Calendarul zilei – 11 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 11 ianuarie 2024, 05:00 / actualizat: 14 ianuarie 2024, 10:10

S-a întâmplat într-o zi de 11 ianuarie

* Acum 194 de ani (1830) s-a constituit, la Iaşi, un „cerc de cetire medicinală”, prima societate ştiinţifică din România, denumită iniţial „Societatea Doftoricească Moldo-Romanika”, viitoarea „Societate de Medici şi Naturalişti”; fondatori: doctorii Mihai Zota şi Iacob Cihac

* Se împlinesc 185 de ani de când, la data de 11 ianuarie 1838, ora 20:45, a avut loc un puternic seism, cu magnitudinea 7,5 grade pe scara Richter, cu efecte grave în Muntenia, în special la Bucureşti, înregistrându-se multe pierderi umane şi materiale. La Galaţi s-a produs fenomenul de lichefiere a solului. Cutremurul s-a simţit dputernic şi în Moldova, unde, printre alte consecinţe, s-a produs o masivă alunecare de teren (11/23)

* Sunt marcați 115 ani (1909) de la Congresul Partidului Naţional Liberal, la care Ion I. C. Brătianu a fost ales preşedinte, eveniment care a marcat consolidarea poziţiei tinerilor liberali în partid (11/24)

* Se împlinesc 105 ani de când, la data de 11 ianuarie 1919, a avut loc Adunarea generală de constituire a Uniunii Ziariștilor Profesioniști (din România), care s-a ţinut în imobilul de pe strada Sărindar. A fost adoptat statutul şi a fost aleasă conducerea Uniunii. După aprinse dezbateri cei prezenţi au ales prin vot unanim ca preşedinte al UZP pe cel mai în vârstă şi mai cunoscut dintre ei, în persoana publicistului Heinric St. Streitman, care nu împlinise la acea dată cincizeci de ani. La acelaşi congres de constituire sau, mai corect spus, adunare generală, a fost ales secretar general Vasile Canarache, licenţiat în istorie, redactor la „Adevărul”.

O serie de statute modificate de adunările generale consecutive au avut loc în martie 1921. Tot atunci au fost consfinţite regulile organizatorice, inclusiv aceea de a primi în UZP numai ziarişti cu studii cel puţin liceale şi care trăiau din salariul primit de la o publicaţie de cel puţin trei ani. Printre principiile statutare fundamentale se aflau: sprijinirea intereselor ziariştilor profesionişti, îmbunătăţirea stării lor materiale, acordarea de pensii suplimentare la bătrâneţe, apărarea prestigiului şi demnităţii membrilor, reglementarea raporturilor de muncă, inclusiv instituirea postului de director sau redactor şef în mod obligatoriu ocupat de un ziarist profesionist, impus patronilor de presă, constituirea de cercuri profesionale şi a unui „atelier de creaţie publicistică”. În 1922, UZP a putut să convoace primul Congres al presei române la Bucureşti, prilej cu care au fost evocate succesele obţinute de Uniune – printre care încheierea contractelor de muncă pentru

ziariştii profesionişti, dreptul la preaviz plătit la încetarea apariţiei publicaţiei, acordarea repausului duminical şi a concediului de odihnă plătit. În 1943, deşi UZP era practic inactivă încă din 1938, refuzând să elimine din rândurile sale redactorii ce lucraseră în publicaţii de stânga sau de origine evreiască, guvernul antonescian a găsit de cuviinţă să suspende organizaţia prin decret, fără însă a o desfiinţa. În februarie 1945, câţiva ziarişti printre care George Macovescu, George Ivaşcu, Dante Dănciulescu, Ion Felea, Gheorghe Dinu, Mihnea Gheorghiu, Leon Sărăţeanu – majoritatea provenind din redacţia ziarului „România Liberă” care apărea ilegal din 1942 – reuniţi în casa profesorului Alexandru Graur din strada Plantelor, au pus la cale reactivarea UZP. Tot ce au reuşit atunci a fost constituirea unei grupări denumită „Ziariştii Asociaţi” care nu a primit însă aprobarea de a funcţiona ca asociaţie profesională , iniţiatorii mulţumindu-se cu statutul de societate comercială. O situaţie ambiguă a dăinuit până în anul 1955, când UZP a fost reactivată. Un an mai târziu, unul dintre dezideratele majore ale Uniunii, acela de a avea o publicaţie proprie cu caracter profesional s-a împlinit, fiind editată revista „Presa Noastră”. Primul număr a fost redactat de Ion Felea, participant la constituirea UZP din 1919 şi Gheorghe Brătescu. Tot ce se publica provenea de la colaboratori, revista fiind o tribună profesională. Sub numele simplificat de Uniunea Ziariştilor această organizaţie de creaţie profesională a fost cunoscută  până în 1990, când a revenit la vechiul ei nume – UZP

