Calendarul zilei – 12 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 noiembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 12 noiembrie

* Cu 166 de ani în urmă (1857) o comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. Primele timbre poștale au fost făcute la Tipografia „Atelia Timbrului” în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac, folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale

* Acum 162 de ani (1861) apărea la Bucureşti, (până la 17/23.III.1863, cu o întrerupere în lunile iunie-august 1862), gazeta economică, politică, literară şi comercială „Ţeranul român”, sub conducerea agronomului Ion Ionescu de la Brad; în paginile sale erau susţinute reforme în favoarea ţărănimii

* În urmă cu 154 de ani (1869) era înființată Facultatea de Medicină din București, în prezent Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, ca urmare a dezvoltării treptate a Școlii naționale de medicină și farmacie care ființa din 1857. Și-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină în cadrul Universității din București. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti

* Acum 146 de ani (1877) Ion Luca Caragiale citea, la un banchet al „Junimii”, piesa „O noapte furtunoasă” (12/24)

* Cu 142 de ani în urmă (1881) avea loc deschiderea oficială a cursurilor Facultăţii de Teologie din Bucureşti, prelegerile începând la 16 noiembrie. Primul decan (1881-1882) a fost profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891). Abia în anul 1890, Legea privind Facultatea de Teologie din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 3/15 iulie 1890, recunoştea înfiinţarea acestei Facultăţi

* Timişoara devenea, în urmă cu 139 de ani (1884), primul oraş din Europa iluminat public cu electricitate. Sistemul de iluminat în întregime electric, compus dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent, a fost realizat în mai puţin de doi ani de către societatea Anglo Austrian Brush Electrical Company, cu sediul la Viena

* În urmă cu 107 ani (1916) autorităţile de stat părăseau Bucureştiul şi se mutau la Iaşi, oraş care devenea, astfel, temporar, Capitala României, redusă la o treime din teritoriul ei, ca urmare a evoluţiilor din timpul Primului Război Mondial (12/25)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când Austria a fost proclamată republică, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. În 1938 a fost anexată de Germania nazistă, iar în 1945 şi-a redobândit statalitatea odată cu proclamarea celei de-a doua Republici Austriece la 27 aprilie, sub ocupaţia trupelor sovietice, americane, britanice şi franceze. La 26 octombrie 1955 (Ziua Naţională a Austriei), ţara şi-a câştigat independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeaşi zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a „neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria

* Tot 105 ani sunt marcați (1918) de când Rusia sovietică a denunţat Tratatul de pace de la Brest-Litovsk (din 18.II/3.III.1918), încheiat cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia)

* În urmă cu 104 ani (1919) avea loc primul zbor din Anglia spre Australia, realizat de Ross și Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie au aterizat în localitatea Darwin)

* Acum 101 ani (1922), într-o zi de 12 noiembrie, avea loc prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul, realizată de Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană. Simbol al cooperării franco-române în domeniul aviaţiei, Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a inaugurat pe 12 noiembrie 1922 prima rută aeriană transcontinentală de pasageri. Tradiția Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, transformată în 1925 în Compania Internațională de Navigație Aeriană, este continuată în zilele noastre de companiile Air France și TAROM, partenere și astăzi în cadrul Alianței SkyTeam. Un zbor de la Paris la Bucureşti dura, la vremea respectivă, 24 de ore. Primul zbor de noapte a fost făcut pe 10 septembrie 1924, pe ruta Belgrad – Bucureşti (Băneasa), tot de Compania Franco-Română de Navigație Aeriană

* Cu 64 de ani în urmă (1959) era deschisă, la Belgrad, prima expoziție industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerț a României

* Acum 57 de ani (1966) România şi Republica Federală Nigeria au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă. În 1968 s-a deschis Ambasada României la Lagos şi a fost acreditat primul ambasador rezident. Din 2001, aceasta funcţionează la Abuja (actuala capitală federală). Ambasada R. F. Nigeria la Bucureşti a fost deschisă în 1974

