Calendarul zilei – 10 decembrie
Publicat de Codrin RAITA, 10 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 decembrie 2023, 14:08
S-a întâmplat într-o zi de 10 decembrie
* Acum 634 de ani (1389) avea loc semnarea Tratatului de alianță de la Radom, dintre domnitorul Mircea cel Bătrân și regele Poloniei, Vladislav al II-lea (Iagello), cu scopul de a face faţă împreună intenţiilor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg (1387-1437) de a cuceri Ţările Române. Tratatul a fost ratificat la Lublin la 20 ianuarie 1390
* Cu 178 de ani în urmă (1845) era patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert William Thompson. Confecţionată dintr-o ţesătură acoperită cu fâşii de piele cu rolul de a proteja un tub de cauciuc umplut cu aer, rezistenţa acestei anvelope la iregularităţile drumurilor era mai mică decât a anvelopei din fier sau cauciuc solid. În plus, anvelopa era foarte scumpă şi dificil de înlocuit, astfel ca invenţia lui Thompson a fost imediat uitată. În anul 1888, John Boyd Dunlop, un chirurg veterinar din Belfast, inventează prima anvelopă pneumatică modernă, prin îmbunătăţirea pneurilor tricicletei fiului său cu ajutorul unor tuburi de cauciuc umplute cu aer şi învelite de o ţesătură
* Sunt marcați 155 de ani (1868) de când, la Londra, în intersecţia Bridge Street cu Parliament Square, era montat primul semafor din lume de inginerul de căi ferate, J.P. Knight: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de şapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roşie. Se spune că, din păcate, semaforul a explodat pe 2 ianuarie 1869, rănindu-l sau omorându-l pe poliţistul care îl manevra. Semaforul electric modern este o invenţie a americanilor, presupunându-se că a fost inventat de un poliţist pe nume Lester Wire, în anul 1912, având tot două culori, roşu şi verde. Primul semafor electric pentru reglementarea circulaţiei pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland
* Se împlinesc 125 de ani (1898) de când era semnat, la Paris, Tratatul de pace hispano-american (erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Puerto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă)
* Ceremonia anuală de înmânare a Premiilor Nobel are loc, începând cu anul 1901 (122 de ani), în ziua comemorării morţii lui Alfred Nobel (10.XII.1896), chimist şi industriaş suedez, cel care a instituit acest premiu printr-un testament din 27.XI.1895. Festivităţile se organizează la Stockholm (Suedia) şi la Oslo (Norvegia). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie, Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură, Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină, Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel
* Se împlinesc 120 de ani, de când, la data de 10 decembrie 1903, Marie Curie (născută Maria Salomea Skłodowska), savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel, a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind astfel prima femeie laureată a acestui premiu
* Acum 104 ani (1919) România semna Tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria, precum şi Tratatul minorităţilor, care pentru România prevedea obligaţia de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naştere, de naţionalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplină şi întreaga ocrotire a vieţii şi libertăţii lor”
* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când la Radiodifuziunea Română (a cărei emisie inaugurală avusese loc la 1.XI.1928) a fost programată „o zi românească”, cuprinzând lucrări ale scriitorilor şi compozitorilor români. În aceeaşi zi au fost difuzate şi primele sfaturi cu caracter medical
* Tot astăzi se marchează 90 de ani (1933) de când Guvernul liberal dizolva organizaţia legionară „Garda de Fier”. La 24.VI.1927 a fost creată, la Iaşi (din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici), organizaţia „Legiunea Arhanghelului Mihail”, care va fi nucleul doctrinar şi conducător al viitoarei organizaţii de extremă dreapta „Garda de Fier” (apărută în aprilie 1930). La exact un an după dizolvare, la 10.XII.1934, mişcarea legionară se refăcea sub numele de „Totul pentru ţară”; după rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941, această formaţiune a ieşit din viaţa politică
* În urmă cu 82 de ani Australia declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). În noaptea de 7 decembrie 1941 Japonia a atacat vasele americane de la Pearl Harbor şi vasele britanice din Indiile Orientale Olandeze. Cel de-Al Doilea Război Mondial era generalizat, fiind angrenate 47 de naţiuni. România se găsea în stare de război cu Anglia, tot după 7 decembrie 1941, după ce înainte cu 9 luni Marea Britanie îşi retrăsese personalul diplomatic. Pe 8 decembrie 1941, Hitler a dat ordin să se atace vasele americane, oriunde s-ar găsi şi numai după 3 zile trimite declaraţia de război Statelor Unite. Pe 8 decembrie şi Statele Unite declară război Japoniei. Astfel, pe 10 decembrie Australia declara război României. Avalanşa de declaraţii de război a continuat între statele de pe diferite continente, 11 decembrie înscriindu-se cu declaraţia Germaniei şi Italiei contra Statelor Unite şi ca o ripostă în aceeaşi zi şi declaraţia de război a Africii de Sud contra României, Italiei şi Germaniei. Pentru a nu rămâne mai prejos, România trimitea, pe 12 decembrie, declaraţia de război Statelor Unite
