Calendarul zilei – 29 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2023, 14:20

S-a întâmplat într-o zi de 29 noiembrie

* Acum 549 de ani (1474), domnul Moldovei Ștefan Cel Mare, a adresat Papei de la Roma, Sixtus al IV-lea, prima scrisoare cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. „Preasfinte întru Hristos părinte și Doamne, Preamilostive Doamne al nostru. Facem cunoscut Sanctității Voastre, cum că Prealuminatul Principe Assan-Beg și-a trimis la noi soli, cerându-ne ca dimpreună cu ceilalți Principi ai Creștinătății să ne pregătim bărbătește de război împotriva Otomanului și a înfiorătoarei lui puteri. Pentru aceea, o încredințăm pe Sanctitatea Voastră că noi suntem dintotdeauna pregătiți cu toată simțirea, țintind a ne lupta din răsputeri până la izbândă pentru Creștinătate. […] Cum prea bine știm, totul stă în vrerea Sanctității Voastre. O îndemnăm dară, pe Sanctitatea Voastră ca dimpreună cu ceilalți Preaputernici Regi și Principi să lucreze astfel încât să nu fie călcată în picioare Creștinătatea de păgânii cei multperfizi, ca și noi, nu de unii singuri, ci, dimpotrivă, cu ajutorul acestor Principi să fim în stare a-i învinge. Din cetatea noastră Vaslui (ex oppido nostro Vaslui), în ziua de 29 noiembrie 1474. Al Sanctității Voastre preasupus Ștefan Voievod, Domn al pământurilor Moldovei (Stefanus Vaivoda, Dominus Terrarum Moldaviensium). Preasfântului întru Hristos Părinte și Domn, Domnului Papă Sixtus al IV-lea, Domnului nostru Preamilostiv”. Corespondența ulterioară conține câteva scrisori datate 20 martie 1476, 29 martie 1476, 3 aprilie 1476, 9 aprilie 1476 și 13 ianuarie 1477, care ilustrează aspecte de politică internă și externă ale celor două personalități, cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. Corespondența a fost fără rezultat, Papa urmărind doar convertirea Domnului Moldovei la catolicism. Moldova și domnul ei Ștefan al III-lea au rămas singuri în fața hoardelor turcești și ale acoliților acestora

* Sunt marcați 85 de ani (1938) de când relațiile diplomatice între România și Franța au fost ridicate la nivel de ambasadă. După unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, sprijinită de Franţa, a fost deschisă calea spre noi relaţii diplomatice între România şi Franţa. România şi Franța au stabilit relații diplomatice la nivel de legație începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotențiar al Franței la București, şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocității, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeași calitate. La 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă. Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după Primul Război Mondial. Diplomatul român de renume european Nicolae Titulescu a fost, fără îndoială, arhitectul acestor relaţii privilegiate

* Cu 73 de ani în urmă (1950) era difuzată prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă. Prima emisiune de la Radio Europa Liberă a fost transmisă la 4 iulie 1950 și s-a adresat ascultătorilor din fosta Cehoslovacie. Pentru români, prima emisiune avea să se facă auzită câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie

* Se împlinesc 60 de ani de când, pe 29 noiembrie 1963, echipajul condus de comandantul Constantin Ştefănescu, pilot secund Ion Tudose şi mecanicii de bord Stan Georgescu, Marin Ilie şi Constantin Brănescu realizau prima misiune de salvare pe mare cu elicopterul, din România. Datorită curajului și priceperii lor, 22 de marinari au fost salvaţi în ciuda condiţiilor meteo extreme. Deși au trecut 59 de ani de atunci, misiunea de la Gura Portiţei este încă singura de acest gen desfăşurată cu succes în ţara noastră. Pentru a marca acest moment important din istoria aviaţiei, în anul 2013, Şcoala de Supravieţuire pe Mare de la Tuzla a primit numele “Centrul de pregătire Constantin Ştefănescu”, în cadrul unui moment desfăşurat pe Aeroportul Alexandru Podgoreanu

* Acum 33 de ani (1990) Consiliul de Securitate al ONU, în încercarea de a aplana pe cale diplomatică criza din Golf, declanşată prin invadarea, la 2 august 1990, a Kuweitului de către Irak, a adoptat Rezoluţia 678 care autoriza folosirea forţei împotriva Irakului, în cazul în care acesta nu va înceta ocupaţia militară până la 15 ianuarie 1991. Saddam Hussein a sfidat Occidentul, astfel încât, la 17 ianuarie 1991, a fost declanşată operaţiunea „Furtună în deşert” sub comanda generalilor americani. La 28 februarie 1991, „Războiul din Golf” s-a încheiat prin capitularea trupelor irakiene

