Calendarul zilei – 15 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 15 februarie 2024, 05:00 / actualizat: 15 februarie 2024, 14:14

S-a întâmplat într-o zi de 15 februarie

* Acum 181 de ani (1843) Consistoriul din Blaj cerea episcopului Ioan Lemeni să facă demersuri pe lângă împărat împotriva legii privind obligativitatea limbii maghiare în administraţie, justiţie, şcoli, biserici etc, lege votată de Dieta Transilvaniei

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, ca publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: Ştiinţă, artă şi istorie militară. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663, din 1 ianuarie 1898, „România Militară” devine revista oficială a Marelui Stat Major. Până în anul 1989, a apărut sub diferite titulaturi – „Revista militară generală”, „Cultura militară”, „Probleme de artă militară”. Din anul 1990 poartă actuala denumire – „Gândirea militară românească” – şi are o periodicitate de şase apariţii pe an. Publicaţie de teorie şi ştiinţă militară, editată de către Statul Major General al Armatei României, revista „Gândirea militară românească” se adresează atât corpului ofiţeresc, cât şi mediilor instituţionale guvernamentale şi neguvernamentale preocupate de problematica militară naţională şi internaţională

* În urmă cu 148 de ani (1876), la Bucureşti, apărea lunar (până la 15 mai, acelaşi an), „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (partea literară) şi a dr. Dimitrie Brândză (partea ştiinţifică)

* Acum 142 de ani (1882) România şi Regatul Ţărilor de Jos stabileau relaţii diplomatice la nivel de legaţie. La 21 decembrie 1841, a fost înfiinţată prima reprezentanţă diplomatică a Regatului Ţărilor de Jos, prin Viceconsulatul comercial de la Galaţi. La 25 august 1856, Olanda a stabilit la Bucureşti o misiune cu atribuţii şi competenţe mai largi: o Agenţie şi un Consulat General. Au urmat, în 1857, Agenţii Consulare Onorifice la Bârlad, Botoşani, Focşani, Giurgiu, Roman. La 12/24 ianuarie 1880, Regatul Ţărilor de Jos a recunoscut independenţa României. Consulatul General din Bucureşti a fost ridicat la nivel de Agenţie Diplomatică, iar la 15/27 februarie 1882, la rang de Legaţie, şeful misiunii avansând la gradul de ministru rezident. Între 1880-1898, România a fost reprezentată în Olanda de Legaţia sa la Bruxelles. În 1898 a fost înfiinţată „a unsprezecea misiune diplomatică a României, cu reşedinţa la Haga”. În 1900, acesteia îi erau subordonate Consulatul General din Rotterdam şi Consulatele de la Amsterdam, Dordrecht şi Haga-Scheveningen. La 25 august 1966, raporturile dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de Ambasadă

* Cu 91 de ani în urmă (1933), în zilele de 15 şi 16 februarie, au avut loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti. Muncitorii, în rândul cărora comuniştii desfăşurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele. După eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii (soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor). În Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie

* Acum 78 de ani (1946) a început să funcționeze primul calculator electronic de uz general ENIAC (prescurtare de la Electronic Numerical Integrator And Computer), conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite

* Se împlinesc 55 de ani (1969) de la inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România, în sistemul cel mai avantajos din punct de vedere tehnico-economic şi energetic: curent alternativ monofazat de frecvenţă industrială 50 Hz, la tensiunea de 25 kW

* În urmă cu 44 de ani (1980), la Brăila, a fost lansată la apă prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”

* Se marchează 35 de ani (1989) de la încetarea Războiului Afgano-Sovietic. La 27.XII.1979, 750 de soldaţi ai trupelor de elită sovietice au invadat Afganistanul şi l-au ucis pe preşedintele Hafizullah Amin. În războiul care a urmat, forţele afgane implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susţinut de către forţele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi de mai multe ţări, printre care şi SUA, Arabia Saudită, Pakistan şi alte state musulmane, în contextul politic internaţional al Războiului Rece. Din cauza costului ridicat şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez. Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii – o treime din populaţia Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran şi în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din lume de după Al Doilea Război Mondial. Bombardamentele ruseşti asupra satelor afgane au curmat aproape un milion de vieţi

