Calendarul zilei – 21 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2023, 13:10

S-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie

* Se împlinesc 240 de ani (1783) de când, la Paris, Jean-François de Rozier și François Laurent d’Arlandes au realizat primul zbor uman din lume într-un balon cu aer cald, construit de frații Montgolfier. Zborul a durat 25 de minute, pe o distanță de 9 km iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri. Jean-François de Rozier a fost un profesor francez de fizică și chimie, unul dintre primii pionieri ai aviației

* Acum 146 de ani (1877) Thomas Edison anunţa inventarea fonografului, care a constituit primul aparat de înregistrare şi de redare a sunetelor. Dorinţa şi căutarea unui astfel de aparat era ceva mai veche. În anul 1857, Édouard-Léon Scott de Martinville, constatând că timpanul urechii în urma oscilaţiilor aerului, produse de o sursă sonoră, oscilează şi el, a construit un aparat constând dintr-o pâlnie care la capătul îngust avea o membrană pe care a fixat un ac îndoit în unghi drept. De aici şi până la descoperirea inventatorului Thomas Alva Edison (1847-1931) nu a fost mult, deoarece în 1877 el a inventat fonograful. Pentru aceasta a folosit pâlnia de la fonoautograf, membrana a confecţionat-o din metal, iar acul l-a aşezat astfel încât să vibreze pe verticală. Acul, iniţial din safir, vibra vertical pe un cilindru acoperit cu o foiţă de staniol cu canale trasate. Ulterior, a înlocuit acest tip de cilindru cu cilindrul de ceară. Fonograful n-a avut însă viaţă lungă, deoarece la 1887, Emile Berliner, după modelul acestuia, a realizat gramofonul

* În urmă cu 143 de ani (1880), după decesul unicei sale fiice, Maria, Carol de Hohenzollern, domnitor al României în perioada 1866-1881 şi rege între anii 1881 şi 1914, semna, la Sigmaringen (Germania), actul de familie prin care prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul său de frate, devine prinţ moştenitor prezumtiv al Coroanei României. Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927) a avut loc la 28.IX/11.X.1914, în timpul domniei sale desăvârşindu-se unitatea statului român

* Acum 102 ani (1921), la Bucureşti, a avut loc un congres al Partidului Naţional Liberal la care s-au adoptat noul statut şi noul program ale partidului. Programul se baza, în ceea ce priveşte prevederile economice, pe principiul „prin noi înşine”, care urmărea consolidarea poziţiilor capitalului industrial şi financiar autohton

* Cu 91 de ani în urmă (1932) avea loc premiera piesei „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti; în distribuţie: George Calboreanu, Sonia Cluceru, Ion Finteşteanu, Niki Atanasiu

* Sunt marcați 90 de ani (1933) de când Alexandru Vaida-Voevod a demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, noul şef al partidului devenind Ion Mihalache

* Acum 36 de ani (1987) era inaugurat oficial ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cernavodă (în lungime de 1.600 m, din care 270 m deasupra apei), a tronsonului de autostradă Feteşti-Cernavodă, precum şi a Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari (în lungime de 26,6 km)

* În urmă cu 33 de ani (1990), în ultima zi a reuniunii la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (19-21.XI.1990), avea loc semnarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România)

* În urmă cu 32 de ani (1991) Parlamentul a decis (cu 414 voturi pentru şi 95 contra) adoptarea noii Constituţii postcomuniste a României (dezbaterile pentru elaborarea ei au început, în Adunarea Constituantă, la 13.II.1991. La data de 8.XII.1991 avea loc referendumul naţional în urma căruia intra în vigoare noua Constituţie. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003). În data de 8 decembrie se marchează „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995

* Acum 28 de ani (1995) avea loc parafarea Acordului-Cadru General pentru Pace în Bosnia şi Herţegovina (Acordul de pace global de la Dayton-Ohio/SUA), care a pus capăt războiului civil dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor (1.III.1992 – 14.XII.1995). Acordul, parafat de preşedinţii (de la acea vreme) sârb, Slobodan Miloşevici, croat, Franjo Tudjman, şi bosniac, Alija Izetbegovici, sub egidă americană, a fost semnat la 14.XII.1995, la Paris, de cei trei preşedinţi şi de reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), Federaţiei Ruse şi ai SUA

* Cu 21 de ani în urmă (2002), la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) de la Praga, din 21 şi 22 noiembrie, România a fost invitată oficial să adere la NATO, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Ceremonia oficială de primire a ţării noastre (alături de celelalte şase state foste comuniste) ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice s-a desfăşurat la 29.III.2003, la Washington (în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state). Evenimentul s-a petrecut după ce decizia de la Praga a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri (astfel, în 2004, numărul ţărilor membre ale Alianţei, fondate în 1949, a ajuns la 26, în prezent el fiind de 30 prin aderarea, la 1 aprilie 2009, a Albaniei şi Croaţiei, la data de 5 iunie 2017, a Republicii Muntenegru și la 27 martie 2020, a Macedoniei de Nord)

