Calendarul zilei – 21 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 21 decembrie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 21 decembrie

* Cu 177 de ani în urmă (1846) britanicul Robert Liston (1794-1847) realiza prima operaţie chirurgicală sub anestezie, de fapt o extracție dentară, la University College Hospital din Londra

* Acum 166 de ani (1857/1858) Adunarea ad-hoc a Moldovei vota o rezoluţie – cu 81 de voturi „pro” și 2 „contra” – prin care se adresa Puterilor garante cerând autonomia şi neutralitatea celor două Principate, unirea lor într-un singur stat cu numele de România, prinţ străin, ereditar, dintr-o familie domnitoare europeană, neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ şi constituţional, încredinţarea puterii legislative unei Adunări Obşteşti, garantarea colectivă a celor şapte puteri. Lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei s-au desfăşurat între 22 septembrie/4 octombrie 1857 – 21 decembrie 1857 /2 ianuarie 1858, cu participarea a 34 de mari proprietari, 17 mici proprietari, 31 de deputaţi orăşeni şi 17 deputaţi ţărani. La 7/19 octombrie, Mihail Kogălniceanu prezenta un proiect de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hrănită de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru că în Moldova şi în Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe de îndestulat, aceleaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri în trecut, acelaşi viitor de asigurat şi, în sfârşit, aceeaşi misie de împlinit” (21.XII/2.I.)

* Sunt marcați 140 de ani (1883/1884) de când apărea, la Bucureşti, ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, cel care a definitivat şi publicat ediţia), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului (pe copertă apare anul 1884) (21.XII/2.I)

* Se împlinesc 120 de ani (1903) de când, în Franţa, se acorda pentru prima oară Premiul Goncourt, pentru „cea mai bună operă în proză a anului”, premiu iniţiat de scriitorul Edmond Goncourt (1822-1896). Acesta şi-a lăsat prin testament întreaga avere pentru înfiinţarea unei Academii care să-i poarte numele. Alcătuită din zece scriitori, Academia acordă, anual, acest premiu, primul laureat fiind John-Antoine Nau, pentru romanul „Force ennemie”. De menţionat că Premiul Goncourt a fost acordat în fiecare an, în pofida a două războaie mondiale sau a altor împrejurări neprielnice

* Se marchează 170 de ani (1913) de când apărea, în ziarul american „New York World”, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul Arthur Wynne, un jurnalist din Liverpool. Careurile de cuvinte încrucişate au rămas la fel de populare, dar diferă într-o oarecare măsură de cele originale, care erau create în formă de diamant şi nu ofereau rezolvări distincte pe orizontală şi verticală

* Cu 96 de ani în urmă (1927) a avut loc votarea Legii privind crearea legaţiei române la Rio de Janeiro (Brazilia), prima legaţie română în America de Sud

* Acum 86 de ani (1937), la „Carthay Circle Theater” din Los Angeles, avea loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney și regizat de David Dodd Hand, bazat pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria de pelicule animate Disney și unul dintre filmele de animație clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când era reînființat, la Bucureşti, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, sub direcția lui Mihai Berza, fiind succesorul de drept al institutului omonim întemeiat de N. Iorga, în colaborare cu Gh. Murgoci și V. Pârvan, în 1914, și al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, întemeiat de Victor Papacostea în 1937, ambele desființate de regimul comunist în 1948. Reorganizarea Institutului a fost însoțită de înființarea unei Asociații Internaționale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), al cărei sediu central se află la București, sub egida căreia au fost organizate regulat, începând din 1966, 12 Congrese internaționale de studii sud-est europene, dintre care cel mai recent a avut loc la București, în 2019

* Acum 58 de ani (1965) a fost adoptată Convenţia Internaţională pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială, la cea de-a 20-a sesiune a Adunării Generale a ONU, intrată în vigoare la 4.I.1969. România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 345 din 1970

* Sunt marcați 55 de ani de când, în ziua de sâmbătă, 21 decembrie 1968, la ora 6:31, avea loc lansarea misiunii americane „Apollo 8”. A fost prima misiune cu echipaj care a folosit racheta Saturn V, suficient de puternică încât să permită navei spațiale să orbiteze Luna. Echipajul format din astronauții Frank Borman, James A. Lovell, Jr. și William A. Anders a făcut înconjurul Lunii și a reintrat în atmosfera Pământului cu succes

* Acum 54 de ani (1969) un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km. Pe 21 decembrie 1969 a avut loc ocolul Pământului în 80 de ore de zbor, pe o distanţă de 46.000 km, cu un avion IL-18, cu plecare din Bucureşti spre Delhi, Bangkok, Tokyo, Honolulu, Los Angeles, Ciudad de Mexico, New York, Las Palmas, Roma, Istanbul, Bucureşti

