Calendarul zilei – 16 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 16 ianuarie 2024, 05:00 / actualizat: 16 ianuarie 2024, 14:18

S-a întâmplat într-o zi de 16 ianuarie

* Acum 419 ani (1605) era publicată, la Madrid (Spania), prima parte a operei literare „Don Quijote de la Mancha”, intitulată „El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha”, de Miguel de Cervantes Saavedra. S-a bucurat de un mare succes din partea publicului, fiind o capodoperă a literaturii spaniole şi a literaturii universale. A doua parte a apărut în 1615 sub numele de „El ingenioso caballero don Quijote de La Mancha”. Romanul este în prezent una dintre cele mai traduse opere din lume. Deşi fusese concepută ca o satiră la adresa popularelor povestiri cavalereşti, povestea micului nobil Alonso Quixano (Don Quijote) din La Mancha care, influenţat de lecturile sale, ajunge să se creadă un cavaler în căutare de aventuri, devine o frescă a societăţii spaniole şi o reflexie asupra comportamentului uman

* Sunt marcați 325 de ani (1699) de la semnarea Tratatului de la Karlowitz (Voivodina, Serbia) la sfârșitul războiului austriaco-otoman (1683-1697), în care otomanii au fost învinși. Victoria coaliţiei antiotomane a generat modificări politice majore în Europa Centrală şi Răsăriteană şi a afectat inclusiv Serbia şi Principatele româneşti. Negociatorul principal al păcii de la Karlowitz a fost marele-dragoman al Porţii – Alexandru Mavrocordat. După două luni de negocieri între Imperiul Otoman pe de o parte și, pe de altă parte, Liga Sfântă, o coaliție formată din mai multe puteri europene, incluzând Casa de Habsburg, Uniunea Polono-Lituaniană, Republica Venețiană și Imperiul Rus, tratatul de pace a fost semnat la 16/26 ianuarie 1699. Otomanii au cedat Austriei cea mai mare parte a teritoriului Ungariei (care fusese transformată în pașalâc în urma Bătăliei de la Mohacs, 29 august 1526 conduse de Suleiman Magnificul) și Slavonia, iar Podolia a revenit Poloniei. Simultan au renunțat la vasalitatea Transilvaniei, transferată Habsburgilor. Au cedat, de asemenea, către Veneția teritorii Dalmațiene și peninsula Peloponez, pe care însă otomanii au recuperat-o prin Tratatul de pace de la Passarowitz din 1718. Simultan au renunțat la vasalitatea republicii Raguzane, transferată Veneției. În aceste condiţii se produce instaurarea dominaţiei Habsburgice (austrieci) în Transilvania, fost stat autonom sub suzeranitate turcească. Tratatul de la Karlowitz a marcat începutul declinului Imperiului Otoman în Europa de Est și a stabilit monarhia habsburgică ca putere dominantă în Europa centrală (16/26)

* În urmă cu 97 de ani (1927) avea loc prima audiţie a Sonatei a III-a pentru vioară şi pian, de George Enescu

* Acum 79 de ani (1945) avea loc semnarea, la Moscova, în urma tratativelor purtate de o delegaţie română condusă de Gh. Gheorghiu-Dej, a primului acord economic româno-sovietic, şi a convenţiei sovieto-române prin care s-au stabilit cantităţile de mărfuri ce urmau să fie livrate Uniunii Sovietice, în fiecare an de executare a prevederilor armistiţiului, în contul despăgubirilor de război

* Tot într-o zi de 16 ianuarie, acum 59 de ani (1965), reprezentanţele diplomatice ale României şi Danemarcei au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost stabilite la 13 aprilie 1917. Întrerupte în 1940, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost reluate în 1946. Primele relaţii oficiale între România şi Danemarca au fost stabilite în anul 1879, consfinţite prin vizita celor dintâi oficiali români cu statut diplomatic în regatul danez – Grigore Basarab Brâncoveanu şi primarului Ion Bărcănescu. Cei doi demnitari români erau reprezentanţi direcţi ai regelui Carol I şi aveau misiunea notificării regelui danez cu privire la Independenţa României

