Calendarul zilei – 25 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 25 octombrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 25 octombrie

* Cu 391 de ani în urmă (1632), în lupta de lângă Mănăstirea Plumbuita, Matei Basarab, domnitor al Ţării Româneşti, înfrângea oastea lui Radu Alexandru Iliaş, domnitorul numit de Poartă, silind Imperiul Otoman să-i acorde firmanul de învestitură (la 23.II.1633)

* Cu 169 de ani în urmă (1854) avea loc principala bătălie din timpul Războiului Crimeei, Bătălia de la Balaclava, conflict armat între Regatul Unit, Franța și Imperiul Otoman, pe de-o parte, și Imperiul Rus, pe de altă parte. A fost prima dintre cele două încercări ale rușilor de spargere a încercuirii Sevastopolului

* În urmă cu 148 de ani (1875) avea loc prima audiţie a Concertului nr. 1 pentru pian şi orchestră de Piotr Ceaikovski

* Acum 138 de ani (1885) avea loc, la Meiningen, în Germania, prima audiţie a Simfoniei a IV-a de Johannes Brahms

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când Comitetul Naţional Român Central hotăra înfiinţarea de gărzi naţionale şi de gărzi civile săteşti pe întregul teritoriu locuit de români în Transilvania şi în Ungaria, pentru „păstrarea liniştii şi averii fiecăruia” (la 29 octombrie/11 noiembrie s-a format Statul Major al acestor gărzi) (25.X/7.XI)

* Cu 88 de ani în urmă (1935) avea loc premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei bufe în două acte „O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu, sub bagheta dirijorului Ionel Perlea (libretul – după piesa omonimă a lui Ion Luca Caragiale)

* Acum 68 de ani (1955) apărea pe piaţă primul cuptor cu microunde, în Mansfield, Ohio (SUA). Cuptorul cu microunde a fost, însă, inventat ceva mai devreme. În anul 1947, Percy Spencer făcea un tur prin laboratoarele companiei sale – Raytheon Company, specializată în produse electronice. Oprindu-se pentru câteva momente în faţa unui magnetron (tub electronic, folosit ca generator de oscilaţii de înaltă frecvenţă), el a simţit o senzaţie ciudată şi a observat cu surprindere că o ciocolată pe care o avea în buzunar a început să se topească. De aici până la apariţia primului cuptor cu microunde n-a mai fost decât un pas. Aparatul rezultat cântărea cca 300 kg, avea peste 1,70 m înălţime şi era folosit exclusiv în restaurante, vagoane-restaurant sau pe vasele de croazieră. De-abia după câteva zeci de ani, perfecţionările succesive au permis ca aparatul să poată fi oferit şi consumatorilor casnici

* Premiul Nobel pentru Pace era decernat, acum 58 de ani (1965), Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF

* Deşi a existat o iniţiativă încă din anul 1932, abia la data de 25 octombrie 1965 (- 58 de ani), lua fiinţă primul Muzeu al Marinei din România, la Mangalia, cu sediul în localul Staţiunii de pregătire marinărească, rodul muncii a doi mari iubitori de istorie a navigaţiei, comandorii Filaret Popescu, numit director, şi Dan Nicolaescu. Prin ordinul Consiliului de Miniştri nr. 1127 din 29 mai 1969, patrimoniul a fost transferat la Constanţa, iar Muzeul Marinei Române, înfiinţat ca instituţie de interes naţional, subordonat Ministerului Apărării Naţionale, a fost organizat în garnizoana Constanţa, în vechiul local al Şcolii superioare de marină

* Se împlinesc 5 ani (2018) de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea episcopului Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail (1868-1943), una dintre cele mai marcante personalități ecleziastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, luptător pentru realizarea statului național unitar român. Trupul episcopului a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018; ziua de pomenire este la 17 septembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Armatei Române”, instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Trupele româno-sovietice au eliberat, la 25.X.1944, ultimele teritorii româneşti – oraşele Satu Mare şi Carei – de sub ocupaţia horthystă, încheind operaţiunile militare de alungare a trupelor fasciste de pe întreg teritoriul României (în luptele pentru eliberarea Transilvaniei au participat 270.000 de militari români, din care au căzut în luptă circa 50.000 de soldaţi şi ofiţeri)