* Cu 33 de ani în urmă (1991) avea loc înființarea „Grupului de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia. În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct președintelui Ion Iliescu. Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar

* În urmă cu 24 de ani (2000) a început, la Bruxelles, prima etapă a negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Din cele 31 de capitole ce urmau a fi negociate, s-a început cu cele referitoare la învăţământ, cultură şi audiovizual. România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007

* Acum 17 ani (2007) avea loc inaugurarea postului de radio „Antena Sibiului”, ce face parte din reţeaua de studiouri regionale ale Societăţii Române de Radiodifuziune

* Acum 13 ani (2011) au început protestele împotriva regimului libian, în orașul Benghazi, extinzându-se ulterior în toată țara. Manifestanții au preluat controlul asupra unui număr important de orașe, în special în estul Libiei. Războiul Civil Libian din 2011 a fost un conflict între revoluționarii libieni și Marea Jamahiriye Arabă Socialistă Populară Libiană. A început ca o serie de proteste și confruntări care au avut loc în statul nord-african împotriva lui Muammar al-Gaddafi, conducătorul Libiei de 42 de ani. Protestele au început pe 15 februarie 2011 și au devenit o revoltă la scară mare până la sfârșitul lunii februarie, luptele evoluând aproape către un război civil, mai ales după ce Consiliul Național de Tranziție a preluat conducerea în teritoriile controlate de revoluționari. Cele mai multe națiuni au condamnat cu fermitate utilizarea forței împotriva civililor, Statele Unite impunându-i sancțiuni lui Gaddafi. Pe 20 octombrie 2011, Gaddafi a fost capturat de către revoluționari în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt, murind în circumstanțe neelucidate

* Cu 11 ani în urmă (2013) meteoritul de la Celeabinsk a explodat deasupra Pământului în regiunea din estul munților Urali, Rusia. Căderea meteoritului, cu un diametru de circa 15 metri și o greutate aproximativă de 7.000–10.000 de tone, s-a produs la ora locală 9:23, în ziua de vineri 15 februarie 2013, daunele principale în urma căderii producându-se în acest oraș și în cinci localități vecine: Emanjelinsk, Kopeisk, Korkino, Iujnouralsk și Etkul. Aproximativ 1.200 de persoane, printre care peste 80 de copii, au fost rănite de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de șoc în urma căderii. Pe parcursul căderii, după intrarea în atmosferă cu o viteză de 18–20 km/s meteoritul a început să se dezintegreze, din cauza supraîncălzirii și topirii, și să se rupă în bucăți incandescente, fragmentele de rocă prăbușindu-se cu o viteză aproximativă de 35.000 km/oră (de zece ori mai repede decât un glonț de pușcă)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Lecturii” este marcată, începând din anul 2022, pentru încurajarea cititului. A fost aleasă data de 15 februarie deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi care au jucat un rol important în dezvoltarea educației românești, precum și în promovarea lecturii: politicianul și criticul literar Titu Maiorescu (n.15.II.1840 – m.18.VI.1917), care a fost fondatorul societății literare Junimea, și Spiru Haret (n.15.II.1851 – m.17.XII.1912), care a fost un matematician renumit și ministru al Educației, creditat pentru dezvoltarea sistemului educațional modern al României

– 1794: S-a născut arhiepiscopul Alexandru Şuluţiu-Sterca, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1855) (m. 1867) – 230 de ani

– 1823: S-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor”; membru al Societăţii Academice Române din 1870; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (m. 1892)

– 1834, 15/27: S-a născut V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române (1867); vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (m. 1901) – 190 de ani

