Calendarul zilei – 25 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 27 noiembrie 2023, 14:26

S-a întâmplat într-o zi de 25 noiembrie

* Acum 308 ani, la data de 25 noiembrie 1715, începeau domniile fanariote în Țara Românească, prin înscăunarea lui Nicolae Mavrocordat, fost domn al Moldovei. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poarta Otomană asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită

* Acum 164 de ani (1859), prin decret princiar, Facultatea de Drept din București devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La 17 octombrie 1850 a luat fiinţă Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava, prima promoţie de jurişti fiind consemnată în anul 1854. La 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani. În anul 1908 a fost decernat primul titlu de doctor în drept

* Cu 159 de ani în urmă (1864) apărea Decretul lui Alexandru Ioan Cuza privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti”, tutelat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi diriguit de un Comitet arheologic. Inaugurarea Muzeului de Antichităţi a avut loc la 29 august 1865. În prezent, Muzeul Naţional de Antichităţi, conform Hotărârii Biroului Prezidiului Academiei Române din 22 mai 1990, fiinţează ca un sector distinct în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

* Acum 156 de ani (1867) intra în vigoare prima Convenţie poştală (cea cu Rusia), prin care, pe teritoriul României, serviciul de poştă era efectuat numai de Poşta Română (25.XI/7.XII)

* În urmă cu 139 de ani (1884) a fost patentat laptele praf, obţinut în urma cercetărilor americanului John (Baptist) Meÿenberg (din St. Louis, Missouri). La 25 noiembrie 1884, brevetele americane 308.421 (Aparatură pentru conservarea laptelui) și 308.422 (Procesul pentru conservarea laptelui) au fost atribuite descoperirilor lui Meÿenberg. Meÿenberg s-a asociat cu diverși negustori locali, printre care John Wildi, Louis Latzer, Dr. Knoebel, George Roth și Fred Kaeser și, la 14 februarie 1885, a organizat „Helvetia Milk Condensing Company”

* Cu 127 de ani în urmă (1896) a apărut la București primul număr al revistei „Literatura și arta română. Idei, simțire și formă”. Întemeiată de Dumitru C. Olănescu și Nicolae Petrașcu, a apărut, cu intermitențe, între 25 noiembrie 1896 – 25 decembrie 1910, în condiții grafice excelente, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu, care era editor și director; au apărut articole și cronici despre viața muzicală a țării precum și partituri de Gh. Ștefănescu, G. Musicescu, G. Dima

* Acum 103 ani (1920) avea loc semnarea Decretului privind aplicarea în întreaga Românie a legii şi a regulamentului aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi

* În urmă cu 83 de ani (1940) au început, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu (1899 – 1938) și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el, în vederea reînhumării. Zelea Codreanu a fost liderul Gărzii de Fier, organizaţie de extremă-drepta naționalist creștină şi „Căpitanul” Legiunii Arhanghelul Mihail din România

* Cu 22 de ani în urmă (2001) cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea cu succes a primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei

* Acum 8 ani (2015), în perioada 25 – 27 noiembrie, s-a desfăşurat la Bucureşti, sub patronajul preşedintelui Senatului de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele-în-exerciţiu al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), cea de-a 46-a Adunare Generală a APCEMN. Dezbaterea generală a APCEMN a fost consacrată implicării parlamentare în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în spaţiul Mării Negre, având în vedere importanţa participării corpurilor legislative din regiune la atingerea obiectivelor înscrise în Agenda de Dezvoltare post-2015. La iniţiativa Preşedinţiei române a APCEMN a fost organizată pentru prima dată o întâlnire informală a femeilor parlamentar, în vederea iniţierii unui proces de integrare a dimensiunii de gen în alcătuirea, modul de funcţionare şi activităţile APCEMN

* Cu 8 ani în urmă (2005) dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Ritualul Căluşului, care se mai practică, încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov) este constituit ca o formă de comuniune între lumea terestră (reprezentată de comunităţile sociale) şi cea „de dincolo”, întruchipată de fiinţe feminine denumite „iele”. Acest ritual este mediat de ceata bărbătească a căluşarilor, structurată în număr impar, după principii stricte de organizare. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea şi vivacitatea sa, Ritualul Căluşului a fost proclamat de UNESCO, în 2005, drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanităţii” şi înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil

