”Exportăm sănătate și importăm surogate!” Cum facem diferența între mierea românească, autentică, și celelalte produse?
Publicat de Adina Sîrbu, 9 noiembrie 2023, 15:20
Producția de miere de anul acesta este sub așteptări, iar intrarea pe piață, la preț de dumping, a produselor din Ucraina diminuează și mai mult rezultatele muncii apicultorilor români. Seceta a afectat și ea, în mod semnificativ, cantitățile obținute și singura speranță a apicultorilor rămâne piața externă, dat fiind că Uniunea Europeană cumpără cea mai mare parte a producției de miere din România. Nicu Ispas a discutat subiectul cu Ionuț Pricop, fondatorul unei asociații apicole din Dobrogea și cu Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.
Mierea românească este recunoscută la nivel mondial pentru calitățile sale nutritive și pentru multiplele efecte terapeutice. Dar pe lângă aceste calități incontestabile, există și probleme ale apicultorilor români care obțin acest produs tot mai greu în ultima perioadă, inclusiv din cauza vremii nefavorabile.
Domnule Ionuț Pricop, ce factori influențează în mod negativ producția de miere?
Nu mai e cum era acum 15-20 de ani. Atunci, cu 80 de familii scoteai cât scoți acum cu 300 de familii producție. Mor mai multe albine decât se regenerează, mor mult pe câmp.
Care credeți că sunt avantajele apicultorilor din Dobrogea?
Noi avem cea mai mare masiv de tei din sud-estul Europei, zona Dobrogea. Sunt cele mai multe culturi de floarea-soarelui și de rapiță, deci o bază meliferă foarte bogată.
Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, ne-a spus unde este valorificată cea mai mare cantitate de miere produsă în România.
Uniunea Europeană este cel mai mare partener de valorificare a producției autohtone de miere. Din păcate, România încă se află în coada clasamentului european privind consumul de miere. Exportăm sănătate, cum îmi place mie să spun, și importăm tot felul de surogate, fără a promova acest produs în consumul copiilor.
Cum putem să diferențiem mierea românească față de cea provenită de la producătorii externi și care nu respectă întotdeauna standardele de calitate?
Recomand consumatorilor să se uite pe etichete să vadă dacă lotul respectiv de miere a fost analizat, dacă îndeplinește condițiile standard.
O parte din apicultorii români își promovează produsele pe internet, pe site-urile proprii, dar mierea mai poate fi achiziționată și de pe grupurile online cu produse alimentare bio, iar în Dobrogea există deja producători care livrează până la ușa clientului mierea comandată.
De pildă, la o simplă căutare pe rețelele sociale, aflăm că, în județele Tulcea și Constanța, este produsă și miere de mentă, extrasă din inima Deltei, la Crișan, ori din anghinare și flori din Luna Dunării. Aceste sortimente se adaugă celor clasice, din salcâm, tei, rapiță, floarea soarelui ori soc. Iar apicultorii din Harghita se laudă cu miere de mană, produsă în zona unde sunt păduri de conifere.
Luna trecută, Legea apiculturii a fost modificată, în sensul că eticheta pentru mierea comercializată trebuie să includă ţara de origine a acesteia şi ponderea fiecărui component pentru amestecurile de miere.
Prin această modificare, produsele apicultorilor români, ale căror standarde privind criteriile de compoziţie pentru miere sunt dintre cele mai apreciate, vor beneficia de o recunoaştere mult mai precisă, iar consumatorii vor fi mai bine informaţi în legătură cu originea recoltării mierii, astfel încât să poată alege produsele autohtone, naturale.
Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com