* Acum 77 de ani (1946) România şi Ungaria au restabilit relaţiile diplomatice, la nivel de misiune diplomatică. Stabilite la nivel de legaţie la 21.VIII.1920, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost întrerupte la 30.VIII.1944, fiind reluate în 1946. Au fost ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954
* Cu 67 de ani în urmă (1956) erau reluate programele emise de Studioul Teritorial Iaşi al Radiodifuziunii Române (întrerupte în 1944). Între anii 1985 şi 1989 este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de către regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Iaşi îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale (Cluj, Craiova, Tg. Mureş, Timişoara)
* În urmă cu 41 de ani (1982) a fost deschisă spre semnare Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (United Nations Convention on the Law of the Sea, prescurtat UNCLOS), acord internațional care a rezultat din a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS III), ce a avut loc între 1973 și 1982. Legea din Convenție definește drepturile și responsabilitățile națiunilor cu privire la utilizarea lor a oceanele lumii, de stabilire a orientărilor pentru întreprinderi, mediul, precum și managementul marin a resurselor naturale. Convenția, încheiată în 1982, a înlocuit patru tratate din 1958. UNCLOS a intrat în vigoare în 1994, la un an după ce Guyana a devenit a 60-a națiune ce a semnat tratatul. Până în ianuarie 2015, 166 de țări și Uniunea Europeană au aderat la convenție. Așadar, Convenția a fost deschisă pentru semnare la 10 decembrie 1982 și a intrat în vigoare la 16 noiembrie 1994, după ratificarea celei a 60-a țări. Convenția a fost ratificată de 167 de părți, care includ 166 de țări (163 de state membre a Națiunilor Unite plus observatorul Națiunilor Unite Palestina, precum și Insulele Cook și Niue) și Uniunea Europeană
* Acum 39 de ani (1984) Adunarea Generală a ONU a adoptat, în unanimitate, Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, intrată în vigoare la 26 iunie 1987. La 26 iunie se marchează „Ziua Internaţională a Naţiunilor Unite în Sprijinul Victimelor Torturii”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 52/149 din 1997
* În urmă cu 38 de ani (1985) Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia Internaţională privind Eliminarea Apartheidului în Sport (intrată în vigoare în aprilie 1988)
* Cu 31 de ani în urmă la Bursa Română de Mărfuri a avut loc prima ședință de tranzacţionare. Bursa Română de Mărfuri a fost înfiinţată în noiembrie 1992, iar prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc la data de 10 decembrie 1992. În prezent, BRM a dezvoltat, pe piaţă la disponibil, 9 ringuri: produse petroliere, energie electrică, gaze naturale, cărbune, mărfuri generale, materiale de construcţii, legume şi fructe, cereale şi ringul contractelor de procesare combustibili. În anul 2007, BRM a emis, în premieră pentru piaţa românească, primele cotaţii la produse petroliere
* În urmă cu doar 3 ani (2020), statele membre UE au ales ca România să găzduiască sediul Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, Centrul CYBER al UE devenind astfel prima structură UE de pe teritoriul țării noastre. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, Munchen, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și Leon. Centrul European pentru Competențe în domeniul Securității Cibernetice (European Cybersecurity Competence Centre (ECCC) a fost deschis oficial în data de 9 mai 2023, fiind prima entitate europeană cu sediul pe teritoriul țării noastre. Sediul ECCC este găzduit într-o clădire a Universității Politehnice București, Clădirea CAMPUS, situată pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 6, în apropierea centrelor de cercetare, formare și inovare în domeniul securității cibernetice
Aniversări – Comemorări
– Fericitul Anton Durcovici, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)
– „Ziua Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă”; la această dată, în 1998, a avut loc prima întrunire a Consiliului de Administrație al Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, care a devenit, doi ani mai târziu, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 25 de ani
– 1856: S-a născut Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1928)
– 1858: A murit Eufrosin Poteca (prenumele la naştere: Radu), teolog (autor de lucrări şi manuale de catehism) şi traducător (prin traducerile sale a contribuit la fixarea terminologiei filosofice româneşti) (n. ~1785) – 165 de ani
– 1884, 10/23: S-a născut Nicolae Malaxa, fondator al industriei naţionale moderne din România; a iniţiat şi implantat industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comandă (1936-1937); tuburi de oţel fără sudură (1937, după procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938) şi aparatură optică (1938) (m. 1965, New Jersey, Statele Unite)