* Se împlinesc 5 ani (2018) de când Catedrala Mântuirii Neamului, simbol închinat eroilor neamului românesc din toate timpurile, a fost sfinţită, la împlinirea unui secol de la Marea Unire. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a participat, alături de PF Patriarh Daniel al BOR, la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, ce va avea hramul principal Înălţarea Domnului (zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile), al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul şi ocrotitorul poporului român. Sub Sfânta Masă a Altarului a fost aşezată „cu evlavie şi recunoştinţă” lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Ecaterina din Alexandria, fecioară martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1863: S-a născut medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (m. 1934) – 160 de ani

– 1885: A murit poetul, fabulistul, prozatorul și traducătorul Grigore Alexandrescu; considerat cel mai important fabulist român din toate timpurile; are şi meritul de a fi consacrat în literatura română, ca specii literare autonome, epistola, meditația și satira (n. 1810)

– 1892: S-a născut Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine) şi om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1977)

– 1896: S-a născut actorul George Vraca (m. 1964)

– 1926: S-a născut criticul de artă Horia Horşia (m. 2006)

– 1930: S-a născut inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2019)

– 1931: S-a născut Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (m. 1990)

– 1931: S-a născut arheologul, muzeograful şi profesorul Panait I. Panait (m. 2015)

– 1936: A murit chimista Gabriela Chaborski, prima femeie conferenţiar universitar din România (n. 1891)

– 1937: S-a născut baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (m. 2019)

– 1937: A murit inginerul Gheorghe Emanoil Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, statisticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1882)

– 1939: S-a născut Vasile Menzel (sau Mentzel), actor, cântăreţ, instrumentist, compozitor, dirijor, dramaturg, regizor, poet, eseist, coregraf, dansator de step, grafician și profesor universitar

– 1942: S-a născut poeta și prozatoarea Doina Cetea (Constantinescu) (născută Bendorfeanu)

– 1942: A murit Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, estetician, prozator, critic literar şi traducător; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1868)

– 1944: S-a născut Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (m. 2016)

– 1961: A murit Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog, profesor; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1968: S-a născut pianistul și profesorul Csíky Boldizsár jr. – 55 de ani

– 1972: A murit inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”; membru titular al Academiei Române din 1970 (n. 1886)

– 1973: S-a născut Florin Nicolae Poenariu, meșter iconar și tâmplar din Laz, comuna Săsciori, județul Alba, desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2020; a învățat să zugrăvească icoane de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), prima persoană desemnată „Tezaur Uman Viu” în România, în 2010 – 50 de ani

– 1973: A murit Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie (din anul 1912, prin absolvirea Şcolii de la Charlottenburg din cadrul Academiei Regale Tehnice din Berlin); revenită în ţară, a lucrat la Institutul Geologic, unde a condus, timp de 42 de ani, laboratoarele de analize; a elaborat metode originale şi tehnici noi, precum şi numeroase studii, având ca unic scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului României; soră cu inginerul Dimitrie Leonida (n. 1887) – 50 de ani

– 1994: A murit regizorul şi scenaristul Gheorghe Vitanidis (n. 1929)

– 1996: A murit Valentin Silvestru, (nume real: Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui (n. 1924)

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911)

– 2000: A murit basul, dirijorul şi profesorul Nicolae Florei (n. 1927)

– 2009: A murit lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (n. 1930)

– 2022: A murit pictorul și etnologul Eugen Holban, personalitate de seamă a culturii gălățene, ce s-a dedicat cercetării și valorificării artei populare și etnografiei județului Galați (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Manifestație cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 54/134 din 17.XII.1999; militanţii pentru drepturile femeii marchează această zi încă din anul 1981, pentru a comemora asasinarea, la 25.XI.1916, a trei activiste din R. Dominicană, surorile Mirabal

– „Ziua Memorială a Holodomorului” sau „Ziua Comemorării Victimelor Holodomorului” este o zi de comemorare anuală a victimelor foametei din 1932 – 1933, care a ucis milioane de oameni în Ucraina. La 26 noiembrie 1998, președintele Ucrainei a emis un decret prezidențial prin care a stabilit ca a patra sâmbătă din noiembrie să fie recunoscută drept Zi Națională de Comemorare a victimelor acestei atrocități în masă. La 28 noiembrie 2006, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat „Legea cu privire la Holodomorul din 1932–1933 în Ucraina”, calificând Holodomorul drept genocid al poporului ucrainean. Ziua este, de asemenea, o comemorare anuală oficială în Canada și observată de comunitățile diasporei ucrainene din alte țări. În mod tradițional, în această zi ucrainenii participă la slujbe de pomenire și pun vase simbolice cu cereale și aprind lumânări în memoria victimelor Holodomorului și a altor astfel de evenimente nefericite din Ucraina. La ceremoniile de la monumentul Lumânării Memoriei de la Muzeul Național al Holodomorului-Genocidului participă lideri naționali ucraineni și străini, diplomați, reprezentanți ai organelor de conducere, organizațiilor internaționale și comunităților credincioase, precum și martori ai Holodomorului

