AUDIO | Doar 17% dintre locuințe sunt asigurate printr-o poliță facultativă, deși acoperă mai multe riscuri
Publicat de Adina Sîrbu, 12 februarie 2024, 08:18
Încheierea unei asigurări facultative ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare proprietar de locuință, dar în momentul de față doar 20% dintre locuințele din România sunt asigurate, mult sub media european, de 65%. De ce este importantă asigurarea facultativă explică Alina Bărbulescu, specialist în cadrul Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare din România, în dialog cu Laurențiu Despina.
Discutăm de o creștere de peste 60% a despăgubirilor acordate în 2023 față de anul precedent, rezultate din polițele de asigurare facultative pentru locuințe. Ce să înțelegem? Avem de-a face cu mai multe „necazuri” locative, dacă le putem spune așa, sau a crescut numărul celor care își încheie astfel de asigurări?
În baza acestor asigurări pentru locuințe, companiile de asigurări au achitat despăgubiri de peste 119 milioane de lei, în creștere cu 61% față de aceeași perioadă a anului 2022. Din această valoare, peste 83% reprezintă despăgubiri achitate în baza polițelor facultative pentru locuință, valoare care și ea, la rândul ei, a înregistrat o creștere de peste 38% față de aceeași perioadă a primelor nouă luni ale anului 2022. Cumva, de aici reiese faptul că a deține o asigurare faculativă pentru locuință este deja o necesitate, este o prioritate. Și de ce zic asta? Pentru că această asigurare facultativă pentru locuință ne acoperă foarte multe situații, indiferent că vorbim despre producerea unui dezastru natural, unul dintre cele trei acoperite în baza poliței obligatorii pentru locuință, cum ar fi cutremur, inundații și alunecări de teren. O asigurare facultativă acoperă multe alte riscuri, precum și alte situații mai deosebite – incendiu, explozii, căderi de corpuri, furtuni, vijelii, inundații de la avariile conductelor interioare ale clădirii ș.a.m.d. Putem spune că s-a înregistrat o creștere a numărului de evenimente în primele nouă luni ale anului trecut. De asemenea, putem să spunem că și proprietarii de locuințe au fost mai interesați în achiziționa această formă de protecție financiară.
Care este nivelul de receptivitate sau câți români au astfel de asigurări?
Doar 20% din fondul național locativ este acoperit în fața dezastrelor, adică în fața celor trei riscuri catastrofale cutremur, inundație și alunecări de teren, și doar 17% dețin și o poliță facultativă pentru locuințe. 4 din 5 români menționează de la un an la altul că sunt interesați de aceste forme de asigurări pentru locuințe. De altfel, 2 din 5 români spun că anul acesta, în 2024, vor achiziționa ambele forme de asigurări de locuințe, deci cumva avem această idee, că românul este interesat în a-și proteja locuința.
Asigurăm locuința ca spațiu de locuit, dar există posibilitatea ca această asigurare să acopere și bunurile din locuință?
În funcție de tipul de locuință, putem adăuga anumite clauze speciale în care putem acoperi inclusiv bunurile. Putem acoperi aceste bunuri pentru anumite situații, cum ar fi bunuri electronice, electrocasnice, în cazul în care se întâmplă fluctuații de tensiune sau scurtcircuite. De altfel, poate dorim să ne asigurăm pentru furt sau pentru acele avarii produse de instalațiile de conductă sau de climatizare, de termoficare. De altfel, să știți că la nivelul anului 2022, în baza asigurărilor facultative pentru locuință, se achitau zilnic peste 73 de dosare de daună, iar cele mai multe, cam unul din două dosare de daune, era despăgubit ca urmare a acestor avarii produse de instalațiile de apă, de conductă, fiind urmate de furtuni, inundații ca și fenomen natural, răspunderi civile legale, adică acele prejudicii pe care le putem cauza terțelor persoane. Dar să nu uităm și de incendii, care produc cele mai de impact daune ale locuințelor noastre.
Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere că astfel de „necazuri” locative, așa cum le-am zis și la începutul dialogului nostru, ar putea afecta și vecinii. Există soluții în acest sens?
Companiile de asigurări sunt constant interesate de această evoluție a nevoilor proprietarilor de locuințe și nu numai, și dezvoltă noi forme de acoperiri și noi soluții pentru aceștia. Poate o inundație sau incendiu, sau pot fi diverse situații care pot impacta și terțele persoane, în speță vecinii noștri.
Unde ne aflăm, comparativ cu celelalte țări din Europa, în momentul de față?
Din cele peste 9,6 milioane de locuințe existente la nivel național, doar aproape 2 milioane sunt asigurate pentru acele dezastre naturale. Adică, în acest moment, vorbim de aproape 2 milioane de polițe emise pentru cutremur, inundații și alunecări de teren, care sunt acoperite în baza poliței PAD, și vorbim de 1,6 milioane de locuințe care dețin această poliță facultativă pentru locuință. Desigur, drumul este foarte lung, vorbim de un procent de 20% ca și locuințe asigurate, iar media la nivel european este de peste 65%.
Orientativ, ne puteți da și un exemplu despre ce înseamnă cea mai mare despăgubire acordată anul trecut pentru o asigurare facultativă de locuință?
În perioada ianuarie-iulie 2023, au fost deschise peste 3.600 de dosare de daună doar ca urmare a producerii riscului de cutremur. Totodată, în aceeași perioadă au fost achitate peste 18 milioane de lei, repet, doar pentru acoperirea daunelor produse de cutremur. Dacă ne uităm în schimb la severitatea unei daune, la cea mai mare despăgubire care a fost achitată în baza unei asigurări facultative pentru locuință, vorbim de o valoare de peste 1.000.000 de lei, care a fost achitată în baza unei asigurări facultative pentru locuință ca urmare a producerii riscului de incendiu. Am vorbit de acele avarii la instalațiile de apă ale clădirilor, aceste avarii de conductă, și vă spune că au fost achitate despăgubiri de 5.000.000 de lei ca urmare a unei avarii importante a unei conducte de apă care a afectat mai multe locuințe. Deci, cumva riscurile sunt diverse, suntem expuși în continuare riscurilor, dar soluția pentru aceste situații nefericite rămâne în continuare asigurarea facultativă pentru locuință.
Redactor: Laurențiu Despina/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: PAID