* Se marchează 55 de ani (1968) de când România stabilea relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, cu Ecuador. Primele contacte oficiale datează din 8 aprilie 1880, după ce guvernul român a notificat proclamarea independenţei de stat a României, la care Ecuador a răspuns la 8 iulie 1881. În iulie 1973 şi, respectiv, aprilie 1974 România şi Ecuador au deschis ambasade în capitalele celor două ţări, conduse la nivel de însărcinat cu afaceri a.i. România a închis temporar ambasada sa la Quito, în mai 2000. Guvernul Republicii Ecuador a închis temporar ambasada sa la Bucureşti, la 31 mai 1999. În aprilie 2017, în Parlamentul României a fost constituit Grupul Parlamentar de Prietenie România-Ecuador

* Acum 33 de ani (1990) apărea prima pagină web. Evenimentul a revoluţionat comunicarea, internetul fiind printre cele mai mari descoperiri ale omenirii. După ce la data de 12 martie 1989, fizicianul Tim Berners-Lee a venit cu propunerea dezvoltării unui sistem electronic care să permită accesul la informaţie din orice parte a globului, un an mai târziu proiectul a început să prindă contur. Iniţial, Tim Berners-Lee s-a gândit să găsească o soluţie simplă pentru ca echipele de cercetare în domeniul fizicii nucleare să poată comunica mai uşor cu specialiştii CERN (Centrul European pentru Fizică Nucleară), cu sediul la Geneva. Ideea lui Berners-Lee a fost aceea de a face legătura între mai multe documente prin „hipertext”, astfel că au apărut primele pagini web. La 12 noiembrie 1990, Berners-Lee și colegul Robert Cailliau, au publicat o propunere intitulată „WorldWideWeb: Propunere pentru un proiect HyperText”, care stabilea un plan în două faze pentru realizarea web-ului. Prima etapă presupunea „implementarea browserelor simple”, extinsă apoi prin „permiterea utilizatorilor de a adăuga noi materiale”. La data de 13 noiembrie 1990, la o zi după publicarea lui Tim Berners-Lee și a lui Robert Cailliau a conceptului de sistem de hipertext la nivel mondial, a fost creată prima pagină web. Primul server web a fost nxoc01.cern.ch, denumit ulterior info.cern.ch, iar prima pagină web http://nxoc01.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html. Tot în acea perioadă s-a început lucrul la primul browser care să ajute la navigare pe internet. Spre sfârşitul anului 1990 s-au făcut și primele demonstraţii de navigare, în primă fază afişarea făcându-se în format text. Primul navigator performant – MOSAIC – a apărut în 1993, când a început cu adevărat răspândirea internetului pentru uz civil

* Tot cu 33 de ani în urmă (1990) avea loc ceremonia oficială de încoronare a celui de-al 125-lea împărat al „Ţării Soarelui Răsare”, împăratul japonez Akihito, inaugurându-se, cu acest prilej, era imperială „Heisei”. La data de 7 ianuarie 1989, la încetarea din viaţă a Împăratului Hirohito (denumit postum Împăratul Showa), Majestatea Sa Împăratul Akihito a urcat pe tron, ca al 125-lea Împărat al Japoniei. Ceremonia de încoronare s-a defăşurat la Palatul Imperial, la aceasta participând reprezentanţii a 158 de ţări, printre care s-au numărat monarhi şi şefi de stat, precum şi preşedinţii a două organizaţii internaţionale. Japonia a organizat, la data de 22 octombrie 2019, ceremonia oficială ce marchează urcarea pe Tronul Crizantemei a lui Naruhito, cel de-al 126-lea împărat din istoria ţării, un eveniment prin care succesorul lui Akihito şi-a proclamat mandatul în faţa poporului nipon şi a demnitarilor din 194 de ţări. La 1 mai 2019, prinţul moştenitor Naruhito al Japoniei a fost încoronat ca împărat după abdicarea tatălui său, Akihito, care a devenit primul monarh japonez ce a abdicat în ultimii 200 de ani. Odată cu încoronarea sa, în istoria japoneză se sfârşeşte era Heisei şi începe era Reiwa