* Acum 101 ani (1923) avea loc ocuparea Ruhr-ului de către trupele franco-belgiene pentru a obține plata despăgubirilor din partea Germaniei. Din cauza greutăţilor economice, pe 12 iulie 1922 Guvernul german a înaintat aliaţilor un moratoriu de şase luni la plata reparaţiilor, aducând drept argument starea precară a finanţelor germane. În timp ce britanicii reacţionează favorabil, francezii sunt dispuşi să accepte cererea germană numai dacă sunt oferite o serie de garanţii (minele din Ruhr). O încercare de soluţionare – Conferinţa de la Londra (7-14 august) – a dus dimpotrivă la tensionarea relaţiilor anglo-franceze întrucât englezii încercau să facă presiuni asupra Parisului prin forţarea chestiunii datoriilor interaliate (încă din iulie Marea Britanie se raliase poziţiei americane care cerea plata integrală a datoriilor interaliate). Pe 31 august primul ministru francez Raymond Poincaré a blocat din nou posibilitatea unui moratoriu, de data aceasta în cadrul Comisiei Reparaţiilor. În contextul degradării relaţiilor anglo-franceze, în decembrie 1922 Comisia Reparaţiilor constată eşecul Germaniei în a-şi respecta obligaţiile în domeniul reparaţiilor. Pe 2 ianuarie este decisă, în ciuda opoziţiei britanice, preluarea Ruhr-ului cu titlu de garanţie, iar pe 11 ianuarie 1923 trupe franco-belgiene pătrund în zona Ruhr-ului. Franţa urmăreşte în acest fel să se asigure că Germania îşi va respecta obligaţiile fixate la Versailles, dar şi să determine partea germană să adopte o politică favorabilă intereselor franceze. Reacţia germană imediată se materializează în lansarea unei campanii de rezistenţă pasivă a muncitorilor şi funcţionarilor din Ruhr care riscă să paralizeze regiunea şi să îi împiedice pe francezi să obţină orice beneficii de pe urma acestei ocupaţii. În ciuda rezistenţei, autorităţile de ocupaţie au reuşit relativ rapid să relanseze producţia de cărbuni şi livrările către Franţa. Aceeaşi rezistenţă, finanţată prin metode infaţioniste de către guvernul german, a dat naştere teribilei inflaţii ce a marcat prin consecinţele sale întreaga existenţă a Republicii de la Weimar. Povara financiară pe care o reprezenta rezistenţa pasivă, dar şi succesul franco-belgian în a repune în funcţiune industria minieră au făcut ca una din primele decizii ale noului guvern german condus de Gustav Stresemann să fie întreruperea acestei forme de rezistenţă (26 septembrie 1923). Noul guvern era dornic în egală măsură să elimine sursele potenţiale de nemulţumire ale populaţiei, date fiind ameninţările reprezentate de mişcările extremiste de dreapta sau de stânga, dar şi de apariţia unei mişcări separatiste în Rhenania. Ocuparea Ruhr-ului s-a dovedit a fi pentru Franţa un eşec strategic: a tergiversat negocierile în speranţa obţinerii unor avantaje mai mari de pe urma haosului ce părea să se instaleze în Germania şi nu a reuşit să transforme succesul din Ruhr în avantaje diplomatice. În schimb, a reuşit să se izoleze diplomatic şi financiar, să transforme imaginea Germaniei din agresor în victimă, iar Anglia şi SUA au preluat în administrare problema reparaţiilor germane

* În urmă cu 102 ani (1922) a fost folosită pentru prima dată, pe un pacient, insulina în tratarea diabetului, într-un spital din Toronto/Canada. La 14 noiembrie se marchează anual, începând din 1991, „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului” (la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet), în ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting (1891-1941), cel care a introdus în terapeutică insulina. De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 – 19.VI.1931). Acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina. Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923

