Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 15 noiembrie 2023, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 789 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 526 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Domnitorul Petru I Mușat a zidit prima biserică din piatră, pe locul unde se găsea până nu demult biserica Sfântul Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria cea veche fiind zdruncinată din temelii, Ștefan cel Mare a înalțat o nouă biserică, alături de cea veche, care a fost sfințită cu alai mare după izbânda din Codrii Cosminului din 1497. Sfințirea s-a făcut la 14 noiembrie 1497, cu hramul Înălțarea Domnului

* În urmă cu 191 de ani (1832) a fost pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 113 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California, devenind primul rezervist care a efectuat un astfel de zbor

* Cu 101 ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Acum 83 de ani (1940) avea loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry. Luftwaffe (forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial) a aplicat o nouă tactică în 14 noiembrie, când 500 de avioane au aruncat asupra oraşului Coventry nu mai puţin de 600 t de bombe explozive şi incendiare. A fost cel mai devastator raid, distrugerile au fost imense, populaţia oraşului suferind enorm, iar activităţile sale cotidiene fiind complet tulburate pentru un timp. Considerând Londra o ţintă prea mare pentru obţinerea de rezultate decisive în timp scurt, s-a mizat pe impactul mediatic pe care îl vor produce aceste bombardamente asupra unor oraşe de mărimi medii. Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry a fost primul bombardament din cursul celui de-al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1940, aviaţia germană a efectuat un bombardament nimicitor asupra oraşului, în urma căruia au fost ucişi 568 de oameni, 4.330 de case au fost complet distruse şi alte câteva mii grav deteriorate. În timpul campaniei „Blitz”, care a durat nouă luni, mai multe orașe britanice au devenit ținta bombardamentelor germane, printre ele numărându-se Birmingham, Liverpool, Bristol, Belfast, Cardiff, Kingston upon Hull și Coventry (14/15)

* Acum 59 de ani (1964) guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei au fost stabilite la nivel de legație la 20 aprilie/3 mai 1917 și au fost întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania nazistă. La 31 mai 1946, relațiile diplomatice româno-norvegiene au fost restabilite şi, la 14 noiembrie 1964, au fost ridicate la rang de ambasadă, prin deschiderea de ambasade la București și Oslo. La 22 aprilie 1988, Ambasada Regatului Norvegiei la București a fost închisă din considerente politice unilaterale și până în vara anului 1990, când a fost redeschisă, relația bilaterală dintre România și Regatul Norvegiei a fost în coordonarea Ambasadei Regatului Norvegiei la Praga

* La această dată, acum 54 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică, în vederea cooordonării activității ştiinţifice de pe întreg cuprinsul ţării și a valorificării eficiente a rezultatelor cercetării, şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 54 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878 (- 145 de ani), administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1842: S-a născut Mihail Pherekyde, avocat, diplomat şi om politic liberal; preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe rânduri şi al Senatului; unul dintre fondatorii şi apoi liderii PNL; a deținut mai multe portofolii ministeriale între 1876-1926, fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui I.C. Brătianu (m. 1928)

– 1871: S-a născut criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (m. 1913, s-a sinucis)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) – 125 de ani

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002) – 110 ani

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869) – 110 ani

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga-Avramescu – 85 de ani

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor – 85 de ani

– 1951: S-a născut inginerul şi profesorul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu – 70 de ani

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; stabilit în Germania din 1988 (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931) – 5 ani

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934) – 5 ani

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939)

– 2021: A murit scuptorul Nicolae Băndărău, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Sculptură București (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Apărare)

-Haga: Guyana cere măsuri împotriva Venezuelei la Curtea Internațională de Justiție

-Copenhaga, Danemarca: Parlamentul dezbate un proiect de lege care interzice distrugerea Coranelor

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB – ul din al treilea trimestru în zona euro (a doua estimare)

– Taipei: Foxconn – rezultate din trimestrul 3

– Tokyo: PIB – ul din al treilea trimestru (prima estimare)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Madrid: Inflația în octombrie (cifra finală)

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– Jackson, SUA: Condamnarea a șase ofițeri de poliție albi care au pledat vinovați pentru torturarea bărbaților de culoare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745) – 355 de ani

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837) – 245 de ani

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970) – 100 de ani

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1934: S-a născut pianistul american de jazz Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1936: S-a născut Antonio Gades (Antonio Esteve Ródenas), renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco; a ajutat la popularizarea formei de artă pe scena internațională (m. 2004)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut Charles al III-lea (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor), rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (din 8.IX.2022, încoronat la 6 mai 2023); este primul copil al reginei Elisabeta a II-a (1926-2022) și al prințului Philip, duce de Edinburgh – 75 de ani

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (nume complet Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932)

– 2020: A murit actorul sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut din filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (n. 1935)