Calendarul zilei – 19 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 20 noiembrie 2023, 14:08

 S-a întâmplat într-o zi de 19 noiembrie

* Cu 646 de ani în urmă (1377) avea loc prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră „cu propriile cheltuieli şi osteneli”

* În urmă cu 204 ani (1819) avea loc inaugurarea muzeului Prado din Madrid, Spania. Fiind unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume, găzduieşte cea mai importantă colecţie de pictură spaniolă din lume, dar şi alte lucrări europene. Construit în 1818 din ordinul lui Ferdinand al VII-lea, a fost deschis publicului sub numele de Muzeul Regal de Pictură. Exponatele aparţin unei perioade îndelungate: secolul al XII-lea – secolul al XIX-lea, făcând parte, iniţial, din diversele colecţii regale ale monarhilor spanioli din casa de Habsburg şi de Bourbon. În 1868, după exilarea Isabelei a II-a, a devenit Muzeul Naţional Prado

* Se împlinesc 105 ani (1918) de la întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia. „Comisia de candidare” propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gh. Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu. Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort. Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu (19.XI./2.XII)

* Cu 98 de ani în urmă (1925), în cadrul expoziţiei „Luna Bucureştilor”, la ora 15:00, a fost realizată prima emisiune în limba română, cu un program de divertisment, cu un aparat de tip Levy de 50 de waţi, autorul acestei premiere tehnice fiind inginerul C. Cottescu

* În urmă cu 81 de ani (1942) a avut loc cea mai tragică operațiune militară din istoria Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în care, în mai puțin de două zile, au murit peste 150.000 de români (aproape jumătate din efectivele aruncate de mareșalul Antonescu în ofensiva asupra URSS, dirijată de forțele germane)

* Acum 77 de ani (1946) au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice din România, precedate de o susţinută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate (BDP), în timp ce activitatea politică şi de propagandă electorală a Opoziţiei a fost limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste. În ciuda acestor atacuri, se prefigura victoria categorică a Opoziţiei asupra BDP-ului. La sugestia sovieticilor, guvernanţii au recurs la forţă şi la falsificarea alegerilor. PCR şi acoliţii lor au obţinut prin intimidări, ameninţări și grave încălcări ale legislaţiei nu mai mult de 47%

* Cu 46 de ani în urmă (1977), între 19 şi 20 noiembrie, președintele egiptean Anwar El Sadat (1918-1981) devenea primul lider arab al Orientului Mijlociu care efectua o vizită oficială în Israel, în cadrul căreia a avut întâlniri cu premierul israelian Menachem Begin și a susţinut un discurs în Knesset, la Ierusalim. Vizita, care a revoltat lumea arabă, a avut loc la invitaţia premierului Begin, care dorea începerea unor negocieri de pace. În 1978, a fost semnat acordul de pace la Camp David, ulterior cei doi oficiali primind Premiul Nobel Pentru Pace

* Cu 44 de ani în urmă, în data de 19 noiembrie 1979, din Depoul Ciurel a plecat spre staţia Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, acesta a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care în perioada de probe a funcționat cu călători. Primul tronson de metrou al Magistralei I, cu o lungime de 8,1 Km, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune pe 16 noiembrie 1979. Trei zile mai târziu, din Depoul Ciurel pleca primul tren de metrou care a primit călători. Primele şase staţii de metrou construite au fost Semănătoarea (actuala Petrache Poenaru), Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii şi Timpuri Noi. În 2019, prin proiectul „Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni – Pipera” a fost deschisă o nouă cale de acces la staţia de metrou Tineretului. Linia M5 a Metroului din București este o magistrală nouă, dată în folosință în data de 15 septembrie 2020 de Metrorex pentru a deservi locuitorii cartierelor Drumul Taberei și Piața Iancului. Aceasta are ca stații finale Râul Doamnei și Valea Ialomiței, în cartierul Drumul Taberei și stația Pantelimon, în cartierul Pantelimon