* Acum 93 de ani (1931) a avut loc prima dizolvare a Gărzii de Fier de către Ion Mihalache, ministru de Interne în Guvernul G. G. Mironescu, iar conducătorul ei, căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, a fost arestat. În februarie, însă, justiţia a decis în favoarea lui Codreanu şi a organizaţiei sale. Guvernul Iorga-Argetoianu a reînnoit în martie 1932 decretul de dizolvare. La 10 decembrie 1933 premierul liberal I.G. Duca operează a treia dizolvare a Gărzii de Fier, iar în urma presiunilor politice la 21 februarie 1938 Corneliu Zelea Codreanu dispune autodizolvarea partidului „Totul pentru Ţară”

* În urmă cu 78 de ani (1946) avea loc proclamarea Republicii Populare Socialiste Albania, care a fost condusă, până în 1985, de Enver Hoxha. Moştenitorul politic al lui Hoxha, Ramiz Alia, a condus ţara în perioada dezintegrării statului hoxhaist în contextul prăbuşirii blocului comunist în anii ′80. Regimul comunist albanez a căzut în 1990, iar Republica Albania a fost declarată în 1991

* Cu 29 de ani în urmă (1995) relațiile diplomatice între România și Republica Macedonia de Nord, stabilite în 1992, au fost ridicate la nivel de ambasadă. România a recunoscut acest stat în 1992 sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). În noiembrie 1993 s-a deschis un Oficiu consular şi comercial la Skopje. La 11 ianuarie 1995, misiunea a fost ridicată la rang de Ambasadă, condusă de un însărcinat cu afaceri, iar de la 1 aprilie 1996, de un ambasador. Ca urmare a schimbării denumirii constituționale a țării la 12 februarie 2019, survenită în contextul intrării în vigoare a Acordului de la Prespa și a notificării primite pe cale diplomatică, la 14 februarie 2019, România utilizează începând cu data notificării, în cadrul relațiilor bilaterale, denumirea Republica Macedonia de Nord

* Acum 22 de ani (2002) erau aduși primii prizonieri la baza navală americană de la Guantanamo. Baza navală a fost amenajată ca închisoare după incursiunea SUA în Afganistan, de la sfârșitul anului 2001. Două zile după atacurile de la 11 septembrie 2001, Congresul SUA a adoptat o rezoluție care a acordat președintelui George W. Bush o autorizație fără precedent pentru utilizarea forței împotriva „națiunilor, organizațiilor și persoanelor fizice”, care, potrivit criteriului său, au fost legate în vreun fel de acele atentate sau de viitoare acte de terorism internațional. În 17 septembrie, președintele Bush a semnat un memorandum prin care autoriza CIA să instaleze centre de detenție în afara teritoriului Statelor Unite, document, de altfel, clasificat. În noiembrie 2001, George W. Bush a semnat un ordin executiv în materie militară, pe probleme de „Detenție, tratament și judecare a unor persoane străine în războiul împotriva terorismului”, ordin care a autorizat Pentagonul să dețină în custodie cetățeni non-SUA, pe termen nelimitat, în afara oricărei responsabilități juridice. Primii 20 de prizonieri au sosit aici pe 11 ianuarie 2002. În cadrul ceremoniei de învestire în funcția de Președinte al Statelor Unite, la 20 ianuarie 2009, Barack Obama a făcut cunoscut ordinul de închidere temporară a activităților acestui „lagăr de concentrare”, ordin care a intrat în vigoare chiar în ziua următoare. La 22 ianuarie, a decretat închiderea centrului de detenție în termen de un an

* Acum 13 ani (2011) intra în vigoare Acordul privind cooperarea în domeniul nuclear civil, semnat între Rusia şi Statele Unite, care vizează reducerea riscului de folosire ilegală a materialelor nucleare, fapt care aduce contribuţii semnificative la consolidarea mecanismului de neproliferare a armelor nuclare. Acordul a fost semnat în luna mai 2008, la Moscova. Acesta prevede că Rusia poate importa şi prelucra materiale nucleare americane

* În urmă cu 11 ani (2013) începea Operațiunea Serval, operațiune militară franceză în Mali. Scopul operațiunii a fost eliminarea militanților islamici din partea de nord a Maliului, care au început să forțeze intrarea în centrul Maliului. Operațiunea Serval a urmat după Rezoluția 2085 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 20 decembrie 2012 și după ce guvernul interimar din Mali a cerut asistența militară a Franței. Operațiunea s-a terminat pe 15 iulie 2014, iar aceasta a fost înlocuită de Operațiunea Barkhane începută pe 1 august 2014, pentru a lupta împotriva luptătorilor islamiști din Sahel. Trei dintre cei cinci lideri islamici, Abdelhamid Abou Zeid, Abdel Krim și Omar Ould Hamaha au fost uciși, în timp ce Mokhtar Belmokhtar a fugit în Libia, iar Iyad ag Ghali a fugit în Algeria. Operațiunea este numită după o specie de feline de mărime medie din Africa numite Serval