* În urmă cu 32 de ani (1991) avea loc Masacrul din Santa Cruz (cunoscut și sub numele de Masacrul de la Dili), când cel puțin 250 de oameni din Timorul de Est manifestanți independenți în cimitirul Santa Cruz din capitala Dili, au fost împușcați, în timpul ocupației indoneziene a Timorului de Est, eveniment ce face parte din Genocidul din Timorul de Est

* Acum 24 de ani (1999) Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) adopta „Declaraţia universală asupra genomului uman şi drepturilor omului”

* Cu 22 de ani în urmă (2001) un avion Airbus A-300 al American Airlines care zbura spre Republica Dominicană s-a prăbuşit după decolarea de pe Aeroporul din New York, într-o zonă rezidenţială din cartierul Queens. 260 de pasageri şi 5 oameni de la sol şi-au pierdut viaţa

Aniversări – Comemorări

– Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Iosafat, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Statului Major al Apărării”; după Unirea din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât, prin Înaltul Ordin nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859, constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite, care avea ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică

– „Ziua Cercetaşilor Militari”; prin Ordinul 83/12.XI.1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat actul de constituire a Secţiei a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General (ca prim element al cercetării în Armata română)

– „Ziua Geodezilor Militari” în România; bazele Serviciului Topografic al Armatei Române au fost puse prin semnarea, de către domnitorul Al.I. Cuza (1859-1866), a Înaltului Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859, prin care se înființa „Corpul (Korpu) de Stat Major General”, care avea în compunerea sa o structură de specialitate care să execute „tot ce se atinge de lucrările topografice, geodezice și statistice, precum și ridicarea și lucrarea planurilor de acest fel și aplicarea acestor lucrări la facerea hărței cadastrale a Principatelor Unite”

– 1850: A murit Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (n. 1770)

– 1862, 12/24: S-a născut omul politic Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; a combătut politica guvernelor ungare prin care se urmărea deznaţionalizarea românilor din Transilvania; membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1.XII.1918) a citit cuvântarea solemnă şi a prezentat proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1934)

– 1869: A murit Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (n. 1788, la Herţa, azi în Ucraina)

– 1900: S-a născut Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (m. 1971)

– 1903: A murit Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (n. 1869) – 120 de ani

– 1922: S-a născut Titus Moisescu, muzicolog, bizantinolog şi editor (m. 2002)

– 1923: S-a născut pictorul Nicolae Barcan (m. 2018) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (m. 2013)

– 1934: A murit Pimen Georgescu (prenumele la naştere: Petru), mitropolit al Moldovei din 1909 până la moarte; în timpul Primului Război Mondial a organizat spitale pentru răniţi în mănăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1853)

– 1937: S-a născut fostul atlet, antrenor şi om politic Nicolae Mărăşescu (m. 2016)

– 1938: S-a născut Nicolae Panin, doctor în geologie, sedimentolog, profesor; specialist în domeniul geo-ştiinţelor mării; în 1996 a înființat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar); membru titular al Academiei Române din 2015, președinte al Secției de Științe Geonomice a Academiei Române – 85 de ani

– 1940: S-a născut violoncelistul şi profesorul universitar Cătălin Ilea, stabilit, din 1977, în Germania

– 1946: S-a născut sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (m. 2013)

– 1950: S-a născut scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (m. 1999)

– 1957: S-a născut sculptorul Dan Drăghici, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (m. 2020)

– 1960: A murit juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1885)

– 1961: S-a născut Nadia Comăneci (Conner), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montreal/Canada din 1976), numită şi „Zâna de la Montréal”; stabilită din 1989 în SUA; preşedinte de onoare al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi al Federaţiei Române de Gimnastică; în 1999 a fost declarată, la Viena, „sportiva secolului XX”; World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO

– 1987: A murit Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (n. 1919)

– 1992: A murit locotenentul-comandor Dan Valentin Vizanty, pilot militar care a luptat în al Doilea Război Mondial, impunându-se ca unul dintre așii aviației de vânătoare române (n. 1910)

– 2000: A murit Henry Mălineanu, compozitor (de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru), dirijor, textier și om de teatru (n. 1920)

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, şi publicat abia în 1993, care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922)

– 2013: A murit hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (n. 1932) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– San Francisco: Statele Unite găzduiesc întâlnirea liderilor APEC (12 – 18 nov.)