* Tot acum 44 de ani (1979) Constantin Pârvulescu, unul dintre fondatorii Partidului Comunist din România, a protestat împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului, dar şi faţă de exacerbarea cultului personalităţii din jurul familiei Ceauşescu. Discursul său de protest a avut loc la Congresul al XII-lea al PCR, desfăşurat între 19 şi 23 noiembrie. În urma acestui gest fără precedent la adresa lui Ceauşescu, Constantin Pârvulescu a fost criticat aspru de o parte dintre cei prezenţi şi dat afară din sală, fiind catalogat drept trădător şi pro-sovietic. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casa în care locuia. Constantin Pârvulescu s-a născut la 10 noiembrie 1895 în Olănești, județul Vâlcea, şi s-a stins din viaţă la data de 11 iulie 1992

* Cu 33 de ani în urmă (1990), în perioada 19 – 21 noiembrie, avea loc la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). În ultima zi a Conferinţei (21 nov.) a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România). Au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării (Tratatul CFE ş.a.). De la 1.I.1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6.XII.1994

* Tot la Paris și tot acum 33 de ani, avea loc semnarea Tratatului privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul „Războiului Rece”. Intrat definitiv în vigoare la 17.XI.1995, este considerat fundamentul securităţii europene. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat unilateral implementarea Tratatului în decembrie 2007, iar în martie 2015, invocând încălcarea de facto a Tratatului de către NATO, Rusia a oprit complet participarea la el

* China lansa cu succes, în urmă cu 24 de ani (1999), prima sa navă spațială, Shenzhou 1, marcând astfel startul propriului ei program spaţial. Naveta nu avea nici încărcătură şi nici oameni la bord. După doar 4 ani, în 2003, asiaticii reuşeau să trimită în spaţiu primul lor astronaut, Yang Liwei, alăturându-se astfel celorlalte două ţări cu performanţe similare, Rusia şi SUA. De atunci, alte 4 misiuni chineze cu echipaj uman au fost lansate pe orbita terestră

* Acum 21 de ani (2002), la Giessen, în Germania, se deschidea primul muzeu interactiv din lume dedicat matematicii – „Mathematikum”

* Cu 7 ani în urmă (2016) Iisus Hristos a fost declarat Regele Poloniei, în cadrul unei ceremonii simbolice, la care a participat președintele Poloniei, Andrzej Duda. Ceremonia, care a avut loc la Biserica Milostivirii Divine în Cracovia, a coincis cu sfârșitul Jubileului Anul Mercy (Anul Îndurării) a Bisericii Catolice și a 1050-a aniversare a creștinismului polonez. Acest act are la bază învăţătura Papei Pius al XI-lea, care, în enciclica sa Quas Primas, sublinia necesitatea ca în timpurile noastre „Iisus Hristos să împărăţească”. Potrivit Conferinţei Episcopilor Polonezi, actul încoronării lui Iisus este doar începutul lucrării de întronizare a lui Iisus Hristos în naţiunea poloneză. Episcopii au accentuat că evenimentul subliniază o recunoaștere naţională a suveranităţii Lui peste univers și o supunere față de legea și voința Lui

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”; se organizează începând cu anul 1994, în semn de omagiu pentru medicul și biologul american de origine română George Emil Palade. NOTĂ: Citologul George Emil Palade (19.XI.1912 – 8.X.2008) a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (în 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; Premiul Nobel pentru medicină în 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975)

– „Ziua Bărbatului”, stabilită prin decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 3 martie 2016; potrivit iniţiatorilor, actul normativ are drept scop eliminarea discriminării dintre femei şi bărbaţi şi creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională

– 1799: A murit poetul Alecu Văcărescu (n. 1767 sau 1769)

– 1837: S-a născut Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1900)

– 1898: S-a născut Franz Xaver Dressler, organist, dirijor, compozitor şi profesor (m. 1981) – 125 de ani

– 1908, 19.XI/2.XII: S-a născut geograful Victor Tufescu; preocupări în domeniul geografiei aplicate; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2000) – 115 ani

– 1912: S-a născut George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; munca sa de pionierat a contribuit decisiv la nașterea unei noi discipline, cea de biologie celulară; Premiul Nobel pentru medicină în 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975) (m. 2008)