* Cu doar 4 ani în urmă (2020), China a confirmat primul deces provocat de noul coronavirus în Wuhan, denumit ulterior Covid-19. În câteva zile, cazuri de infectare au apărut în Asia, în Franţa şi Statele Unite. La sfârşitul lunii ianuarie, ţările lumii au început să îşi repatrieze cetăţenii aflaţi în China. Frontierele au început să se închidă şi peste 50 de milioane de locuitori din provincia Hubei, în care se află oraşul Wuhan, au fost plasaţi în carantină

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Teodosie, începătorul vieţii călugăreşti de obşte din Palestina (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Artei Fotografice în România”, desemnată printr-o Hotărâre de Guvern din ianuarie 2010; este marcată în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (n.11.I.1812 – m.14.III.1887), unul dintre primii fotografi români, precum şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii. NOTĂ: Carol Popp de Szathmary, pictor, fotograf, grafician, cartograf, heraldist şi litograf, este considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 3.VI.1887 (www.foto-magazin.ro, www.szathmari.ro) iar altele la 3.VII.1887 (www.artexpert.ro)

– 1878: S-a născut Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (m. 1948)

– 1897: A murit medicul Ştefan Stâncă, considerat pionier al medicinii preventive; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1865)

– 1904: S-a născut arhitectul Grigore Ionescu, important istoric de arhitectură, lui datorându-i-se structurarea învăţământului de istoria arhitecturii româneşti şi constituirea catedrei de specialitate; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1992) – 120 de ani

– 1906, 11/24: S-a născut (la Balcic/Bulgaria) sculptorul Boris Caragea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982)

– 1909: S-a născut Nicolae Patrichi, compozitor de muzică uşoară şi de balet, dirijor şi pianist (m. 1983) – 115 ani

– 1926: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Leonid Dimov, poet şi traducător (m. 1987)

– 1928: S-a născut profesorul, dirijorul şi compozitorul Gheorghe Gomoiu (m. 2016)

– 1937: S-a născut criticul şi istoricul literar Ion Apetroaie (m. 1997)

– 1943: S-a născut Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (m. 2015)

– 1947: S-a născut Viorel Grimalschi, pictor, grafician, monumentalist şi profesor universitar

– 1954: S-a născut hocheistul Doru Tureanu, multiplu campion naţional cu Dinamo şi unul dintre cei doi români incluşi în Hall of Fame-ul hocheiului pe gheaţă, după Eduard Pană; a evoluat în cariera sa numai la Dinamo Bucureşti, în perioada 1969-1987, echipă pentru care a debutat la 14 ani şi a făcut parte din cea mai bună generaţie pe care a avut-o hocheiul românesc, fiind considerat, neoficial, cel mai bun jucător pe care l-a avut România vreodată; de asemenea, Doru Tureanu este marcatorul all-time al naţionalei, cu 112 puncte (74 de goluri şi 39 de pase decisive), participând la două ediţii ale Jocurilor Olimpice (Innsbruck – 1976 şi Lake Placid – 1980) şi la 17 ediţii ale Campionatului Mondial (1971-1987) (m. 2014) – 70 de ani

– 1957: A murit Ion U. Soricu, poet, folclorist, autor de literatură pentru copii şi publicist (n. 1882)

– 1972, 11/12: A murit Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, poet, eseist, estetician, memorialist, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a Dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (n. 1888)

– 1988: A murit geofizicianul şi profesorul Radu Botezatu; cercetări în domeniul prospecţiunilor şi cercetărilor geofizice aplicate în geologie, urmate de elaborarea unor noi metode şi procedee de analiză şi interpretare fizică a anomaliilor câmpurilor potenţiale; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1921)

– 1992: A murit organistul Iosif Gerstenengst (n. 1920)

– 2004: A murit Sorin Holban, prozator, poet, dramaturg şi publicist (n. 1933) – 20 de ani

– 2012: A murit Ion Focşa, actor (mulţi ani la Teatrul din Piteşti), regizor şi memorialist (n. 1925)

– 2014: A murit, în Germania, fosta handbalistă Mora Windt–Martini; a făcut parte din echipa României care a câştigat Campionatul Mondial de Handbal Feminin desfăşurat în Germania în anul 1956 (n. 1937) – 10 ani