– Sepang: MotoGP – Marele Premiu al Malaysiei, cursa finală

– Torino: Tenis – Turneul ATP Masters – la Pala Alpitour (12 – 19 nov.)

– Londra: Fotbal – Campionatul Angliei: Chelsea – Manchester City

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, este marcată, din 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a conştientiza gravitatea acestei boli, precum şi impactul ei asupra societăţii

– 1833: S-a născut compozitorul şi chimistul rus Alexandr Borodin (m. 1887) – 190 de ani

– 1840: S-a născut Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (m. 1917)

– 1842: S-a născut John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor („Legea lui R.”) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon; a dat o valoare numărului lui Avogadro; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1904; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (m. 1919)

– 1915: S-a născut Roland Barthes, eseist şi critic literar francez (m. 1980)

– 1929: S-a născut actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (m. 1982)

– 1929: S-a născut Michael Ende, scriitor german, cunoscut mai ales datorită romanelor sale așa-zise „pentru copii”; a fost de asemenea actor, critic de film (la radiodifuziunea bavareză) şi autor dramatic (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul american Jerry Douglas, cunoscut mai ales pentru rolul lui John Abbott din serialul „Tânăr și neliniștit” (m. 2021)

– 1933: S-a născut jucătorul sârb de şah Borislav Ivkov, câştigător a multiple medalii olimpice, mondiale şi europene (m. 2022) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko, populară interpretă a filmului sovietic din anii ’70-’80 (m. 2011)

– 1939: S-a născut soprana cehă Lucia Popp (Lucia Poppová) (m. 1993)

– 1943: S-a născut (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (m. 2015) – 80 de ani

– 1943: S-a născut actorul spaniol Ernesto Chao (m. 2018) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Neil Young, interpret rock şi compozitor canadian; unul dintre cei mai faimoşi chitarişti contemporani

– 1948: A murit compozitorul italian Umberto Giordano (n. 1867) – 75 de ani

– 1963: S-a născut dramaturgul și romancierul sud-african Damon Galgut; a fost distins cu Booker Prize for Fiction 2021 pentru romanul său „Promisiunea” – 60 de ani

– 1964: S-a născut economistul american Michael Robert Kremer, profesor la Universitatea Harvard, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2019, împreună cu Abhijit Banerjee şi Esther Duflo, „pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale”

– 1976: A murit compozitorul american Walter Piston (n. 1894)

– 1980: S-a născut Ryan Gosling, actor, scenarist, regizor și muzician canadian

– 1982: S-a născut actrița americană Anne (Jacqueline) Hathaway, laureată a Premiului Oscar pentru rolul din „Les Misérables” (2012)

– 1984: A murit scriitorul afro-american Chester Himes (n. 1909)

– 1988: A murit Antal Dorati, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906) – 35 de ani

– 2013: A murit actorul american de film şi televiziune Al Ruscio (n. 1924) – 10 ani

– 2013: A murit compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (n. 1944) – 10 ani

– 2017: A murit Liz Smith, cunoscută autoare de cronici mondene din presa americană, care a contribuit la creşterea interesului manifestat de industria mass-media faţă de ştirile despre celebrităţi (n. 1923)

– 2018: A murit scriitorul, editorul, desenatorul și scenaristul american de benzi desenate Stan Lee (nume la naștere: Stanley Martin Lieber); a revoluţionat lumea benzii desenate creând, pentru Casa de Editură Marvel Comics, personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Hulk sau Cei patru fantastici (n. 1922) – 5 ani

– 2020: A murit fizicianul japonez Masatoshi Koshiba; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu fizicianul american Raymond Davis, Jr., pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici; ei au împărţit premiul cu fizicianul american Riccardo Giacconi (n. 1926)