– 1893: S-a născut (la Zürich, Elveţia) inginerul Plautius Andronescu, creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (m. 1975) – 130 de ani
– 1900: S-a născut Ion Sava, regizor (din 1930 a lucrat la Naţionalul ieşean, apoi, din 1938 până la moarte, la Naţionalul din Bucureşti), dramaturg, pictor şi caricaturist; teoretician al artei spectacolului; inovator în regie şi scenografie (m. 1947)
– 1902: S-a născut Dan Simonescu (numele la naştere, Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1993). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 11.XII.1902
– 1919: S-a născut Sile (Vasile) Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (fost dirijor al Orchestrei de estradă a Radiodifuziunii Române între anii 1951 şi 1986) (m. 1993)
– 1924: S-a născut actriţa de teatru şi film Mitzura Arghezi (numele real: Domnica Teodorescu), fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu); membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2005-2010), deputat PRM (1996-2004) (m. 2015)
– 1927: S-a născut sculptorul elveţian de origine română Ilie Pavel (m. 1995)
– 1934: S-a născut actriţa Leopoldina Bălănuţă (m. 1998)
– 1936: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi juristul Vasile Gaftone (m. 2018)
– 1947: S-a născut dirijorul Christian Badea, stabilit în străinătate din 1974; a dirijat cele mai importante orchestre simfonice din Europa, Statele Unite, Asia şi Australia; dirijează constant operă (la Metropolitan Opera /New York, din 1987); fondatorul (2011) şi directorul Fundaţiei Române pentru Excelenţă în Muzică, dedicată realizării unor proiecte de cea mai înaltă valoare artistică internațională și susținerii dezvoltării artistice a celor mai talentaţi tineri muzicieni din România și din alte țări europene; în 2012, a devenit dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu” din București
– 1948: S-a născut medicul Dan Gabriel Mogoş, unul dintre cei mai cunoscuţi chirurgi din Oltenia şi nu numai, profesor la Facultatea de Medicină din Craiova, fost director al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, în perioada 2005-2008; a practicat peste 15000 de intervenții chirurgicale; a avut competențe în chirurgie laparoscopică, chirurgie oncologică, chirurgie vasculară, management medical; în 2003, împreună cu soţia şi cei doi băieţi ai săi, medici, a înfiinţat Societatea Mogoş Med, prima Clinică Privată de Chirurgie din Oltenia cu spitalizare continuă (m. 2020) – 75 de ani
– 1951: A murit (în temniţa din Sighetul Marmaţiei) clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (n. 1888)
– 1953: S-a născut Casia Csehi, graficiană, pictoriță și ilustratoare – 70 de ani
– 1953: A murit (în închisoare) economistul, juristul și profesorul universitar Victor Bădulescu; director al Băncii de Credit Român (1928-1935); subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în guvernele prezidate de Gheorghe Tătărescu, între 1934 – 1937; a participat, ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privind despăgubirile de război; a fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante şi, ulterior, al Înţelegerii Balcanice; deţinut politic; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1892) – 70 de ani
– 1954: S-a născut prozatorul, eseistul și publicistul Cristian Teodorescu
– 1954: S-a născut Florentin Smărăndache, matematician american de origine română, scriitor, poet și profesor universitar
– 1959: S-a născut Toni Grecu, fondatorul grupului „Divertis” şi creatorul Serviciului Român de Comedie
– 1963: S-a născut actorul Mihai Bica, cea mai reprezentativă voce a Teatrului Național Radiofonic în ultimele două decenii; este cel care a reuşit să dea glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor părintelui Arsenie Boca – în serialul radiofonic dedicat părintelui Arsenie, realizat după scenarii de Costin Manoliu, regia Nicolae Mărgineanu; a fost Daniil Sandu Tudor (scenariu – Costin Manoliu, regia – Dan Puric), Părintele Zosim Oancea (scenariu – Costin Manoliu, regia – Gavriil Pinte), Constantin Brâncoveanu (scenariu – Iuliana Mateescu și Costin Manoliu, regia – Nicolae Mărgineanu), Monseniorul Ghika (scenariu – Raisa Radu, regia – Maria Agnesa Pușcașu) – pe care i-a întruchipat convingător, cu emoție și vibrație creștină; din 2002 a fost actor al Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov; actor colaborator al Teatrului Mic din București (2000 – 2002); în perioada 1988 – 1999, a fost actor la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, în ultimii șase ani ai acestei perioade fiind și directorul acestui teatru; a contribuit la înființarea Festivalului de Teatru din Sibiu (m. 2023) – 60 de ani
– 1966: A murit Ion Chinezu, critic literar şi traducător (n. 1894)
– 1971: A murit actorul Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (n. 1897)
– 1995: A murit sculptorul Constantin Popovici (n. 1938)
– 1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924) – 25 de ani
– 2017: A murit pictorul și profesorul Leon Vreme (n. 1930)
EVENIMENTE EXTERNE
– Egipt: Alegeri prezidențiale (10 – 12 dec.)