– Ziua naţională a Bosniei şi Herţegovina; marchează independenţa faţă de Croaţia, din 1943 – 80 de ani

– Ziua naţională a Republicii Suriname; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1562: S-a născut dramaturgul şi poetul spaniol Lope de Vega, reprezentant de seamă al Renaşterii spaniole (m. 1635)

– 1763: A murit preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (n. 1697) – 260 de ani

– 1814: S-a născut Julius Robert von Mayer, naturalist și medic german (m. 1878)

– 1835: S-a născut Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA, cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (m. 1919)

– 1844: S-a născut inginerul şi inventatorul Karl (sau Carl) Friedrich Benz, pionier al automobilismului (m. 1929)

– 1856: S-a născut Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (m. 1915). NOTĂ: Unele surse dau ca dată naşterii şi stilul vechi – 13 noiembrie 1856

– 1870: S-a născut Maurice Denis, pictor, decorator și gravor, teoretician și istoric al artei franceze, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (m. 1943)

– 1872: S-a născut marchizul de Flers (Robert Pllevé de la Motte-Ango), scriitor şi diplomat francez; a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1881: S-a născut Papa Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli); deşi nu a condus Biserica Romano-Catolică decât cinci ani, între 1958 şi 1963, el este considerat unul dintre cei mai importanţi papi din secolul al XX-lea; a fost beatificat (declarat fericit) la 3 septembrie 2000, în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, iar trecerea sa în rândul sfinţilor a fost oficiată de Papa Francisc la 27 aprilie 2014; sărbătoarea sa liturgică este pe 11 octombrie, ziua de deschidere a Conciliului Vatican II (1962) (m. 1963)

– 1895: S-a născut Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (m. 1991)

– 1910: S-a născut Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (m. 1997, la Paris)

– 1914: S-a născut Joe DiMaggio (numele la naştere, Giuseppe Paolo DiMaggio), legendarul jucător de basball al echipei „Yankees” din New York; a fost căsătorit, pentru scurt timp, cu actriţa americană de film Marilyn Monroe (m. 1999)

– 1915: S-a născut Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (m. 2006)

– 1917: S-a născut Francis Lemarque, compozitor francez, renumit interpret de şansonete şi actor (m. 2002)

– 1920: S-a născut actriţa americană Noel Neill (m. 2016)

– 1936: S-a născut dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown, una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (m. 2017)

– 1940: S-a născut cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (m. 2015)

– 1940: S-a născut Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (m. 2018)

– 1950: S-a născut scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (m. 2014)

– 1950: A murit Johannes V. Jensen, prozator, poet şi eseist danez; Premiul Nobel pentru literatură în 1944 (n. 1873)

– 1954: S-a născut PF Teodor al II-lea (numele la naştere: Nikolaos Choreftakis), Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi (din 2004)

– 1959: A murit actorul francez de film Gérard Philipe (n. 1922)

– 1968: A murit scriitorul american Upton Sinclair (n. 1878) – 55 de ani

– 1970: A murit prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (pseudonimul lui Kimitake Hiraoka), activist politic de extremă dreapta (n. 1925)

– 1973: A murit actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (n. 1928, în Lituania) – 50 de ani. NOTĂ: Site-ul imdb.com/name dă ca an al naşterii 1927

– 1974: A murit Sithu U Thant, om politic birmanez, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1962 şi 1971 (n. 1909)

– 1984: S-a născut actorul francez Gaspard Ulliel, cunoscut pe plan internaţional pentru interpretarea creatorului de modă Yves Saint Laurent în filmul biografic „Saint Laurent” şi pentru rolul principal jucat în lungmetrajul „Juste la fin du monde”, regizat de Xavier Dolan (m. 2022)

– 2002: A murit Karel Reisz, regizor britanic de film, de origine cehă (n. 1926)

– 2016: A murit Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (n. 1926)

– 2018: A murit Randolph Lewis Braham, istoric și profesor american de origine română; cunoscut pentru cercetările sale în domeniile politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria (n. 1922) – 5 ani

– 2020: A murit Jacques Secretin, cel mai titrat jucător de tenis de masă francez (n. 1949)

– 2020: A murit fotbalistul argentinian Diego Armando Maradona; considerat unul dintre cei mai mari fotbalişti din toate timpurile (n. 1960)