– 1913: S-a născut Mihail Chirnoagă, prozator şi critic literar (m. 1948) – 110 ani

– 1919: A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1858)

– 1921: S-a născut prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (m. 1975)

– 1922: A murit Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (n. 1872)

– 1923: S-a născut (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio ”Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile ”Teze şi antiteze la Paris” şi ”Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (m. 2008) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Nicolae Niţescu, interpret de romanţe şi muzică uşoară; a fost primul solist român premiat la un festival internaţional de muzică uşoară (Polonia, 1963) (m. 2012)

– 1933: S-a născut Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (m. 2015) – 90 de ani

– 1935: S-a născut botanistul-morfolog şi profesorul Constantin I. Toma; cercetări de biologie vegetală; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1936: S-a născut Sorin Mărculescu, poet, eseist şi traducător (în special din literatura spaniolă, dar şi din cea engleză, franceză sau germană)

– 1937: S-a născut Ioan Tugearu, unul dintre cei mai mari balerini români, coregraf cu preocupări atât în sfera baletului clasic cât şi în cea a dansului contemporan, regizor și profesor

– 1937: S-a născut actorul Ion Fiscuteanu (m. 2007)

– 1939: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) Emil Constantinescu, jurist, geolog, profesor şi om politic; fost preşedinte al României în perioada 29.XI.1996-20.XII.2000; membru fondator al Alianţei Civice, preşedinte al Academiei Civice (1991-1994), preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie (din 1992), preşedinte al Convenţiei Democrate Române (1992-2000), preşedinte al partidului Alianţa Populară (din 2003 până în 2008 când Alianţa Populară a fuzionat cu PNL); rector al Universităţii Bucureşti (1992-1996); a creat Fundaţiile Forumul Academic Român

– 1947: S-a născut Liviu Tudan, compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei „Roşu şi Negru” (m. 2005)

– 1960: S-a născut Oana Ştefănescu, actriţă a Teatrului Odeon din București de peste 30 de ani (m. 2021)

– 1967: S-a născut actriţa Cătălina Mustaţă

– 1979: A murit medicul Gheorghe Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1908)

– 1981: A murit juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911)

– 2012: A murit Paul D. Popescu, istoric (istoriograf al municipiului Ploieşti şi al judeţului Prahova), scriitor, publicist (n. 1927)

– 2018: A murit sculptorul Liviu Vladimir Russu (n. 1951) – 5 ani

– 2019: A murit Victor (Filip) Eskenasy, arheolog medievist, istoric (specializat în istoria evreilor din România), critic muzical, jurnalist, redactor la Radio Europa Liberă (din 1988); stabilit în Elveția din 1983 (n. 1950)

– 2022: A murit dirijorul Voicu Enăchescu, unul dintre reperele mişcării corale din România; dirijorul şi fondatorul Corului de Cameră „Preludiu” (din 1972); director al Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română” (din 1991), preşedinte al Asociaţiei Naţionale Corale din România (din 1998) (n. 1943) – 1 an. NOTĂ: Din 26 februarie 2023 ansamblul coral și-a schimbat denumirea în Corul de Cameră „Preludiu-Voicu Enăchescu”

EVENIMENTE EXTERNE

-Argentina: Argentina va organiza turul doi al alegerilor generale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Prevenire a Abuzului și Violenței asupra Copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation” (WWSF), pentru a mobiliza şi îndemna guvernele şi societăţile să ia măsuri pentru a preveni abuzul asupra copiilor. NOTĂ: Pe 20 noiembrie se sărbătoreşte „Ziua universală a copiilor” sau „Ziua internațională a drepturilor copilului”, pe baza unei decizii a UNICEF din 1992 (la 20.XI.1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului). Pe 1 iunie este „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor”, menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925; atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului

– „Ziua Mondială a Săracilor”, a șaptea, marcată pentru prima oară în 2017, a fost înființată de Papa Francisc la încheierea Jubileului extraordinar al milostivirii și a fost stabilită în cea de-a XXXIII-a duminică a timpului liturgic de peste an (penultima duminică a anului liturgic); mesajul pentru anul 2023 este: ”Nu-ţi întoarce faţa de la niciun sărac” (cf. TB 4,7)