– 1846: S-a născut Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop; unul dintre precursorii studiilor arheologice în România; deschizător de drumuri în cooperaţie; preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891); apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular-apostolul patriotismului” (m. 1916)

– 1858: S-a născut fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1908) – 165 de ani

– 1858: A murit Dimitrie Ralet, prozator, dramaturg şi poet; membru marcant al partidei naţionale în 1848 şi apoi al Comitetului unionist (1856) (n. 1816 sau 1817, la Constantinopol) – 165 de ani

– 1890: S-a născut Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant (m. 1975)

– 1894: S-a născut chimistul Constantin V. Gheorghiu; contribuţii la dezvoltarea şcolii de chimie organică din Iaşi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1956)

– 1896: S-a născut Aurel Jiquidi, pictor şi grafician, fiul graficianului Constantin Jiquidi (m. 1962)

– 1902: S-a născut Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (m. 1952)

– 1906: A murit Dimitrie August Laurian, publicist (ca preşedinte al Societăţii Presei a militat pentru o presă naţională corectă şi diversă), critic literar şi pedagog (contribuţii la reforma învăţământului din 1898; autor al mai multor manuale); membru corespondent al Academiei Române din 1877 (n. 1846)

– 1921: S-a născut Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007; în data de 30 decembrie 2007, Regele Mihai I a semnat noul Statut al Casei Regale a României, document prin care Principesa Margareta a fost desemnată succesoarea dinastică şi moştenitoarea Familiei Regale române cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României; la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de Casa princiară renunţând totodată la legăturile cu familia Hohenzollern-Sigmaringen; începând cu data de 1 martie 2016, la cererea Majestăţii Sale Regelui, şi în urma Consiliului Regal desfăşurat la Morges în Elveţia, Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, îl va reprezenta şi va duce la îndeplinire toate acţiunile publice ale Regelui Mihai, decizie luată în urma stării de sănătate a Majestăţii Sale, tot mai precare (m. 2017)

– 1925: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (m. 1999)

– 1925: S-a născut Vasile Parizescu (nume complet: Vasile Stelian Dumitru Spiridon Parisescu), pictor, desenator, colecționar de artă, inginer mecanic (manager pentru înzestrarea armatei cu blindate și autotractoare), general de brigadă și scriitor (a publicat numeroase cărți de ştiință şi tehnică şi de artă); a fost fondatorul şi președintele Societății Colecționarilor de Artă din România, președintele Asociației Artiștilor Plastici București (1975 – 1991), fondator (1990) și director al Revistei ProArte (m. 2019)

– 1926: S-a născut Christine Valmy (născută Cristina Xantopol), estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor; supranumită „Regina cosmeticelor”; în 1971, Congresul SUA o elogiază în Congressional Record pentru crearea unei noi industrii şi a unei noi profesii (skin care specialist în SUA); de la înfiinţarea în 1965, în SUA, a firmei Christine Valmy Inc şi până în prezent, funcţionează în SUA peste 3000 de saloane de frumuseţe sub marca Christine Valmy şi peste peste 100 de şcoli Christine Valmy în lume (m. 2015)

– 1928: A murit (într-un accident feroviar) Savin Constant (pseudonimul lui Dumitru Constantinescu), poet şi prozator; frate cu Eugen Constant şi Paul Constant; puţinele pagini rămase atestă certe virtuţi literare (n. 1902) – 95 de ani

– 1936: S-a născut pianistul şi profesorul Gabriel Amiraş; stabilit din 1993 în Germania

– 1936: S-a născut criticul de artă Dumitru Chirilă, jurnalist la revista orădeană „Familia” (m. 2005)

– 1943. S-a născut Mircea Opriţă, prozator, poet, eseist, editor, critic și istoric al literaturii science-fiction şi traducător – 80 de ani

– 1948: S-a născut Dumitru Munteanu, prozator, poet, eseist, istoric literar, publicist și editor (m. 2021) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Sabina Ivaşcu, graficiană, pictoriţă şi poetă; membră a Uniunii Artiştilor Plastici, doctor în arte vizuale la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti

– 1962: S-a născut chitaristul Marian Ionescu, liderul formaţiei „Direcţia 5”

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Nicolae Popa (n. 1901)

– 1968: S-a născut poeta Carmen Veronica Steiciuc, teatrolog și fost manager al Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava (din 2015), fiind şi cea care a organizat şi a coordonat, încă de la înfiinţare, Festivalul de teatru „Matei Vişniec” organizat la Suceava; membră a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021) – 55 de ani