– 1838: S-a născut Eusebiu Popovici, preot şi profesor; specialist în Vechiul Testament, în limbile semitice, în istoria bisericii şi în drept bisericesc; a tradus în limba română „De Bello Gallico” de Cezar şi „Exerciţii pentru sintaxa limbii latine” de Hauber; membru de onoare al Academiei Române din 1908 (m. 1922)

– 1840, 15/27: S-a născut Titu Maiorescu, om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (m. 1917)

– 1841: S-a născut istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1933)

– 1850, 15/27: S-a născut pictorul și profesorul Ion Andreescu; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1882)

– 1851: S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1912)

– 1857: S-a născut Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (m. 1915)

– 1896: S-a născut medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1984 (m. 1967)

– 1904: S-a născut inginerul geolog Ion Huber-Panu; a studiat influenţa temperaturii asupra flotaţiei mineralelor, efectuând primele cercetări pe plan mondial în domeniul cineticii acesteia (a fost primul care a definit viteza de flotaţie); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974) – 120 de ani

– 1910: S-a născut prozatorul Paul Daniel (pseudonimul lui Paul Daniel Ionescu) (m. 1983)

– 1921: S-a născut scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (m. 1995)

– 1923: S-a născut Petre Solomon, poet, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, rusă şi maghiară) şi eseist (m. 1991)

– 1925: S-a născut Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor turc de origine română; specializat în istoria Imperiului Otoman; stabilit din 1942 în Turcia și din 1950 în SUA (m. 2019)

– 1927: S-a născut istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (m. 2018)

– 1930: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (m. 2006)

– 1931: S-a născut Petre Stoica, poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil; întemeietorul Muzeului Presei „Sever Bocu”, muzeu unic în România, inaugurat în 2007, în Jimbolia (m. 2009)

– 1931: A murit Dimitrie Comşa, economist, agronom (a militat pentru modernizarea agriculturii); om politic (fruntaş al Partidului Naţional Român, unul dintre semnatarii Memorandumului/1892); membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1846)

– 1933: S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog şi profesor; preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (2006-2010); membru titular al Academiei Române din 2016

– 1933: S-a născut Iosif Sava (nume la naştere: Iosif Segal), muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni de radio și televiziune, scriitor, clavecinist și pianist; în 1951 şi-a început activitatea de editor muzical la Radiodifuziunea Română, realizând, din 1972, programul săptămânal „Invitaţiile Eutherpei“ și, în paralel, emisiunile „Cronica muzicală“ şi „Viaţa muzicală în actualitate“; în 1980 a început activitatea la TVR, realizând săptămânal emisiunea „Serata muzicală TV“ (m. 1998)

– 1935: S-a născut Avy Abramovici, violonist şi profesor israelian originar din România. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 15.XII.1935

– 1936: S-a născut interpreta de muzică populară Tita Bărbulescu (m. 2021)

– 1941: S-a născut Doina Curticăpeanu, critic şi istoric literar, profesoară

– 1944: S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 1977) – 80 de ani

– 1944: S-a născut poeta Florica Mitroi (m. 2002) – 80 de ani

– 1945: S-a născut prozatorul şi publicistul Cornel Cotuţiu

– 1947: S-a născut Roxana Eminescu, cercetător al literaturilor şi civilizaţiilor de limbă portugheză, critic literar, jurnalistă, profesoară şi traducătoare; fiica juristei Iolanda Eminescu; în 1981 a plecat cu o bursă în Portugalia; a lucrat ca profesor invitat la „Universitatea Nova” din Lisabona şi în redacţia ziarului „O Tempo” din acelaşi oraş; în 1984 s-a stabilit la Brest, în Franţa; se numără printre puţinii specialişti români în lusitanistică

– 1947: S-a născut Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (m. 2013)

– 1950: S-a născut Alexandru Dan Condeescu, critic, istoric şi stilist literar, editor; fost director al Muzeului Literaturii Române, timp de 17 ani (m. 2007)

– 1955: S-a născut dirijorul Florin Totan; autorul proiectului cultural de succes „Bucuriile muzicii”; numit de public „André Rieu de România”