* Cu 52 de ani în urmă (1971) era înființată, la Paris, organizaţia umanitară „Medici fără frontiere” („Médecins sans Frontières”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale (organizaţia a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1999)

* În urmă cu 51 de ani (1972) izolarea diplomatică a Germaniei de est a luat sfârşit, ca urmare a semnării unui tratat de îmbunătăţire a relaţiilor inter-germane între Germania de Est şi Germania de Vest. A urmat recunoaşterea diplomatică la nivel global, admiterea în cadrul ONU şi participarea la Acordurile de la Helsinki din 1975. RDG ajunge să aibă relaţii diplomatice cu 100 de state

* Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București împlinește, în 2023, 50 de ani de activitate în locul în care funcționează și astăzi, la kilometrul zero al Capitalei. La data de 21 decembrie 1973, a fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional, cu o suprafață de 10.000 mp și trei săli de spectacole: Sala Mare, Sala Mică şi Sala Atelier, ce însumau peste 1.600 de locuri. Proiectul iniţial, demarat în anul 1964 şi finalizat în 1973, a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea şi Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă a fost gândită de inginerul Alexandru Cişmigiu. Teatrul Naţional Bucureşti a mai „suferit” o inaugurare recentă, la data de 10 noiembrie 2014, în prezenţa conducerii instituţiei şi a mai multor oameni politici. Clădirea TNB s-a aflat în proces de consolidare din 2011. În urma lucrărilor de modernizare, faţada TNB a revenit la forma iniţială (înainte de lucrările de remodelare din anii ′80), spectatorii având la dispozitie şapte săli de spectacol complet modernizate

* Se marchează 35 de ani (1988) de când terorişti arabi, susţinuţi de Libia, au provocat prăbuşirea, la Lockerbie (Scoţia), a aparatului B-747 (zborul PanAm 103), care făcea legătura între Londra şi New York, atentat soldat cu 270 de victime

* Acum 34 de ani (1989) avea loc declanşarea Revoluţiei române anticomuniste în Bucureşti: Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara. Mitingul a fost întrerupt de grupuri de protestatari care au fost dispersaţi de forţele de ordine. Ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat în faţa Hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi în apropierea Ambasadei SUA. În cursul nopţii s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi şi apoi s-a degajat terenul cu ajutorul blindatelor

* Cu 34 de ani în urmă, prin decret prezidenţial, s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie), la Timişoara izbucniseră manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste, manifestaţii ce au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Și tot acum 34 de ani au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca ş.a., soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi) (21, 22 şi zilele următoare)

* Acum 32 de ani (1991) avea loc semnarea, la Alma-Ata/Kazahstan, a documentului de fondare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente (la data de 8 decembrie conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest/lângă Minsk, crearea CSI). Documentul de fondare al Comunităţii, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte al URSS au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Shmygal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* În urmă cu 16 ani (2007), într-un moment istoric, Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentarea unor acte de identitate și fără opriri pentru control. Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. Astfel, Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia. Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen. Guvernele Uniunii Europene au convenit în data de 9 decembrie 2021, că și Croaţia poate intra în spaţiul Schengen, după ce Zagreb-ul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar. Intrarea în spaţiul Schengen a Croaţiei, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro, a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei. Croaţia a anunţat joi, 8 decembrie 2022, că a obţinut undă verde pentru intrarea în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2023. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne care s-a desfăşurat la Bruxelles şi a fost făcută publică de reprezentanţii Croaţiei la UE

* Acum 9 ani (2014) președintele Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial de la Traian Băsescu și a depus jurământul de învestitură. La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat un al doilea mandat, în cadrul turului secund de scrutin, în care a obținut peste 63% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

* Cu 7 ani în urmă (2016) era înființat Teatrul Dramaturgilor Români, la inițiativa Primarului general de la acea vreme, Gabriela Firea, aprobată de Consiliul General, prin HCGMB nr. 405 din 21.XII.2016. Sala teatrului, situată în Calea Griviței nr. 64-66, este realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române

* În urmă cu 4 ani (2019) plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a luat act de începerea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Klaus Werner Iohannis

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august; prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai; pe 16 decembrie este „Ziua solidarităţii naţionale împotriva dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998