– 2014: A murit Iancu Băcioiu, fost internaţional de rugby, triplu campion naţional cu echipa Farul Constanţa (n. 1945)  – 10 ani

– 2016: A murit actriţa Melania Ursu (n. 1940)

– 2016: A murit sculptorul Sava Stoianov (n. 1951)

– 2017: A murit Daniel Dimitriu, critic literar, traducător şi profesor (n. 1945)

– 2018: A murit poeta și prozatoarea Elisabeta Isanos; fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar (n. 1941)

– 2021: A murit Bogdan Iulian Macovei, handbalist, antrenor principal, autor de cărți despre handbal și lector la Federația Europeană de Handbal (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sint Maarten: Alegeri legislative

-Paris:Este prezentat Studiul economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind Japonia

-Washington/Moscova: Cea de-a 13-a aniversare a acordului de cooperare nucleară civilă SUA-Rusia

– Beijing: Sunt marcați 4 ani de la anunțarea de către China a primului deces din cauza pneumoniei atipice, numit mai târziu Covid-19

– Moscova: Audiere în procesul adversarului naționalist Igor Girkin, judecat pentru „extremism”

– Ottawa, Canada: Condamnare pentru fostul oficial înalt al serviciilor secrete canadiane, Cameron Ortis, găsit vinovat pentru dezvăluire de informații confidențiale (11 – 12 ian.)

– Los Angeles: Fiul președintelui Joe Biden este chemat în instanță pentru a fi judecat de acuzații de evaziune fiscală

– Seattle, SUA: Condamnarea francezului Sébastien Raoult extrădat în Statele Unite pentru infracțiune cibernetică

– Ramat Gan, Israel: Manifestări de comemorare a 10 ani de la moartea fostului premier israelian Ariel Sharon

– Riad: Fotbal – semifinala Supercupei Spaniei, Barcelona – Osasuna

– Paris: Baschet – Campionatul NBA, sezon regulat: Cleveland – Brooklyn

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale” are ca scop accentuarea importanței protecției și conservării unor habitate și specii naturale importante, care se întind pe suprafețe mari și cuprind complexe de ecosisteme terestre sau acvatice – lacuri și cursuri de apă, zone umede cu specii de floră și faună unice. Data a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal (la 11.I.1917), înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul sărbătorilor oficiale de mediu

– „Ziua Internaţională a cuvântului Mulţumesc” este sărbătorită din 1984 (- 40 de ani). „Mulţumesc” reflectă recunoştinţă, preţuire, respect, comuniune; „mulţumesc” în textele vechi era „multunesc”, însemna mult-unire; în limba rusă, „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”; în engleză, „thank you” derivă de la „think”, cu sensul „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut”; la fel „danke” din germană; în franceză, „merçi” provine de la „mercy”, care înseamnă compasiune, sau graţie divină, la fel ca italienescul „grazie” sau „gracias”, din spaniolă, şi semnifică acceptarea compasiunii şi a graţiei divine, primite prin intermediul altei fiinţe; „obrigado”, din portugheză, duce cu gândul la reciprocitate, ca onoare, la a te simţi „obligat” de gestul celuilalt. „Mulţumesc” e ca o înclinare a omului în faţa altuia şi în faţa lui Dumnezeu

– 1757: S-a născut Sir Samuel Bentham, inginer mecanic englez și arhitect naval creditat cu numeroase invenții, în special legate de arhitectura navală, inclusiv armele (m. 1831)

– 1801: A murit compozitorul italian Domenico Cimarosa (n. 1749)

– 1837: A murit pictorul şi desenatorul francez François Gérard (n. 1770)

– 1856: S-a născut Christian Sinding, pianist şi compozitor norvegian (m. 1941)

– 1858: S-a născut Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1931)

– 1865: S-a născut Karel Kadlec, jurist şi istoric ceh; autor, printre altele, al unui „Dicţionar al dreptului slav”; în studiile sale s-a aplecat şi asupra problemelor dreptului românesc („Românii şi dreptul românesc în ţările slave şi ungureşti”); membru corespondent străin al Academiei Române (1919) (m. 1928)

– 1875: S-a născut Reinhold Glier (nume la naştere: Reinhold Ernst Glier), compozitor, dirijor şi pedagog rus (m. 1956)

– 1906: S-a născut chimistul elveţian Albert Hofmann; în centrul interesului său s-a situat chimia plantelor şi a animalelor; a descoperit accidental, în 1943, drogul halucinogen LSD (m. 2008)