– „Ziua Internaţională a Bărbatului”, este marcată cu scopul de a promova sănătatea bărbaților și a băieților, îmbunătățirea relațiilor și egalitatea dintre sexe și prezentarea de modele masculine de urmat; a fost fondată în 1999 de către dr. Jerome Teelucksingh, în prezent sărbătorindu-se în peste 70 de ţări din întreaga lume. Tema de anul acesta este „Zero sinucidere masculină”. NOTĂ: Ziua este marcată și în România din 2016

– „Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier”, marcată în cea de-a treia duminică a lunii noiembrie pentru a conştientiza impactul accidentelor rutiere şi necesitatea unor măsuri de prevenire a lor; iniţiată de RoadPeace (organizaţie caritabilă din Marea Britanie, ce acordă asistenţă victimelor accidentelor rutiere) în 1993 şi stabilită de ONU prin Rezoluţia 60/5 privind ameliorarea siguranţei rutiere, adoptată la 26 octombrie 2005

– ONU a desemnat (în iulie 2013) data de 19 noiembrie ca „Ziua Mondială a Toaletelor”, în urma unei propuneri făcute de reprezentantul statului Singapore; în cadrul Adunării Generale a ONU, diplomatul singaporez a precizat că peste 2,5 miliarde de persoane din lume nu au acces la instalaţii sanitre corespunzătoare; această zi a fost definită, încă din 2001, de „World Toilet Organization” şi este sărbătorită anual pentru a sublinia importanţa instalaţiilor sanitare şi a canalizării

– Ziua naţională a Principatului Monaco; sărbătoarea Prinţului (Ziua instaurării actualei dinastii – Grimaldi, în 1949)

– 1617: S-a născut Eustache Le Sueur (Lesueur), unul dintre cei mai importanți pictori de subiecte istorice, mitologice şi religioase din secolul al 17-lea din Franţa şi unul dintre fondatorii clasicismului francez; se numără printre fondatorii Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris (m. 1655)

– 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594)

– 1799: S-a născut René Caillié, cercetător şi călător francez, care la început de secol XIX a reuşit să traverseze Sahara şi să se şi întoarcă din „Africa Neagră” (o adevarată victorie în acele timpuri) pentru a povesti cele trăite în locurile din inima continentului rămase încă necunoscute europenilor. Cea mai mare reuşită a călătoriei lui Caillié a fost considerată în lumea ştiinţifică ”descoperirea” oraşului Tombouctou, situat ”undeva” la sud de deşertul Sahara. René Caillié a fost primul european care a reuşit să pătrundă în oraşul interzis creştinilor şi să-l observe timp de câteva zile (m. 1838)

– 1805: S-a născut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania Internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie ale acestuia (m. 1894)

– 1828: A murit compozitorul austriac Franz Schubert (n. 1797) – 195 de ani

– 1883: A murit Sir Wilhelm Siemens, metalurgist şi inventator britanic de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul sau de corodare electrochimică; tot el este şi inventatorul pirometrului şi al apometrului (n. 1823) – 140 de ani

– 1900: S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (m. 1983)

– 1913: S-a născut dirijorul şi pianistul spaniol Ataulfo Argenta (m. 1958) – 110 ani

– 1915: S-a născut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1971 (m. 1974)

– 1917: S-a născut Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente (m. 1984; asasinată de către extremişti sikh)

– 1919: S-a născut cineastul italian Gillo Pontercorvo (m. 2006)

– 1921: S-a născut pianistul elveţian de origine maghiară Anda Géza (m. 1976)

– 1925: S-a născut Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (m. 2017)