– 1968, 25/26: A murit naistul Fănică Luca (n. 1894) – 55 de ani

– 1975: A murit inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (n. 1897)

– 1976: A murit George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (n. 1893)

– 1992: A murit Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (n. 1934, la Soroca, azi în R. Moldova)

– 2018: A murit Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (n. 1941) – 5 ani

– 2021: A murit profesorul universitar dr. George Voicu, politolog, sociolog și eseist; membru al Senatului Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative; prodecan (1999-2002) și decan (2002-2004) al Facultăţii de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității din București; a călăuzit în viaţa profesională generaţii de specialişti în științe politice și relații internaționale, a publicat numeroase lucrări; redactor-şef al revistei „Holocaust. Studii şi cercetări” (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul social tripartit al UE

– Washington DC: Președintele SUA Joe Biden îl primește pe Anthony Albanese, prim-ministrul Australiei, pentru o vizită, care va include cina de stat

– Tokyo: Japan Mobility Show, succesorul „Tokyo Motor Show”, eveniment organizat de Asociația producătorilor de automobile din Japonia; deschiderea oficială

va avea loc joi, 26 octombrie; zile pentru public 28 oct. – 5 nov. – la Tokyo Big Sight (25 oct. – 5 nov.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică date privind evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate din trimestrul 3

– Madrid: Banco Santander – rezultate din trimestrul 3

– Madrid: Iberdrola – rezultate trimestriale

– Ottawa: Anunțul ratei cheie de la Banca Canadei

– New York: Boeing – rezultate din trimestrul 3

– Menlo Park, SUA: Meta – rezultate din trimestrul 3

– Paris: Înmormântarea celebrului astrofizician franco-canadian Hubert Reeves, care a decedat vineri,13 octombrie, la vârsta de 91 de ani, va avea loc pe 25 octombrie la Paris. Ceremonia publică este programată să aibă loc în cimitirul Pere-Lachaise

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Operei” este sărbătorită în ziua de naștere a lui Georges Bizet și Johann Strauss al II-lea, compozitori ai unora din cele mai faimoase opere și operete din lume. Recunoașterea unei nevoi comune și a dorinței de advocacy pentru arte în general și pentru operă în special, a determinat cele trei organizații mari – OPERA America, Ópera Latinoamérica și Opera Europa – împreună cu numeroșii parteneri să își unească forțele, pentru a lansa prima „Zi mondială a operei” în 2019. Până la această dată a fost marcată la 8 februarie o zi a operei, amintind de ziua de 8 februarie 1735, când în Statele Unite a avut loc prima reprezentaţie de operă baladescă, în oraşul Charleston din Carolina de Sud

– „Ziua Europeană a Avocaților” are ca scop promovarea valorilor comune ale avocaţilor şi a rolului lor în edificarea statului de drept; Consiliul Barourilor Europene (CCBE) a decis, în 2014, ca prima sărbătorire a acestei zile să aibă loc la data 10 decembrie, prin raportare la „Ziua mondială a drepturilor omului”, celebrată tot la această dată. În 2017, CCBE a decis sărbătorirea „Zilei europene a avocaţilor” la data de 25 octombrie, când se celebrează „Ziua europeană a justiţiei civile”. Tema de anul acesta este: „Confidențialitatea comunicărilor client-avocat: o necesitate pentru a vă proteja drepturile”

– „Ziua Europeană a Justiţiei Civile”, instituită de Comisia Europeană şi Consiliul Europei la 5 iunie 2003 (- 20 de ani) și sărbătorită începând cu același an (2003); această zi urmăreşte să faciliteze cetăţenilor europeni mai buna înţelegere a modului în care funcţionează în practică sistemul juridic şi să sprijine dezvoltarea unui spaţiu judiciar comun european

– Sărbătoare naţională a Republicii Kazahstan (Ziua Republicii); aniversarea adoptării Declaraţiei de suveranitate/1990. NOTĂ: Ziua naţională a Kazahstan-ului este marcată la 16 decembrie, când este aniversată Ziua Independenţei (la 16.12.1991 Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan)

– 1400: A murit poetul englez Geoffrey Chaucer, unul dintre părinţii literaturii anglo-saxone (n. 1342 sau 1343)