– 1956: S-a născut Aurelian Titu Dumitrescu, poet, eseist şi ziarist; lucrarea care l-a consacrat este „Antimetafizica – Nichita Stănescu însoţit de Aurelian-Titu Dumitrescu”

– 1956: A murit compozitorul Iuliu Mureşianu (n. 1900)

– 1963: A murit Radu I. Vlădescu, medic veterinar şi biochimist; profesor, din 1922, la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, a organizat primul laborator de chimie biologică din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1965: A murit Emil Monţia, compozitor, culegător de folclor şi avocat (n. 1882)

– 1968: S-a născut actorul George Ivaşcu, fost director al Teatrului „Metropolis” şi fost ministru al Culturii în Cabinetul Viorica Dăncilă în perioada ian. – nov. 2018

– 1990: A murit matematicianul George Ciucu; preocupări în domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării; membru corespondent al Academiei Române din 1974, secretar general al acestui for (1974-1990) (n. 1927)

– 1992: A murit Marcel Olinescu, grafician, gravor, poet, folclorist; a făcut parte din „Grupul grafic” (1938-1948); a lucrat în echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti (n. 1896)

– 1992: A murit muzicologul Constantin Stihi-Boos (n. 1936)

– 2002: A murit muzicologul, bizantinologul şi editorul Titus Moisescu (n. 1922)

– 2010: A murit economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul român pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

– 2012: A murit, la Scranton, Pennsylvania (SUA), actriţa americană de origine română Pola Illéry (Paula Iliescu), considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute; ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (n. 1897 – m. 1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star; a devenit cetăţean american în 1946 (n. 1908, în localitatea Corabia)

– 2013: A murit graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (n. 1927)

– 2016: A murit scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul Dan Mihăilescu (n. 1929)

– 2016, 15/16: A murit handbalistul şi profesorul Mircea Costache; dublu campion mondial (1961 şi 1964) şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni din 1965 (n. 1940)

– 2017: A murit poeta şi prozatoarea Marta Miclescu; considerată „diplomatul cultural al Brezei”, s-a dedicat misiunii de a revitaliza cultura în „Triunghiul cultural Gugești – Huși – Breaza”; a pus bazele Cenaclului Literar „Lira” de la Breaza şi a publicat revista „Breaza – sectorul 7 al Capitalei” (n. 1926)

– 2021: A murit taragotistul Luca Novac, unul dintre cei mai mari instrumentiști de muzică populară din Banat (n. 1941)

– 2021: A murit Tudor Ştefan, unul dintre primii mari campioni ai canotajului românesc; maestru emerit al sportului; a câştigat, în 1970, prima medalie de aur pentru România la un campionat mondial, la 2+1 rame, alături de Petre Ceapura şi Ladislau Lovrenschi (cârmaci); în aceeaşi formulă au câştigat şi bronzul olimpic în 1972, la München (n. 1943)

– 2023: A murit compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul Nicolae Brânduş; autor prolific de muzică simfonică, vocal-simfonică, operă, muzică de cameră, vocală şi corală (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor apărării din cadrul NATO

– Bruxelles: Publicarea de către Comisia Europeană a celor mai recente previziuni economice pentru 2024

– Cairo/Addis Abeba: Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva va călători în Egipt și Etiopia (15 – 18 feb.)

– Oslo: Discursul anual al guvernatorului Băncii Norvegiei, Ida Wolden Bache

– Toulouse, Franța: Airbus – rezultate anuale 2023

– Frankfurt, Germania: Commerzbank – rezultate anuale 2023

– Amsterdam: Stellantis – rezultate financiare 2023

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Berlin: Cea de-a 74-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin (15 – 25 feb.)

– Londra: Expoziția „Yoko Ono Music of the Mind” – la Muzeul Tate Modern (15 feb. – 1 sep.)