* Se marchează 30 de ani (1993) de când îşi începea transmisia postul de televiziune Antena 1, prima televiziune comercială din România cu capital 100% românesc (aparţinând trustului Intact Media Group)

* Cu 16 ani în urmă (2007), în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din Bucureşti, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală

* Acum 12 ani (2011) sute de protestatari iranieni s-au adunat în fața ambasadei Marii Britanii din Teheran, manifestația devenind extrem de violentă odată cu spargerea geamurilor și incendierea drapelului britanic. Manifestanții au intrat cu forța în sediul ambasadei și au distrus un portret al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, fiind furioși pentru faptul că Londra impusese noi sancțiuni Teheranului, după publicarea raportului AIEA, care arăta că Iranul dezvolta arme nucleare. Noile sancțiuni prevedeau, printre altele, oprirea tutruror relațiilor cu băncile iraniene, inclusiv cu Banca Centrală

* În urmă cu 11 ani (2012) Palestina a devenit stat observator nemembru la ONU, în urma unui vot istoric al Adunării Generale a ONU, în pofida opoziţiei Statelor Unite ale Americii şi a Israelului. Statutul obţinut de teritoriile palestiniene conferă acces la agenţiile ONU şi la tratatele internaţionale

* Se împlinesc 10 ani (2013) de la parafarea tehnică a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea oficială a documentului şi a actelor conexe a avut loc în data de 27 iunie 2014, la Bruxelles, cu prilejul Consiliului European

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Infanteriei Marine”; la data de 29 noiembrie 1971, a fost reînfiinţat Batalionul de Infanterie Marină (desfiinţat în 1958)

– 1836: S-a născut Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; fondatorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politicii economice liberale pentru a scoate țara din criză (m. 1910)

– 1852: A murit (la Palermo, Italia) Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1819)

– 1880: S-a născut N.[icolae] D.[imitrie] Cocea, prozator, ziarist, dramaturg şi traducător (m. 1949)

– 1888: A murit (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (în 1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1800, Aschaffenburg) – 135 de ani

– 1921: A murit Paulina Cruceanu; absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, ea a devenit, la 6.V.1891, prima farmacistă din România (n. 1865)

– 1922: A murit preotul greco-catolic, omul politic și publicistul Vasile Lucaciu (supranumit „Leul din Şişeşti”), una dintre cele mai importante personalități politice, culturale şi istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului austro-ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania şi înfăptuitor al Marii Uniri, declarat, în 2022, „Erou al Națiunii Române”; a fost unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1919) (n. 1852)

– 1924: S-a născut actorul Mihai Mereuţă (m. 2003)

– 1929: S-a născut pictorul Kedei Zoltán; aproape 70 de ani a fost o prezență activă în viața artistică din Târgu-Mureș (m. 2020)

– 1933: A murit juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1856) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi Tv., scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (m. 2016)

– 1936: S-a născut librarul şi traducătorul sibian Reimar-Alfred Ungar; director al Centrului de librării din judetul Sibiu (1970-1996) (m. 2006)

– 1938: S-a născut baschetbalistul Dan Popper, fost secretar general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), între anii 1996-2004, şi al Federaţiei Române de Canotaj (FRC), între anii 1986-1995 (m. 2015) – 85 de ani

– 1938, 29/30: „Căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu (n. 1899), conducătorul organizaţiei legionare „Garda de Fier”, şi alţi 13 şefi legionari, arestaţi şi condamnaţi (în mai 1938) la închisoare, au fost executaţi din ordinul regelui Carol al II-lea (comunicatul oficial anunţa că au încercat să fugă de sub escortă, motiv pentru care au fost împuşcaţi); Germania a reacţionat violent, demnitarii şi ofiţerii decoraţi de regele Carol restituind decoraţiile primite; a intervenit o perioadă de tensiune în relaţiile germano-române – 85 de ani

– 1947: S-a născut Liviu Tudan (nume real: Dumitru Tunsoiu), compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei de rock „Roşu şi Negru” (m. 2005)

– 1949: S-a născut violistul şi compozitorul Vladimir Mendelssohn (m. 2021)

– 1951: A murit medicul veterinar Mihail Fălcoianu; a reorganizat şi modernizat învăţământul ginecologic veterinar din România (n. 1884)

– 1958: S-a născut Carmen Firan, poetă, prozatoare și jurnalistă, autoare de piese de teatru şi scenarii de film; stabilită la New York din 1997 – 65 de ani

– 1959: A murit Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1962: S-a născut Eugen Mihăescu, chitarist şi compozitor pop-rock; liderul formaţiei „Krypton” şi al trupei „Nimic întâmplător”