– 1596: S-a născut (la Suceava) cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului (1633); sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (m. 1646, la Kiev). NOTA 1: Canonizarea Ierarhului Petru Movilă a fost săvârșită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la 6 decembrie 1996 și proclamată la 15 decembrie a aceluiași an, dar înscrisă în calendarul acestei Biserici la 31 decembrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința sa de lucru din 12-13 martie 2002, prăznuirea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, la 22 decembrie (ziua morţii sale). NOTA 2: Unele surse menționează ca dată a nașterii 31 decembrie 1596/10 ianuarie 1597

– 1861, 21.XII/ 1862, 1.I: S-a născut Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; considerat părintele ziaristicii române moderne; a condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926); preşedinte al Asociaţiei presei române; împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927)

– 1865, 21.XII/ 1866, 2.I: S-a născut Gheorghe Bogdan-Duică, critic şi istoric literar; profesor universitar şi primul decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj; membru titular al Academiei Române din 1919 (m. 1934)

– 1886: S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); ministru în mai multe rânduri; viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945 – 7.XI.1947; a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (1946); manifestându-şi dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza este demis (noiembrie 1947) din Guvern, iar la 3.XII.1947 se retrage de la conducerea PNL (Tătărăscu); în 1950 este arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1957)

– 1903: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1847) – 120 de ani

– 1933: S-a născut Dan Zamfirescu, istoric literar (cunoscător al aşa-numitei „epoci vechi” a literaturii române), teolog, bizantinolog, editor şi publicist – 90 de ani

– 1934: S-a născut Denis Buican (născut Dumitru Buican Peligrad), biolog, scriitor, filosof, istoric al ştiinţelor şi profesor; autorul unei noi teorii a evoluţiei, teoria sinergică a evoluţiei, şi autorul unei noi teorii a cunoaşterii, biognoseologia; din anul 1969 este stabilit la Paris

– 1935: S-a născut (la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia) actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „Doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (m. 2017)

– 1938: S-a născut actriţa şi profesoara Adela Mărculescu – 85 de ani

– 1954: A murit (la Paris) matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1893)

– 1966: A murit Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist, poet şi traducător (n. 1917)

– 1969: A murit fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1899)

– 1970: A murit Iosif Prunner, pianist şi profesor (n. 1912)

– 1987: A murit Marcel Gafton, traducător (din scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, Maxim Gorki, Boris Pilniak, Ivan Turgheniev ş. a.) şi poet (n. 1925)

– 1998: A murit Dan Laurențiu (nume real: Laurențiu Ciobanu), poet și eseist (n. 1937) – 25 de ani

– 2003: A murit Amelia Pavel, critic şi istoric al artelor, eseistă, memorialistă (n. 1915) – 20 de ani

– 2008: A murit actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar (n. 1924) – 15 ani

– 2012: A murit Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (n. 1938)

– 2015: A murit poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; s-a numărat printre cei care au promovat opera eminesciană în plan universal; autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”; a fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Conferința de presă de sfârșit de an a premierului Giorgia Meloni

-Barcelona: Întâlnire între prim-ministrul spaniol  Pedro Sanchez și președintele regional catalan Pere Aragonès

– Paris: Licitația unui tablou necunoscut de Jean-Honoré Fragonard (1732-1806), „Jeune fille au chapeau” (Tânără cu pălărie), la casa de licitații Boisgirard. Estimat între 400.000 și 600.000 de euro, acest tablou provine din aceeași colecție ca și „Philosophe”, descoperit în 2021

– Washington, DC: Publicare datelor privind PIB-ul din al treilea trimestru (a treia estimare)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Baschetului” a fost stabilită la 25 august 2023 de Adunarea Generală a ONU (rezoluția A/RES/77/324). Baschetul a fost jucat pentru prima dată pe 21 decembrie 1891 la Școala Internațională de Formare YMCA din Springfield, Massachusetts, SUA, după ce dr. James Naismith, un instructor canadian de educație fizică, a dezvoltat jocul pentru a-și menține elevii activi în timpul lunilor de iarnă

– 1375: A murit scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio; cu povestirile sale reunite în „Decameronul” a influențat dezvoltarea literaturii italiene, a creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni (n. 1313)

– 1773: S-a născut botanistul scoţian Robert Brown; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (m. 1858) – 250 de ani

– 1854: S-a născut Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1926)

– 1879 (stilul nou): S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953). NOTĂ: Mai multe surse, printre care şi http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/stalin_joseph.shtml sau http://www.biography.com/people/joseph-stalin-9491723, menţionează ca dată a naşterii 18 decembrie 1879