– Buenos Aires: Transferul puterii prezidențiale în Argentina
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internațională a Drepturilor Omului” este marcată în baza rezoluției 423 (V) din 1950 a Adunării Generale a ONU; Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 10.XII.1948 (- 75 de ani), „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”. Declarația stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile și cu libertăți fundamentale. Ulterior, Declarația a fost completată cu: Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenția internațională asupra drepturilor politice și civile (1966), Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenția împotriva torturii (1984), Convenția împotriva Apartheidului (1985), Convenția drepturilor copilului (1989) etc. Adunarea Generală a ONU a adoptat în acest domeniu peste 60 de convenţii şi declaraţii prin care s-a avut în vedere şi instituirea unor mecanisme specifice de protecţie a acestor drepturi
– „Ziua Europeană a Avocaţilor”, are ca scop promovarea valorilor comune ale avocaţilor şi a rolului lor în edificarea statului de drept; alegerea acestei date, de către Consiliul Barourilor Europene în 2014, este legată de „Ziua internațională a drepturilor omului” care se serbează în această zi, avocaţii având un rol determinant în apărarea acestora
– „Ziua Internaţională a Cântului Coral”, eveniment iniţiat de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale în anul 1991, la iniţiativa compozitorului Alberto Grau din Venezuela; se desfăşoară anual în a doua duminică a lunii decembrie. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000 când, la iniţiativa Fundaţiei Culturale „Sound”, în douăsprezece localităţi s-au desfăşurat impresionante manifestări corale
– 1198: A murit Averroes, medic şi filosof arab (n. 1126) – 825 de ani
– 1538: S-a născut poetul, dramaturgul și diplomatul italian Giovanni Battista Guarini (m. 1612) – 485 de ani
– 1618: La această dată a fost înmormântat Giulio Caccini, cântăreţ şi compozitor italian, teoretician al artei vocale, supranumit „părintele belcanto-ului” (n. ~1545) – 405 ani
– 1787: S-a născut pedagogul american Thomas Hopkins Gallaudet, fondator, împreună cu Laurent Clerc și Mason Cogswell, al școlii pentru copii surdo-muți (m. 1851)
– 1791: S-a născut Friedrich Von Gärtner, arhitect german (m. 1847)
– 1804: S-a născut Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german; contribuţii fundamentale în funcţiile eliptice, ecuaţiile diferenţiale, şi teoria numerelor (m. 1851)
– 1805: S-a născut pictorul german Karl Ferdinand Sohn (m. 1867)
– 1815: S-a născut Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (m. 1852)
– 1822: S-a născut compozitorul francez de origine belgiană César Franck (m. 1890)
– 1823: S-a născut Theodor Kirchner, compozitor, dirijor, pianist german (m. 1903) – 200 de ani
– 1830: S-a născut poeta americană Emily Dickinson, o precursoare a imagismului secolului al XX-lea (m. 1886)
– 1845: S-a născut Wilhelm von Bode, istoric de artă german (m. 1929)
– 1851: S-a născut Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american; inventatorul (1874) clasificării zecimale şi fondatorul (1883) primei şcoli de bibliotecari (m. 1931)
– 1860: S-a născut Anna Croissant-Rust, scriitoare germană (m. 1943)
– 1870: S-a născut Pierre Louÿs, scriitor francez format sub influența parnasianismului și a simbolismului (m. 1925)
– 1872: S-a născut Ludwig Klages, filosof şi psiholog german, fondatorul grafologiei stiinţifice (m. 1956)
– 1884: S-a născut Albert Steffen, poet, pictor, dramaturg, eseist şi romancier elvețian (m. 1963)
– 1889: A murit scriitorul austriac Ludwig Anzengruber (n. 1839)