– 1647: A murit Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru („tubul T”) (n. 1608)

– 1767: S-a născut (la Lausanne, Elveţia) Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (m. 1830)

– 1789: S-a născut astronomul german Samuel Heinrich Schwabe (m. 1875)

– 1811: S-a născut matematicianul francez Évariste Galois; a pus bazele algebrei (m. 1832)

– 1825: S-a născut compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (m. 1899)

– 1827: S-a născut chimistul şi omul politic francez Marcellin (Pierre Eugène) Berthelot; împreună cu Vieille, a studiat pentru prima dată amestecurile explozive; lui i se datorează şi inventarea bombei calorimetrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (m. 1907)

– 1838: S-a născut compozitorul francez Georges Bizet (m. 1875) – 185 de ani

– 1881: S-a născut Pablo Picasso (Pablo Ruiz y Picasso), pictor, grafician, sculptor, ceramist şi scenograf spaniol, stabilit definitiv la Paris în 1903; fondatorul cubismului, unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX; considerat cel mai prolific artist din istoria artei (m. 1973)

– 1888: S-a născut Richard Byrd, aviator şi explorator american; primul care a survolat Polul Nord (1926); a condus patru expediţii în Antarctica; în prima expediţie (aviatică) din 1928-1930, survolează Polul Sud (1929) şi fundează staţiunea de cercetări Little America (m. 1957) – 135 de ani

– 1889: S-a născut Abel Gance, regizor francez de film, scenarist, actor, producător; este inventatorul „perspectivei sonore” (precursoarea sunetului stereofonic) şi al „poliviziunii” (precursoarea cinescopului şi a poliecranului) (m. 1981)

– 1889: A murit Émile Augier, poet şi dramaturg francez (n. 1820)

– 1902: A murit scriitorul american Franck Norris (n. 1870)

– 1914: S-a născut poetul american John Berryman (m. 1972)

– 1925: S-a născut sculptorul grec Takis (nume real: Panayiotis Vassilakis); considerat, alături de sculptorul american Alexandre Calder, drept unul dintre părinţii artei cinetice, lucrările sale având adesea incluse elemente electromagnetice; a fost totodată pionier în scenografie şi aranjamente muzicale pentru piese de teatru (m. 2019)

– 1926: S-a născut soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (m. 2012)

– 1927: S-a născut Barbara Cook, actriţă şi cântăreaţă americană, cunoscută pentru rolurile sale în musicaluri şi spectacole de cabaret pe Broadway (m. 2017)

– 1931: S-a născut actriţa franceză de film şi teatru Annie Girardot (m. 2011)

– 1941: S-a născut cântăreaţa australiană Helen Reddy; autoarea melodiei „I Am Woman”, devenită imnul feministelor (m. 2020)

– 1944: S-a născut Jon Anderson, cântăreţ britanic; cunoscut mai ales ca interpret al formaţiei de progressive-rock „Yes”

– 1950: S-a născut interpretul şi compozitorul englez de muzică rock Chris Norman

– 1972: S-a născut Esther Duflo, economistă americană de origine franceză, co-fondator și director al Laboratorului de acțiune al sărăciei „Abdul Latif Jameel” și profesor de economie pentru reducerea sărăciei și dezvoltare la Institutul de Tehnologie din Massachusetts; Premiul Nobel pentru economie în 2019, alături de indianul Abhijit Banerjee și americanul Michael Kremer, pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale

– 1973: A murit renumitul atlet etiopian Bikila Abebe, campion olimpic la maraton, în 1960 (la Roma, unde a alergat desculţ) şi în 1964 (la Tokyo, unde a câştigat medalia de aur, la o lună după ce fusese operat de apendicită) (n. 1932) – 50 de ani

– 1984: S-a născut cântăreața americană Katy Perry

– 1989: A murit Mary McCarthy, scriitoare şi critic literar american (n. 1912)

– 1995: A murit sculptorul german Bernhard Heiliger (n. 1915)

– 2000: A murit interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (numele de scenă al lui Margaret Davis) (n. 1939)

– 2013: A murit actriţa americană Marcia Wallace (n. 1942) – 10 ani

– 2014: A murit muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (n. 1943)

– 2022: A murit pictorul francez Pierre Soulages, considerat creatorul conceptului de „ultra-negru”; a marcat istoria artei timp de peste 75 de ani (n. 1919) – 1 an