– Baza de lansare Tanegashima, Japonia: O nouă încercare de lansare a primului zbor al rachetei japoneze H3, după două eșecuri în 2023

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer”; este marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer (în prezent se numeşte Childhood Cancer International), în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să primească cel mai bun tratament şi îngrijire

– Afganistan: „Ziua Naţională a Salvării” (data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară – 15.II.1989, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul – 45 de ani)

– Ziua națională a Serbiei. Ziua statalității (pentru a comemora izbucnirea Primei Revolte Sârbe din 1804 ( – 220 de ani), care a evoluat în Revoluția Sârbă împotriva dominației otomane)

– În Asia de Est este celebrată „Ziua Parinirvana”, cunoscută și sub numele de Ziua Nirvana, sărbătoare budistă care marchează comemorarea morții lui Buddha; budiștii pot sărbători această zi mergând la temple sau mănăstiri budiste, dar și prin meditație. Când Gautama Siddhartha (Gautama Buddha) a murit, budiștii au crezut că a ajuns într-o stare de Parinirvana, ceea ce înseamnă Nirvana fără sfârșit (Nirvana este o stare de înțelegere completă, când nu se mai poate experimenta suferința)

– 1564, 15 (sau 18): S-a născut Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642) – 460 de ani

– 1621: A murit Michael Praetorius, muzicolog şi compozitor german (n. 1571)

– 1759: S-a născut Friedrich August Wolf, savant, filolog, istoric şi critic literar german; este cunoscut îndeosebi pentru faptul că a fost primul care a examinat critic epopeile lui Homer, punând în discuţie unicitatea autorului epopeilor antice Iliada şi Odiseea (m. 1824) – 265 de ani

– 1781: A murit scriitorul şi criticul de artă german Gotthold Ephraim Lessing (n. 1729)

– 1817: S-a născut pictorul peisagist şi gravorul francez Charles-François Daubigny; considerat un important precursor al impresionismului (m. 1878)

– 1847: S-a născut Robert Fuchs, compozitor şi profesor austriac (m. 1927)

– 1849: A murit Pierre François Verhulst, matematician belgian (n. 1804) – 175 de ani

– 1857: A murit compozitorul rus Mihail Glinka (n. 1804)

– 1861: S-a născut Charles Édouard Guillaume, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1920, pentru descoperirea unor anomalii în aliajele de nichel-oțel (m. 1938)

– 1874: S-a născut Sir Ernest Shackleton, explorator britanic, una dintre principalele figuri ale perioadei cunoscute ca epoca eroică de explorări antarctice (m. 1922) – 150 de ani

– 1882: S-a născut actorul american de film John Barrymore (m. 1942)

– 1899: S-a născut compozitorul francez Georges Auric (m. 1983) – 125 de ani

– 1912: S-a născut Andrei Lupan, poet, dramaturg, eseist, traducător şi publicist din R. Moldova (m. 1992)

– 1914: S-a născut actorul american de film Kevin McCarthy (m. 2010) – 110 ani

– 1916: S-a născut actorul american Jack Hanlon (m. 2012)

– 1919: S-a născut actorul american de comedie Red Buttons (m. 2006) – 105 ani

– 1922: S-a născut Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (m. 1983)

– 1924: S-a născut regizorul american Robert Drew, considerat părintele cinéma vérité-ului american; a devenit celebru în anii ’60, în special datorită tehnicii sale inovative de a filma, folosind o cameră şi un microfon pentru a înregistra concomitent imagine şi sunet, fără a avea un scenariu stabilit iniţial, dovedind o mare flexibilitate şi naturaleţe în modalitatea de captare a reacţiilor (m. 2014) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Haralambie Corbu, om de știință, academician, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, critic și istoric literar din Rep. Moldova; membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (m. 2021)

– 1931: S-a născut actriţa britanică de film Claire Bloom

– 1933: A murit Pat (Patrick Joseph) O’Sullivan, desenator şi producător american de filme de animaţie, autorul motanului Felix (n. 1887)

– 1934: S-a născut Paul Ekman, psiholog american și profesor universitar; pionier în studiul emoțiilor și relația lor cu expresiile faciale, expert mondial în detectarea înșelăciunii – 80 de ani