* Se marchează 45 de ani (1979) de când, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) a părăsit Iranul, fapt ce a dus la sfârşitul monarhiei (a devenit şah la 17.IX.1941 şi a fost încoronat la 26.X.1967). La 1 februarie acelaşi an a sosit la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea a fost preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care, la 1 aprilie 1979, a proclamat Iranul republică islamică

* Acum 42 de ani (1982) Marea Britanie și Vaticanul au reluat relațiile diplomatice depline, după o pauză de exact 447 de ani

* Cu 11 ani în urmă (2013) începea criza ostaticilor de la In Amenas (Algeria), când un grup de militanţi islamişti afiliat la Al-Qaida şi condus de Mokhtar Belmokhtar, a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă In Amenas. Forţele de securitate algeriene au înconjurat zona şi majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici şi 29 de militanţi au fost ucişi, în timp ce 685 de muncitori algerieni şi alţi 107 străini au fost eliberaţi. Printre ostatici s-au aflat şi cinci cetăţeni români, conform Ministerului Afacerilor Externe

* În urmă cu 8 ani (2016) erau ridicate sancţiunile internaţionale impuse Iranului de către Occident, cu consecinţe în domeniul energetic mondial şi în ceea ce priveşte comerţul exterior al acestei ţări. Printre cele mai importante efecte ale acestei măsuri se numără faptul că firmele din această ţară vor primi din nou acces la conturile din străinătate, unde au aproximativ 100 de miliarde de dolari. Totodată, Iranul va putea, începând cu această dată, să-şi vândă petrolul pe piaţa internaţională

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Iacob N. Lahovari, general și om politic; a fost ministru al afacerilor străine, ministru de război și șef al Marelui Stat Major (m. 1907)

– 1924: S-a născut compozitorul, teologul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul Dragoş Alexandrescu; a fost redactor-şef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române (m. 2014) – 100 de ani

– 1927: S-a născut (la Storojineţ, astăzi în Ucraina) Radu Paladi, compozitor, dirijor, pianist şi profesor (m. 2013)

– 1928: S-a născut regizorul de film Virgil Calotescu (m. 1991)

– 1932: S-a născut șahistul Victor Ciocâltea; în 1952, la vârsta de 20 de ani, a devenit pentru prima dată campion naţional, poziţie pe care o va mai dobândi de alte şapte ori; în 1962, la un turneu desfăşurat la Varna (Bulgaria), l-a învins pe Bobby Fischer – considerat de mulţi drept cel mai mare şahist al tuturor timpurilor (în 1966, Bobby Fischer avea să fie învins şi de Florin Gheorghiu); în anii ’70, Victor Ciocâltea, din calitatea de mare maestru internaţional, a fost unul dintre căpitanii echipei naţionale a României (m. 1983, la masa de șah în timpul unei partide din cadrul unui turneu de șah din Spania)

– 1934: S-a născut Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu (m. 2018) – 90 de ani

– 1940: S-a născut artistul vizual Gheorghe Ioniţă (m. 2017)

– 1942: S-a născut (în comuna Buda, azi în R. Moldova) Aurel-Dragoş Munteanu, prozator şi eseist; primul director al Televiziunii Române după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; ambasador al României la ONU (1990-1992) şi ambasador al României în SUA (1992-1994) (m. 2005)

– 1943: S-a născut Aurelia Truică Matei, artist plastic profesionist, medic specialist radiolog și conferențiar universitar doctor în antropologie (m. 2020)

– 1944: S-a născut scriitoarea Elena Ghirvu-Călin, membră a Uniunii Scriitorilor din Bucureşti – 80 de ani

– 1944: S-a născut scenograful şi actorul Radu Boruzescu; stabilit, din 1975, în Franţa – 80 de ani

– 1947: S-a născut poetul Sebastian Reichmann, stabilit în Franţa din 1973

– 1948: S-a născut actriţa Catrinel Paraschivescu (nume real: Ecaterina Paraschivescu)

– 1951: S-a născut actorul și profesorul Radu Gheorghe; unul din promotorii genului stand-up comedy în România

– 1958: S-a născut Victor Cilincă, scriitor (membru al Uniunii Scriitorilor din România), ziarist, inginer, pictor şi ilustrator; a fost navigator pe mări şi oceane; consecvent cercetător al istoriei porturilor Dunării maritime; a publicat 10 cărţi (proză scurtă, romane, poveşti, piese de teatru, poezie); a scris piese de teatru şi scenarii (m. 2023)