– 1910: S-a născut poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (m. 1975)

– 1924: S-a născut endocrinologul și omul de știință american de origine franceză Roger Guillemin; contribuţii în domeniile fiziologiei nervoase superioare şi al endocrinologiei experimentale; a izolat hormonii hipotalamici; Premiul Nobel pentru Medicină în 1977, împreună cu americanii Andrew Schally şi cu Rosalyn Yalow – 100 de ani

– 1928: A murit Thomas Hardy, prozator şi poet britanic; cunoscut îndeosebi pentru romanele „Tess d’Urberville” şi „Departe de lumea dezlănţuită” (n. 1840)

– 1930: S-a născut actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (nume real: Rodney Sturt Taylor) (m. 2015)

– 1930: S-a născut actriţa americană Angela Paton (m. 2016)

– 1942: S-a născut Clarence Clemons, saxofonist, muzician și actor american (m. 2011)

– 1943: S-a născut scriitorul spaniol Eduardo Mendoza Garriga; în anul 2016, i-a fost acordat Premiul Cervantes, cel mai important premiu literar al țărilor vorbitoare de limbă spaniolă

– 1945: S-a născut acriţa germană Christine Kaufmann (m. 2017)

– 1946: S-a născut cântăreaţa americană de muzică country Naomi Judd; a cunoscut celebritatea în duetul The Judds, format alături de fiica sa, Wynonna, câştigând numeroase premii, inclusiv cinci trofee Grammy (m. 2022)

– 1952: A murit tenorul italian Aureliano Pertile (n. 1885)

– 1953: S-a născut actorul scoţian John Sessions (nume real: John Gibb Marshall), cunoscut din seriale şi comedii britanice (m. 2020)

– 1954: S-a născut Kailash Satyarthi, activist indian pentru drepturile copiilor; fondatorul GoodWeave; Premiul Nobel pentru Pace în 2014, împreună cu activista pakistaneză Malala Yousafzai, „pentru lupta lor împotriva asupririi copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie” – 70 de ani

– 1954: A murit Oscar Straus, compozitor şi dirijor austriac (n. 1870) – 70 de ani

– 1966: A murit Alberto Giacometti, sculptor, pictor şi desenator elveţian; cunoscut pentru sculpturile sale în stil suprarealist și pentru reprezentarea filiformă a figurilor omenești (n. 1901)

– 1968: S-a născut Benjamin List, chimist și profesor universitar german; Premiul Nobel pentru chimie în 2021, împreună cu David MacMillan, „pentru dezvoltarea organo-catalizei asimetrice”, un nou instrument de mare precizie în domeniul construcţiei moleculare

– 1971: S-a născut cântăreaţa americană Mary J. Blige, cunoscută ca „Regina hip-hop-ului şi soul-ului”

– 1991: A murit Carl David Anderson, fizician american; pentru descoperirea pozitronului a primit, în anul 1936, împreună cu Victor Franz Hess, Premiul Nobel pentru Fizică (n. 1905)

– 2002: A murit regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (n. 1920)

– 2003: A murit Maurice Pialat, regizor de film, actor şi scenarist francez (n. 1925)

– 2008: A murit Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (n. 1919)

– 2010: A murit Ếric Rohmer (numele adevărat: Jean-Marie Maurice Schérer), regizor şi critic de film francez; unul dintre fondatorii „Noului Val” în cinematografia franceză (n. 1920)

– 2013: A murit Thomas Parry Jones, inventatorul britanic al primului etilotest electric (n. 1935)

– 2013: A murit actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (n. 1941)

– 2013: A murit Aaron Swartz, programator american și activist pentru libertatea Internetului; cofondator al reţelei de socializare Reddit, care militează pentru accesul liber la internet, şi co-creator al formatului RSS 1.0 (n. 1986)

– 2014: A murit (după opt ani în care a fost în comă) Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (n. 1928) – 10 ani

– 2015: A murit actriţa italiană de origine suedeză Anita Ekberg, una dintre muzele regizorului italian Federico Fellini (n. 1931)

– 2016: A murit actorul american David Margulies (n. 1937)

– 2016: A murit actorul columbian Carlos Muñoz Sánchez (n. 1943)

– 2021: A murit Vassilis Alexakis, scriitor, jurnalist, designer și cineast francez de origine greacă (n. 1943)

– 2022: A murit David Maria Sassoli, politician social-democrat și jurnalist italian; președinte al Parlamentului European (2019-2022) (n. 1956)