– 1934: S-a născut Niklaus Wirth, informatician elvețian, considerat un titan al limbajelor de programare, al metodologiei de programare, al ingineriei software și al designului hardware; cunoscut ca inventator al mai multor limbaje de programare, printre care cele mai populare sunt: Pascal, Euler, Algol W, Modula, Modula-2, Oberon, Oberon-2 și Oberon-07 (m. 2024) – 90 de ani

– 1941: A murit (ucis de hitlerişti) ziaristul Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (n. 1902)

– 1944: S-a născut fizicianul ceh Sigurd Hofmann; a lucrat la Centrul GSI Helmholtz de Cercetare pentru Ioni Grei din Germania, timp de aproape 50 de ani, unde, în calitate de şef al secţiei de cercetare a elementelor grele, a descoperit trei elemente chimice şi a fost implicat în cercetări care au dezvăluit existenţa altor trei descoperitorul mai multor elemente chimice (m. 2022) – 80 de ani

– 1945: S-a născut regizorul de film şi de televiziune și scenaristul argentinian Mario Sábato (m. 2023)

– 1951: S-a născut Jane Seymour, actriţă americană de origine britanică

– 1959: A murit Sir Owen W. Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru fizică în 1928 (n. 1879) – 65 de ani

– 1965: A murit Nat King Cole, pianist, interpret de jazz şi cantautor american (n. 1919)

– 1973: S-a născut Oliver Jens Schmitt, istoric elvețian specializat în istoria Europei de Est, profesor universitar

– 1978: S-a născut Yiruma (nume real: Lee Ru-ma), pianist şi compozitor sud-coreean

– 1988: A murit Richard Phillips Feynman, fizician și profesor american; principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga); a ajutat la dezvoltarea bombei atomice; cărțile sale de fizică sunt unele din cele mai populare scrise vreodată (n. 1918)

– 1998: A murit Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (n. 1908)

– 1999: A murit Henry Way Kendall, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Jerome Friedman şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (n. 1926) – 25 de ani

– 2004: A murit actriţa americană Jan Miner (n. 1917) – 20 de ani

– 2011: A murit scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (n. 1927)

– 2015: A murit Arnaud de Borchgrave, analist şi jurnalist american; fost redactor-şef al publicaţiei „The Washington Times” (n. 1926, în Belgia)

– 2019, 15/16: A murit actorul elveţian de teatru, film și televiziune Bruno Ganz; cunoscut pentru rolul lui Adolf Hitler din filmul „Downfall” (2004) (n. 1941) – 5 ani

– 2021: A murit muzicianul, compozitorul şi producătorul dominican Johnny Pacheco (nume la naștere: Juan Azarias Pacheco), considerat unul dintre părinţii muzicii salsa; cofondator al casei de discuri „Fania Records”, în 1964 (n. 1935)

– 2022: A murit legendarul şahist sârb Borislav Ivkov; a câştigat zece medalii olimpice (şase de argint şi patru de bronz), cinci medalii la campionate mondiale şi europene, fiind şi triplu campion al Iugoslaviei (n. 1933)

– 2022: A murit regizorul, scriitorul şi analistul politic brazilian Arnaldo Jabor, cunoscut pentru filmul „Eu sei que vou te amar” (n. 1940)

– 2022: A murit compozitorul indian Bappi Lahiri, considerat „regele disco-ului” indian și star la Bollywood (n. 1952)

– 2023: A murit Paul Berg, chimist evreu-american, pionier al ingineriei genetice; în 1972, el și colegii săi de la Universitatea Stanford au sintetizat primul ADN recombinant; contribuții remarcabile la biochimie și biologie moleculară timp de peste cincizeci de ani; Premiul Nobel pentru chimie (1980) (n. 1926) – 1 an

– 2023: A murit actriţa americană Raquel Welch (nume real Jo Raquel Tejada), vedetă a anilor ’60-’70 ai secolului XX (n. 1940) – 1 an

Sursa: RADOR