– 1966: A murit poetul Simion Stolnicu (numele real: Alexandru Botez), situat de critica literară în descendenţa liricii lui Ion Barbu (n. 1905)

– 1968: S-a născut Ramona Bădescu, interpretă de muzică uşoară şi actriţă, stabilită în Italia – 55 de ani

– 1970: A murit Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (n. 1901)

– 1971: S-a născut Daniela Nane, actriță, câștigătoarea ediției din 1991 a concursului Miss România și prima participantă din partea României la concursul de frumusețe Miss Universe

– 1973: A murit Gheorghe Cristescu, reprezentant al mişcării muncitoreşti şi socialiste din România; unul dintre fondatorii Partidului Comunist, al cărui prim conducător a fost (1921-1924); exclus din PCR în 1926 (n. 1882) – 50 de ani

– 1974: A murit Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1978: A murit Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (n. 1903) – 45 de ani

– 1989: A murit Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (n. 1923)

– 1993: A murit (a fost ucis) Ioan Luchian Mihalea, compozitor, dirijor, interpret; fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „SONG”; a înființat și Cvintetul vocal „Luchian”; a fost și prezentator de emisiuni pentru copii („TipTop, MiniTop”) (n. 1951) – 30 de ani

– 1994, 29/30: A murit Titus Popovici, prozator, scenarist, dramaturg, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1930)

– 1996: A murit poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (n. 1918, la Turia, Grecia)

– 1997: A murit geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, împreună cu Sabba S. Ştefănescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1914)

– 2005: A murit pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (n. 1914)

– 2011: A murit regizorul de teatru şi operă Alexandru Tocilescu (n. 1946)

– 2019: A murit Dumitru Cuc, antrenor de lupte, cu o carieră de patru decenii la Dinamo, dar şi la lotul naţional, descoperind şi pregătind zeci de campioni, între care Nicolae Martinescu, Ion Cernea, Victor Dolipschi, Ştefan Rusu, Nicu Gingă, Nicolae Zamfir (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Riad, Arabia Saudită: Vizita președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva

– Paris: Audiere privind extrădarea omului de afaceri grec Nikolaos Bogonikolos reclamat de Statele Unite pentru spionaj

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Siria

– New York: Consiliul de Securitate decide reînnoirea misiunii ONU în Sudan

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Coreea de Nord

– Paris: Publicarea noilor perspective economice globale ale OCDE

-Lisabona, Portugalia: Parlamentul votează versiunea finală a bugetului de stat pentru 2024

-Oslo, Norvegia: Steagul palestinian este arborat pe Primăria Oslo în semn de solidaritate cu poporul din Gaza

– Tokyo: Expoziție internațională de roboți (iRex) 2023 (29 nov. – 2 dec.)

– Jeddah, Arabia Saudită: Festivalul Internațional de Film de la Marea Roșie (29 nov. – 9 dec.)

– Nairobi: Curtea din Kenya examinează plângerea depusă de familia unei femei despre care se presupune că a fost ucisă în 2012 de un soldat britanic

– Washington D.C: Date privind PIB-ul din al treilea trimestru (a doua estimare)

– Teheran, Iran: Sunt marcați 12 ani de la atacul asupra ambasadei Marii Britanii de către zeci de studenți și protestatari iranieni furioși pentru sancțiunile unilaterale ale Marii Britanii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Solidaritate cu Poporul palestinian”, proclamată, în 1977, în cadrul celei de-a 32-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 32/40 B; la 29.XI.1947 Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 181 (II) cu privire la împărţirea Palestinei. NOTĂ: Rezoluţia 181 (II) stipula crearea pe teritoriul Palestinei (regiune istorică din Orientul Apropiat cuprinsă între Marea Mediterană şi deşertul Siriei) a două state – arab şi israelian; oraşul Ierusalim urma să devină o unitate administrativă autonomă sub conducerea ONU; războiul din anii 1948 şi 1949, declanşat împotriva Israelului de către statele arabe vecine, s-a încheiat cu victoria Israelului şi ocuparea de către acesta a unei mari părţi din teritoriul Palestinei

– 1516: A murit pictorul veneţian Giovanni Bellini (numit Giambellino) (n. ~1430)

– 1643: A murit compozitorul italian Claudio Monteverdi (n. 1567) – 380 de ani

– 1694: A murit Marcello Malpighi, medic, fiziolog, zoolog, botanist, embriolog şi profesor italian; unul dintre fondatorii anatomiei microscopice; a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele (n. 1628)

– 1759: A murit Nicolaus I Bernoulli, matematician elvețian (n. 1687)

– 1797: S-a născut compozitorul italian Gaetano Donizetti (m. 1848)