– 1933: S-a născut Larry King (nume real Lawrence Harvey Zeiger), cunoscut realizator american de talk-show-uri de radio şi televiziune, producător și editorialist american; recunoscut în SUA ca unul dintre cei mai mari intervievatori; realizatorul primului program naţional de radio cu invitaţi în direct, „The Larry King Live Show”, preluat, în 1985, de postul de televiziune Cable News Network (CNN), devenind astfel primul program din lume cu telefoane şi invitaţi în direct, program care a durat până în 2010; co-fondator al companiei de producţie „Ora TV”; a înfiinţat „Larry King Cardiac Foundation” (m. 2021) – 90 de ani

– 1933: A murit Vittorio Scialoja, jurist şi om politic italian; ca ministru de externe, a reprezentat Italia la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); de numele său se leagă înfiinţarea (1888) Institutului de Drept Roman de la Roma, dar mai cu seamă importanta acţiune de unificare a dreptului privat din Italia şi Franţa, proiect menit, în concepţia sa, ”să apropie tot mai mult neamurile latine prin însuşirile lui”; membru de onoare străin al Academiei Române (mai 1933) (n. 1856) – 90 de ani

– 1936: S-a născut (în Taiwan) chimistul american Yuan (Tseh) Lee; colaborator al conaţionalului său Dudley (Robert) Herschbach, şi-a concentrat cercetările asupra cineticii chimice (ramură a chimiei care se ocupă de viteza reacţiilor); împreună cu acesta şi cu canadianul John C. Polanyi, primeşte, în 1986, Premiul Nobel pentru chimie, pentru lucrările lor care au pus bazele studiului proceselor în interiorul materiei. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 29.XI.1936

– 1942: S-a născut Calvin Klein, designer vestimentar american de origine maghiară

– 1942: A murit (ucis de soldaţii germani) Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez (n. 1892)

– 1944: S-a născut mezzosoprana greacă Agnes Baltsa

– 1949: S-a născut Nigel Bennett, actor, regizor și scriitor britanic de origine canadiană

– 1957: S-a născut cântăreaţa israeliană Ofra Haza (m. 2000)

– 1961: S-a născut actriţa de film şi producătoarea americană Meg Ryan (Margaret Mary Emily Anne Hyra)

– 1962: S-a născut Jodie Foster (nume real: Alicia Christian Foster), actriţă, regizoare şi producătoare americană

– 1976: S-a născut Jack Dorsey, programator american şi antreprenor cunoscut ca un co-fondator şi CEO al Twitter şi ca fondator şi CEO al Square, o companie de plăţi mobile

– 1998: A murit cântăreaţa portugheză de fadó Lucilia do Carmo (n. 1919) – 25 de ani

– 1998: A murit Alan Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (n. 1928) – 25 de ani

– 2004: A murit Sir John Robert Vane, farmacist englez, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1982, împreună cu Sune K. Bergstrom şi Bengt Ingemar Samuelsson (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul rus Boris Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (n. 1933)

– 2013: A murit Frederick Sanger, biochimist britanic, singurul cercetător cu două Premii Nobel pentru chimie (în 1958 şi în 1980); a făcut descoperiri importante în secvențierea genomului uman, ce au transformat medicina; a arătat, în 1958, cum aminoacizii se leagă împreună pentru a forma insulina; descoperirea a dat oamenilor de știință instrumentele pentru a analiza orice proteină din organism; în 1980 a primit al doilea premiu Nobel, pentru inventarea unei metode de citire a literelor moleculare care alcătuiesc codul genetic; această descoperire a fost crucială pentru dezvoltarea medicamentelor biotehnologice și a furnizat trusa instrumentelor de bază pentru decodarea întregului genom uman două decenii mai târziu (n. 1918) – 10 ani

– 2014: A murit Mike Nichols (născut Mikhail Igor Peschkowsky), regizor de film, televiziune şi teatru, scenarist, producător şi comediant american; multiplu laureat al premiilor Oscar, Tony, Emmy şi Grammy (n. 1931)

– 2017: A murit Mel Tillis (Lonnie Melvin Tillis), cântăreţ de muzică country şi compozitor prolific american (n. 1932)

– 2021: A murit Guillermo Morón, istoric, scriitor, jurnalist și profesor universitar venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; autor al unei istorii generale a Venezuelei; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1926)