– 1891: S-a născut poeta germană Nelly (Leonie) Sachs; în 1940 a emigrat în Suedia; Premiul Nobel pentru literatură în 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (m. 1970)
– 1896: A murit Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei (1867); a instituit premiul ce-i poartă numele şi care se decernează anual, începând cu 1901, în ziua comemorării morţii sale (n. 1833)
– 1908: S-a născut Olivier Messiaen (nume complet: Olivier-Eugene-Prosper-Charles Messiaen), compozitor, organist şi pedagog francez (m. 1992) – 115 ani
– 1909: S-a născut Frank W. Walbank, istoric şi filosof britanic (m. 2008)
– 1913: S-a născut Morton Gould, compozitor, dirijor şi pianist american (m. 1996) – 110 ani
– 1914: S-a născut Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă de film americană (m. 1996)
– 1914: S-a născut regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (m. 2002)
– 1920: S-a născut dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (m. 2002)
– 1923: S-a născut Jorge Semprún Maura, scriitor şi scenarist spaniol (m. 2011) – 100 de ani
– 1928: S-a născut Dan Blocker (Bobby Dan Davis Blocker), actor american (m. 1972) – 95 de ani
– 1934: S-a născut oncologul american Howard Martin Temin; studii privind interacţiunea dintre virusul tumoral şi materialul genetic al celulei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1975, împreună cu conaţionalii săi Renato Dulbecco şi David Baltimore (m. 1994)
– 1935: S-a născut Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (m. 2001)
– 1936: A murit Luigi Pirandello, dramaturg şi prozator italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1934 (n. 1867)
– 1938: S-a născut dirijorul rus Yuri Temirkanov, artist al poporului (m. 2023) – 85 de ani
– 1941: S-a născut cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (m. 2017)
– 1946: A murit Damon Runyon, om de presă şi scriitor american (n. 1884)
– 1951: A murit Algernon Blackwood, scriitor englez; unul dintre cei mai prolifici autori de povestiri cu fantome (n. 1869)
– 1957: S-a născut actorul american Michael (Clarke) Duncan (m. 2012)
– 1958: S-a născut Cornelia Funke, scriitoare germană de cărţi pentru copii – 65 de ani
– 1960: S-a născut Sir Kenneth Branagh, actor de film, regizor, producător şi scenarist nord-irlandez
– 1960: A murit soprana franceză Mado Robin (n. 1918)
– 1967: A murit interpretul american de muzică soul Otis Redding (n. 1941)
– 1980: S-a născut Sarah Chang, violonistă americană de origine coreeană
– 1987: A murit violonistul american Jascha Heifetz, considerat unul dintre cei mai mari din toate timpurile (n. 1901, în Imperiul Rus)
– 2006: A murit Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (n. 1915)
– 2010: A murit John B.(ennett) Fenn, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2003 (n. 1917)
– 2012: A murit cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa, considerată una dintre cele mai mari interprete, din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, a operei lui W. A. Mozart (n. 1919)
– 2013: A murit chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (nume complet: James Stanley Hall) (n. 1930) – 10 ani
– 2014: A murit scriitorul german Ralph Giordano, supravieţuitor al Holocaustului, căruia i-a dedicat o bună parte a operei sale (n. 1923)
– 2020: A murit Barbara Windsor, una dintre cele mai populare actriţe din Marea Britanie; cunoscută pentru rolurile din serialul „EastEnders” şi seria de filme „Carry On” (n. 1937)
– 2020: A murit actorul american Thomas Lister Jr., cunoscut pentru rolurile din „Friday“ şi „Al cincilea element” (n. 1958)
– 2021: A murit Michael Nesmith (nume complet: Robert Michael Nesmith), cântăreț, compozitor, actor, regizor de film, producător, om de afaceri și romancier american; devenit celebru datorită activităţii sale în cadrul formaţiei pop rock „The Monkees” (n. 1942)