– 1882: S-a născut Anton Romanowski, interpret, maestru de balet și coregraf polonez; unul dintre marii artiști care au contribuit la schimbarea la față a baletului românesc; a pus bazele companiei de balet a Operei din București; ca pedagog a contribuit semnificativ la dezvoltarea ȋnvǎțǎmȃntului coregrafic și a baletului clasic românesc (m. 1972)

– 1890: S-a născut biologul american Hermann J. Müller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru medicină în 1946 (m. 1967)

– 1890: A murit Niels W. Gade, compozitor, dirijor, violonist, organist şi profesor danez (n. 1817)

– 1899: A murit dirijorul francez Charles Lamoureux (n. 1834)

– 1905: S-a născut scriitorul britanic Anthony Powell (m. 2000)

– 1910: S-a născut Rosa Bouglione, maestră a circului francez (m. 2018)

– 1917: S-a născut scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1972 (m. 1985)

– 1918: S-a născut omul politic austriac Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU între anii 1972 şi 1981; preşedinte al Austriei (1986-1992); după alegerea sa ca preşedinte au existat numeroase controverse legate de perioada petrecută de acesta în armată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind etichetat drept ex-nazist (m. 2007) – 105 ani

– 1920: S-a născut balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați „părinţii” Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (m. 2019)

– 1933: A murit Knud Rasmussen, explorator polar danez; a întreprins numeroase expediţii în nordul Groenlandei şi în Arctica americană, studiind viaţa eschimoşilor şi problema originii lor (n. 1879) – 90 de ani

– 1935: S-a născut regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (m. 2017)

– 1937: S-a născut Jane Fonda, actriţă americană de teatru şi film

– 1938: S-a născut Frank Moorhouse, scriitor australian (m. 2022) – 85 de ani

– 1939: S-a născut cântăreţul portughez Carlos do Carmo, unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai ţării, cunoscut sub numele de „Sinatra” al muzicii fado; este primul artist portughez care a primit un premiu Latin Grammy pentru întreaga carieră, în 2014 (m. 2021)

– 1940: S-a născut Frank Zappa, chitarist, compozitor rock şi dirijor american (m. 1993)

– 1940: A murit scriitorul american Francis Scott Fitzgerald; cunoscut datorită romanului-cult „Marele Gatsby” (n. 1896)

– 1941: S-a născut actorul american Jared Martin (m. 2017)

– 1942: A murit Franz Boas, antropolog american de origine germană; contribuţii importante de antropologie fizică şi culturală (n. 1858). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 22.XII.1942

– 1944: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul american Michael Tilson Thomas

– 1947: S-a născut chitaristul şi compozitorul spaniol Paco de Lucia (numele real: Francisco Gustavo Sánchez Gomes), legendă a muzicii flamenco (m. 2014)

– 1948: S-a născut designerul de modă francez Manfred Thierry Mugler; pe numele său întreg Manfred Thierry Mugler, a fost director de creație și consilier creativ al Mugler; în anii ’70, Mugler și-a lansat casa de modă omonimă care a devenit rapid renumită în deceniile următoare pentru abordarea sa avangardă, arhitecturală, hiperfeminină și teatrală a haute couture (m. 2022) – 75 de ani

– 1953: S-a născut pianistul și dirijorul britanic de origine maghiară Sir András Schiff – 70 de ani

– 1953: S-a născut cantautoarea şi producătoarea americană Betty Wright, devenită celebră în special datorită hitului soul-disco din 1971 „Clean Up Woman” (m. 2020) – 70 de ani

– 1958: A murit scriitorul german Lion Feuchtwanger (n. 1884) – 65 de ani

– 1966: S-a născut Kiefer Sutherland, actor, regizor şi producător britanic de origine canadiană

– 1975: S-a născut Charles Michel, om politic belgian, președinte al Consiliului European (de la 1 dec. 2019)

– 1977: S-a născut Emmanuel Macron (numele complet: Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron), filosof, bancher şi om politic francez; cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei (ales la 7.V.2017)

– 1992: A murit Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (n. 1903/1904)

– 2009: A murit biochimistul american Edwin Gerhard Krebs; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992 (n. 1918)

– 2014: A murit Udo Jürgens, cântăreţ şi compozitor austriac (n. 1934)

– 2017: A murit astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat, purtând un jet pack (1984); a fost implicat în dezvoltarea jet pack-urilor (n. 1937)

– 2019: A murit creatorul de modă francez de origine italiană Emanuel Ungaro (n. 1933)

– 2020: A murit scriitorul rus Aleksandr Kurlyandsky, satirist, dramaturg, scenarist și autor de cărți pentru copii (creator al celebrului serial de desene animate „Nu, Pogodi”) (n. 1938)