Aniversări – Comemorări

– Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Intrarea în Templu a Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Prezentarea la Templu a Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Limbii Sârbe” este marcată, începând din 2016, la inițiativa lui Gvozdenovici Slavomir, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România

– 1853: S-a născut zoologul Alexandru Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1902) – 170 de ani

– 1887, 21 (sau 27): A murit Petre Ispirescu, folclorist, povestitor, editor şi tipograf; culegător de basme populare româneşti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil (n. 1830)

– 1895: S-a născut tenorul Traian Grozăvescu (m. 1927)

– 1910: S-a născut Theodor Constantin, prozator dedicat aproape exclusiv literaturii poliţiste şi de aventuri (m. 1975)

– 1918: S-a născut istoricul literar, fililogul şi profesorul Eugen Todoran; a făcut parte din cercul literar de la Sibiu (m. 1997) – 105 ani

– 1918: S-a născut părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori de regimul comunist în anii 1950 şi 1952-1953 (m. 2003) – 105 ani

– 1921: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ionel Brătianu (n. 1885)

– 1922: S-a născut sculptorul Naum Corcescu (m. 1989)

– 1923: S-a născut ÎPS Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei, mitropolit al Banatului din anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1992; pe 25 mai 2008, ÎPS Nicolae a fost în centrul unui eveniment mai puţin obişnuit: s-a împărtăşit cu catolicii, la o liturghie oficiată de Monseniorul Francisco Javier Lozano, nunţiul papal în România (m. 2014) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Ion Gheţie, lingvist, filolog şi prozator; studii privind istoria limbii literare române, dialectologia istorică, filologia română; a iniţiat şi coordonat, împreună cu Alexandru Mareş, colecţia „Cele mai vechi cărţi populare în literatura română” (m. 2004)

– 1930: S-a născut matematicianul Lazăr Dragoş; lucrări în domeniile mecanicii fluidelor, magnetoelasticităţii, aerodinamicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2009)

– 1933: S-a născut Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (m. 2013) – 90 de ani

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Constantin Crişan, critic şi istoric literar (m. 1996)

– 1943: S-a născut Nicolae Cabel, regizor de film documentar, scenarist, scriitor şi publicist – 80 de ani

– 1954: S-a născut actriţa Adriana Şchiopu

– 1955: S-a născut (în comuna Borca, judeţul Neamţ) poetul Aurel Dumitraşcu (m. 1990)

– 1957: S-a născut actorul George Alexandru (m. 2016)

– 1972: A murit Vasile Posteucă, poet, eseist, folclorist, profesor şi publicist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (n. 1912, în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 6.XII.1972

– 1982: S-a născut Ioana Ciolacu, designer de modă

– 1994: A murit poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (n. 1908)

– 1999: A murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (n. 1925, la Cairaclia, azi în Ucraina)

– 2001: A murit Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor de muzică uşoară şi percuţionist; a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române (n. 1942)

– 2006: A murit (la Washington) preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, dizident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 (anul eliberării oficiale a marii majorităţi a deţinuţilor politici din România) pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (n. 1925). NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc conform rânduielilor la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 2007, 21/22: A murit părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (n. 1930)

– 2008: A murit Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducatoare şi profesoară (n. 1959) – 15 ani

– 2010: A murit Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof; emigrat în Franţa în 1950 (n. 1929)

– 2010: A murit Gabriel Stănescu, poet, eseist, editor şi publicist (n. 1951)

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Şerban Ionescu (n. 1950)

– 2015: A murit chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (n. 1935)

– 2016: A murit pianstul, organistul şi clavecinistul Nicolae Licareţ, director artistic al Filarmonicii „George Enescu” (din 1991) (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Dezvoltare)

-Alger: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan efectuează o vizită oficială în Algeria

-Berlin: Președintele german, Frank Walter Steinmeier îl primește pe prim-ministrul muntenegrean, Jakov Milatović

– Elefsina, Grecia: Ceremonia de închidere a Capitalei Culturale Europene 2023

– Washington, DC: Publicarea procesului-verbal al reuniunii monetare a Fed (21 – 22 nov.)

