În aceste zile are loc ediţia de primăvară a Târgului de Turism al României. Interviu cu Dumitru Luca, președintele ANAT

Publicat de Doina Sirbu, 17 februarie 2024, 13:06

Până pe 18 februarie, la Romexpo, se desfășoară Târgul de Turism al României, ediţia de primăvară. Târgul de turism este o scenă cu mulți „actori”  din lumea turismului românesc, unde se promovează locuri de vacanță din România, dar și din străinătate. Numai că, relansarea cu adevărat a turismului românesc presupune a valoriza mai mult  aducerea  turiștilor străini în România, acea operațiune de incoming, un capitol  la care…și ediția din acest an a Târgului de turism de la București a dezamăgit.

Despre acest aspect a vorbit Dumitru Luca, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism – ANAT, dar cu această ocazie a aflat mai multe amănunte despre un posibil acord “mini Schengen” între România, Bulgaria și Grecia, care ar avea un efect benefic pentru turism.

Ca în fiecare an, Târgul de Turism al României este o bună ocazie de a face oferte de vacanță în țară sau în străinătate pentru români. Dar cum stăm cu partea de incoming, adică aceea de a aduce turiștii străini în România, un capitol la care de ani buni suntem restanțieri.

Şi acest Târg, ca şi cele de dinaintea lui, sunt axate în special pe vacanță pentru români. Și o componentă semnificativă este zona de vacanță pentru români în străinătate. Dar nu există o componentă dedicată incoming-ului, așa cum ar trebui să fie și cum se întâmplă la toate târgurile de profil din Europa și din lume.

Ce credeți că s-ar fi putut face pentru a promova și prezenta România mai bine și de acasă, de la noi, nu doar prin prezența agențiilor de turism în afara țării?

Trebuie să căutăm răspunsul mai adânc, pentru că, dacă ne uităm, de exemplu, la ponderea agențiilor de turism românești care fac incoming, aceasta este undeva la doar 5%. În rest, toată lumea vinde pachete în străinătate sau turism intern. Asta ar fi o posibilă explicație. O alta este că nu s-a gândit nimeni să ajute agențiile acestea care fac incoming să-și promoveze cumva produsele și nu doar oferindu-le stand sub o anumită schemă de minimis sau mai știu eu ce, dar și de a aduce cumpărători din străinătate. Deci, agenții de turism măcar din țările țintă care ar fi interesați de oferta românească, ar trebui stimulați să vină aici și să facă cunoștință cu operatorii români, să schimbe contacte, să colecteze oferte. Acest gen de evenimente se întâmplă la toate târgurile de profil. Noi organizăm și văd că are succes un astfel de eveniment la Târgul de la Romexpo, dar oarecum pe invers. Avem un workshop cu operatori greci care au venit în România să-și facă cunoscută oferta lor și interesul este în creștere. Este al treilea an când se organizează acest gen de eveniment, dar lipsește cu desăvârșire componenta aceea de care vă spuneam, să fie în locul lor, să fie operatorii români care să se întâlnească cu colegii lor din lumea întreagă și să promoveze oferta României. Ca să nu mai spun că nu avem nici măcar un sistem de înregistrare a Travel Professionals. Noi nu știm câți vizitatori, specialiști de străinătate vin, nu știm cum au ajuns la noi, pe ce căi. De regulă, cei care vin, vă spuneam, sunt invitați de companiile românești, dar nu există o evidență a lor, nu există niciun efort de a spori numărul acestora și de a le crea posibilitatea de a avea contacte noi.

Sunteți președintele ANAT! ANAT-ul reprezintă o forță, un vector important al turismului românesc. De ce nu solicitați dumneavoastră la organizarea unui astfel de eveniment, invitarea unor parteneri de afară care să ne cunoască țara mult mai bine, pentru a le putea face oferte concrete și de la noi de acasă.

Am insistat și am solicitat de fiecare dată, doar că nu avem continuitate la nivel înalt, nu se înțelege acest lucru. Chiar eu, în urmă cu 2 ani l-am luat pe domnul ministru al Turismului de atunci, l-am adus în sala unde se desfășura evenimentul, i-am arătat conceptul, a părut foarte interesat, foarte încântat, și-a promis sprijinul, dar cum în anul următor deja nu mai era dumnealui ministru, poate anul viitor la fel, n-o să mai fie actualul ministru în funcție, de fiecare data dacă reluăm la nesfârșit discuțiile astea, e ca și cum am vorbi cu pereții.

Aminteaţi mai devreme de operatorii de turism din Grecia. Nu reușim să intrăm în marele Schengen, dar se vorbește despre un mini Schengen. Despre ce este vorba? Ce ar presupune și care ar fi marile avantaje ale unei astfel de asocieri?

Că îmi asum paternitatea acestei idei pe care am lansat-o în urmă cu mai mulți ani în spațiul public. În primă fază m-am gândit la eliminarea graniței acelea caragioase între România și Bulgaria, două țări membre ale Uniunii Europene, între care n-ar trebui să existe astfel de obstacole. Acum mă bucur că a început și Grecia să vorbească despre acea idee de a elimina graniţa între Grecia și Bulgaria. Acolo lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că știm, Grecia este deja parte a acordului Schengen și are niște condiții, niște reguli pe care trebuie să le îndeplinească, dar nimic nu i-ar opri, printr-un parteneriat cu vecinii lor bulgari, să creeze, de exemplu, niște culoare dedicate la trecerea frontierei pentru autoturismele și autocarele cu turiști, nu doar români și bulgari, ci din toată Uniunea Europeană, să se evite cozile acelea kilometrice care de cele mai multe ori, inhibă circulația turistică. Știm că pe timpul sezonului de vară este realmente un calvar să treci odată frontiera între România și Bulgaria și apoi încă o dată între Bulgaria și Grecia. Deci acest lucru ar crește exponential circulația turistică, ar fi benefică și pentru străinii care ne vizitează România, ar fi benefică pentru transportul internațional de bunuri și persoane, ar fi o situație din care toată lumea ar avea de câștigat, s-ar elimina stres, ar elimina poluare inutilă. Dar să vedem. Dacă într-adevăr există voinţă politică, se poate face.

Redactor: Laurenţiu Despina / Editor online: Doina Sîrbu / Foto: unsplash.com