– 1977: A murit Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1910)

– 1981: A murit actorul Cornel Coman (n. 1936)

– 1994: A murit actorul Jean Ionescu; a ocupat timp de peste două decenii funcția de director al Teatrului de Stat din Constanța; a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” (n. 1928) – 30 de ani

– 1995: A murit Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (n. 1912)

– 2008: A murit lingvistul italian de origine română Sorin Stati; stabilit în Italia din 1971; lucrări de lingvistică generală aplicată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

– 2013: A murit medicul şi profesorul Valeriu Popescu, unul dintre oamenii care au marcat şi influenţat medicina pediatrică (n. 1924)

– 2016: A murit actorul Theodor Danetti (n. 1926)

– 2017: A murit Janina Ianoşi (în acte: Jeanina-Maria Jánosi), traducătoare, eseistă şi profesoară; a tradus din limba rusă lucrări de estetică (Herzen, Bielinski, Cernîşevski, Dobroliubov, Pisarev ş.a.) şi literatură (Lev Tolstoi, Paustovski, Marina Ţvetaeva, Daniil Granin); soţia esteticianului Ion Ianoşi (n. 1930)

– 2020: A murit pictorul şi graficianul Alexandru Szabo, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Baia Mare (n. 1947)

– 2022: A murit antrenorul emerit de polo și profesorul Virgil Pleşca; considerat unul dintre cei mai buni antrenori de juniori din poloul românesc și unul dintre cele mai importante motoare ale Federaţiei Române de Polo, ce şi-a pus amprenta pe imaginea acestui sport în ultimii 30 de ani (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE

– Davos, Elveția: Intervenții și discursuri în cadrul Forumul Economic Mondial desfășurat la Davos în perioada 15 – 19 ianuarie:

• Discurs al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen
• Discurs al prim-ministrului și ministrului de externe Qatar, șeicul Mohammed Bin Abdulrahman al-Thani
• Discurs al ministrului german al economiei, Robert Habeck, despre „Europa în noua economie globală”
• Discurs al prim-ministrului chinez Li Qiang
• Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, ministrul de externe al Arabiei Saudite, prințul Faisal bin Farhan Al-Saud și ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, vorbesc despre „Securizarea unei lumi nesigure”
• Discurs al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski
• Discurs al CEO-ului Microsoft, Satya Nadella
• Discurs al consilierului american de securitate Jake Sullivan

– Istanbul: A 60-a sesiune a reuniunilor interguvernamentale IPCC privind clima (16 – 19 ian.)

– Strasbourg: CEDO se pronunță cu privire la cererea unui deținut de la Guantanamo, care spune că a fost torturat într-o închisoare CIA din Lituania

– Brunswick, Germania: Dieselgate – audierea lui Herbert Diess, fostul șef al grupului Volkswagen, în procesul de acțiune colectivă a investitorilor

– New York: Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU privind Yemen

– Atena: Repunerea în fucțiune a liniei de cale ferată între Atena și Salonic

– Nottingham, Regatul Unit: Apariția în justiției a lui Valdo Calocane, cunoscut și sub numele de Adam Mendes, acuzat că a înjunghiat și ucis trei persoane la 13 iunie 2023

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la Institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– Paris: Hotărârea Curții de Casație privind rechizitoriul lui Lafarge pentru punerea în pericol a vieții altora și complicitate la crime împotriva umanității

– Paris: Justiția franceză se pronunță cu privire la extrădarea mafiotului italian Edgardo Greco

– New York: Goldman Sachs – rezultate 2023

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați (16 – 24 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1728: S-a născut compozitorul italian Niccolò (Nicola) Piccini (m. 1800)

– 1749: S-a născut poetul şi dramaturgul italian Vittorio Alfieri, creator al tragediei clasice italiene (m. 1803) – 275 de ani

– 1794: A murit Edward Gibbon, istoric englez (n. 1737) – 230 de ani

– 1847: S-a născut Mikszáth Kálmán, scriitor, publicist şi editor ungar (m. 1910)

– 1879: A murit Octave Crémazie (Claude-Joseph-Olivier), scriitorul francez de origine canadiană (n. 1827) – 145 de ani