– Beijing: Baidu – rezultate din trimestrul 3

– Caracas, Venezuela: Procesul activistului pentru drepturile omului Javier Tarazona, acuzat de terorism

-Moscova: Dmitri Mouratov, co-laureatul Nobel pentru pace, face apel la clasificarea sa drept „agent străin”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Televiziunii”; marchează data la care, în 1996, a avut loc, sub egida Naţiunilor Unite, primul Forum Mondial al Televiziunii (această zi a fost proclamată prin Rezoluţia nr. 51/205 a Adunării Generale a ONU din 17.XII.1996)

– „Ziua Mondială a Salutului” (World Hello Day), iniţiată în anul 1973 (- 50 de ani) de fraţii Brian şi Michael McCormack din statul Nebraska/SUA, pe considerentul că salutul este o formă elementară de acţiune interumană şi un pas important spre realizarea păcii şi înţelegerii între oamenii de rase, naţionalităţi şi religii diferite. Serbată prima dată în contextul conflictului dintre Egipt şi Israel, din octombrie 1973, a constituit, iniţial, o formă de protest nonviolent la adresa războiului. Astăzi, această zi este celebrată în aproximativ 180 de ţări, prilej cu care oricine poate adresa scrisori liderilor politici pentru a-i încuraja în acţiunile pe care le întreprind în soluţionarea paşnică a unor conflicte

– 1555: A murit omul de ştiinţă german Georgius Agricola (numele real: Georg Bauer); contribuţii importante în domeniul ştiinţelor miniere (fiind supranumit „părintele” mineralogiei), dar şi în alte domenii: medicină, farmacie, alchimie, filologie, istorie (n. 1494)

– 1694: S-a născut Voltaire (François-Marie Arouet), filosof, istoric, dramaturg şi prozator francez (m. 1778)

– 1695: A murit compozitorul englez Henry Purcell (n. 1659)

– 1811: A murit scriitorul german Heinrich von Kleist, întemeietor al nuvelei germane moderne (n. 1777)

– 1818: S-a născut Lewis Henry Morgan, etnolog american (m. 1881) – 205 ani

– 1824: S-a născut chimistul german Theodor Richter, care a descoperit elementul chimic indiu, împreună cu Ferdinand Reich, în 1863 (m. 1898)

– 1844: A murit fabulistul rus Ivan Krîlov (n. 1769)

– 1849: S-a născut Paul Rée, filosof şi scriitor german (m. 1901)

– 1854: S-a născut Benedict al XV-lea (numele la naştere: Giacomo della Chiesa), papă între anii 1914 – 1922; numit „Profetul Păcii” de către Papa Benedict al XVI-lea (a dus o activitate diplomatică intensă în timpul Primului Război Mondial) (m. 1922)

– 1898: S-a născut pictorul belgian René Magritte, reprezentant al suprarealismului (m. 1967) – 125 de ani

– 1902: S-a nascut Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1978 (m. 1991)

– 1916: A murit Franz-Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916); a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul; în timpul său s-a creat statul dualist Austro-Ungaria (1867); a participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei (n. 1830)

– 1922: S-a născut actriţa franceză de origine spaniolă María Casares (m. 1996)

– 1929: S-a născut scriitoarea americană Marilyn French (m. 2009)

– 1935: S-a născut Michael Crawford Chapman, director de imagine și regizor de film american, cunoscut pentru colaborările sale cu Martin Scorsese și Ivan Reitman (m. 2020)

– 1937: S-a născut Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (m. 2010)

– 1944: S-a născut Harold Ramis, actor, regizor şi scenarist american, specializat în comedie (m. 2014)

– 1945: S-a născut actriţa americană de film, regizoarea şi producătoarea Goldie Hawn

– 1948: S-a născut fotograful britanic Michael David Rock, celebru pentru imortalizarea multor legende din lumea muzicii; a devenit cunoscut, la începutul anilor 70 ai secolului XX, cu fotografii portret cu David Bowie, fiind, timp de aproape doi ani, fotograful oficial al cântăreţului şi compozitorului britanic (m. 2021) – 75 de ani

– 1963: S-a născut Nicollette Sheridan, actriţă americană – 60 de ani

– 1965: S-a născut Björk (Björk Guthmundsdottir), cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi producătoare islandeză de muzică

– 1970: A murit Sir Venkata Raman, fizician indian; contribuţii în domeniile opticii şi acusticii; în 1928 a descoperit fenomenul luminii monocromatice (numit ulterior „efectul Raman”); Premiul Nobel pentru fizică în 1930 (n. 1888)

– 1974: A murit compozitorul elveţian Frank Martin (n. 1890)

– 1996: A murit Abdus Salam, fizician britanic de origine pakistaneză; specialist în fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică în 1979, împreună cu americanii Sheldon Glashow şi Steven Weinberg (n. 1926)

– 1999: A murit Quentin Crisp, scriitor englez, scenarist şi actor de film (n. 1908)

– 2009: A murit Konstantin Feoktistov, unul dintre primii cosmonauţi sovietici şi inginer spaţial de marcă (n. 1926)

– 2017: A murit Peter Berling, actor, producător şi scriitor german (n. 1934)

– 2017: A murit actorul, cântăreţul, compozitorul și chitaristul american David Cassidy (n. 1950)

– 2021: A murit actorul american Lou Cutell (n. 1930)

– 2022: A murit muzicianul englez Wilko Johnson (nume real John Andrew Wilkinson), al cărui stil de a cânta la chitară a reprezentat o influenţă majoră asupra muzicii punk britanice (n. 1947) – 1 an