– 1803: S-a născut Christian Doppler, fizician şi matematician austriac; în 1842 a descoperit efectul care-i poartă numele şi care se referă la modificarea frecvenţei undelor sonore când sursa se deplasează faţă de observator; a prevăzut că un efect similar are loc şi în cazul luminii („efectul Doppler-Fizeau”) (m. 1853) – 220 de ani

– 1825: S-a născut medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (m. 1893)

– 1832: S-a născut Louisa May Alcott, scriitoare americană (m. 1888)

– 1839: S-a născut Ludwig Anzengruber, poet, dramaturg și romancier austriac (m. 1889)

– 1849: S-a născut Sir John Fleming, fizician şi inginer britanic; în 1904 a brevetat lampa cu doi electrozi (numită iniţial „valva lui Fleming”), primul model de diodă; numită şi lampa cu tub cu vid sau lampa lui Fleming, această invenţie este considerată adesea ca fiind începutul electronicii (m. 1945)

– 1872: A murit editorul american de ziare Horace Greeley; în 1841 a fondat cotidianul „New York Tribune” (n. 1811)

– 1898: S-a născut Clive Staples Lewis, unul dintre marii intelectuali ai secolului XX, romancier, poet, medievist, critic literar, eseist, teolog laic, apologet creştin și profesor universitar; a predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge (m. 1963) – 125 de ani

– 1915: S-a născut inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (m. 2012)

– 1924: A murit compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (n. 1858)

– 1930: S-a născut fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (m. 2018)

– 1931: S-a născut geochimistul și profesorul american Wallace Broecker; a popularizat, în 1975, expresia „încălzire globală” (m. 2019)

– 1932: S-a născut Jacques Chirac, politician francez, ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1974-1976); primar al Parisului (1977-1995), preşedinte al Franţei între anii 1995 şi 2007 (m. 2019)

– 1941: S-a născut cântăreaţă de muzică country Jody Miller, câştigătoare a unui premiu Grammy (m. 2022)

– 1949: S-a născut actorul de comedie, scriitorul şi umoristul american Garry Shandling; a fost una din vedetele emisiunii „The Larry Sanders Show” şi a propriului său sitcom „It’s Garry Shandling’s Show” (m. 2016)

– 1951: S-a născut actrița, regizoarea și scenarista franco-americană Tonie Marshall, singura femeie recompensată cu premiul César pentru regie, pentru filmul „Vénus beauté (institut)”, în 2000 (m. 2020)

– 1966: S-a născut actrița mexicană Monica Villasenor (m. 2022)

– 1973: A murit scriitorul austriac Felix Braun (n. 1885) – 50 de ani

– 1976: S-a născut Chadwick Boseman, actor american de film și televiziune; rolul pentru care a rămas în memoria fanilor este cel al regelui T’Challa, care era, în același timp, războinicul supererou Black Panther; filmul „Black Panther”, lansat în 2018, a fost prima peliculă dedicată unui supererou afro-american (m. 2020)

– 1981: A murit (în condiţii neelucidate) actriţa americană de film Natalie Wood (născută Natalia Nikolaevna Zakharenko); în noiembrie 2011, investigatorii au decis redeschiderea unuia dintre cele mai misterioase cazuri de deces de la Hollywood, după ce au fost contactaţi de persoane care au susţinut că deţin informaţii suplimentare cu privire la evenimentele petrecute în acea noaptea; chiar dacă autorităţile au închis cazul declarând că moartea actriţei este un „înec accidental”, mărturia lui Dennis Davern, căpitanul iahtului deţinut de actriţă şi de soţul ei, i-a determinat pe anchetatori să reanalizeze cazul din 1981 (n. 1938)

– 1986: A murit actorul american de film Cary Grant (n. 1904)

– 2001, 29/30: A murit chitaristul şi cantautorul britanic George Harrison, fost membru al renumitei trupe „The Beatles” (n. 1943)

– 2008: A murit Jørn Utzon, arhitect danez cunoscut în primul rând pentru proiectarea clădirii Operei din Sydney (Sydney Opera House) din Australia, care a devenit în 2007 parte a Patrimoniului UNESCO (n. 1918) – 15 ani

– 2010: A murit (s-a sinucis) scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (n. 1915)

– 2010: A murit poeta rusă Bella Ahmadulina (n. 1937)

– 2014: A murit poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (n. 1934, în Canada)

– 2019: A murit Yasuhiro Nakasone, fost prim-ministru nipon (1982-1987), considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după război, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan (n. 1918)

– 2019: A murit cântăreţul şi compozitorul american Irving Burgie; considerat unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din Caraibe; a adus genul muzical calypso în Statele Unite ale Americii (n. 1924)