– 1886: A murit compozitorul italian Amilcare Ponchielli (n. 1834)

– 1891: A murit compozitorul francez Léo Delibes (n. 1836)

– 1901: A murit pictorul simbolist elveţian Arnold Böcklin (n. 1827)

– 1907: S-a născut actorul canadian de teatru, film și ocazional, televiziune, Alexander Knox, autor al unor romane de aventură (m. 1995)

– 1915: S-a născut regizorul american Leslie H. Martinson, primul realizator al filmului „Batman” (m. 2016)

– 1928: S-a născut soprana spaniolă Pilar Lorengar (m. 1996)

– 1934: S-a născut mezzosoprana americană Marilyn Horne; a primit Medalia Națională a Artelor și Kennedy Center Honors și a câștigat patru premii Grammy – 90 de ani

– 1934: S-a născut actorul rus Vasili Lanovoi (m. 2021) – 90 de ani

– 1935: S-a născut poeta, eseista şi editoarea daneză Inger Christensen (m. 2009)

– 1944: S-a născut (în Elveţia) muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (m. 2015) – 80 de ani

– 1948: S-a născut John Carpenter, regizor, scenarist şi compozitor american; considerat unul dintre cei mai influenţi regizori de film de groază şi SF de la Hollywood

– 1954: S-a născut Morten Meldal, chimist danez, profesor la Universitatea din Copenhaga; cunoscut pentru dezvoltarea reacției CuAAC-click, în paralel cu Valery V. Fokin și Karl Barry Sharpless; în 2022, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie împreună cu Carolyn R. Wikipedia – 70 de ani

– 1957: A murit dirijorul italian Arturo Toscanini (n. 1867)

– 1959: S-a născut Sade (Helen Folasade Adu), cântăreaţă rock, compozitoare şi producătoare britanică de origine nigeriană – 65 de ani

– 1962: A murit Ivan Meštrović, sculptor, pictor şi gravor croat; stabilit în Marea Britanie (1914), apoi în SUA (1947); fondator al Academiei de Artă din Zagreb (1909); a realizat la Bucureşti statuile lui Carol I, I.I.C. Brătianu şi monumentul lui Ferdinand I; membru de onoare străin al Academiei Române (1940) (n. 1883)

– 1974: S-a născut top-modelul britanic Kate Moss – 50 de ani

– 2000: A murit fizicianul american Robert Rathbun Wilson, specialist în fizică nucleară; a lucrat, alături de Robert Oppenheimer, în cadrul proiectului Manhattan, pentru producerea bombei atomice americane; după exploziile de la Hiroshima şi Nagasaki, din august 1945, a fost membru-fondator al Asociaţiei Cercetătorilor de la Los Alamos, asociaţie care a cerut comunităţii internaţionale să introducă un control riguros asupra energiei nucleare (n. 1914)

– 2002: A murit Robert Hanbury Brown, astronom și fizician britanic, cunoscut mai ales pentru cercetările sale care au condus la perfecționarea radarului și studiile sale din domeniul radioastronomiei (n. 1916, în India)

– 2012: A murit Gustav Leonhardt, dirijor, clavecinist şi organist olandez (n. 1928)

– 2016: A murit compozitorul francez Hubert Giraud, autorul celebrului hit „Mamy Blue” (n. 1920)

– 2017: A murit Eugene (Andrew) Cernan, astronaut american, membru al echipajului spațial Apollo 17, al 11-lea om care a pășit pe suprafața Lunii (n. 1934)

– 2019: A murit Mirjam Pressler, scriitoare și traducătoare germană (n. 1940) – 5 ani

– 2021: A murit dansatorul şi coregraful argentinian Juan Carlos Copes, o legendă a tangoului (n. 1931)

– 2021: A murit Phil Spector, producător și textier american; unul dintre cei mai influenți și de succes producători de discuri din industria rock ‘n’ roll (n. 1939)

– 2022: A murit pictorul grec Alekos Fassianos, considerat un „Matisse al vremurilor moderne” (n. 1935)

– 2023: A murit actriţa Gina Lollobrigida (supranumită „La Lollo”), legendă a cinematografiei italiene (n. 1927) – 1 an