Calendarul zilei – 21 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:19

S-a întâmplat într-o zi de 21 octombrie

* Acum 424 ani (1599) Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa (în urma victoriei în bătălia de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599), el devenind, astfel, „Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi al Ardealului”. Domnitorul a organizat Cancelaria care a început să emită pentru prima dată în Transilvania acte oficiale în limba română, alături de cele în latină şi slavă. A pus, la Alba Iulia, bazele uneia dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp record, el a reuşit să construiască o nouă catedrală şi clădirile aferente pentru mitropolie, care au fost apoi demolate de austrieci în 1715. La 6/16.V.1600 Mihai Viteazul îl va alunga pe Ieremia Movilă şi va ocupa Moldova, realizând, astfel, prima unire politică a celor trei ţări române şi intitulându-se „Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată ţara Moldovei”. Pentru scurt timp Alba Iulia a fost capitala statului unificat (21.X/1.XI)

* Acum 218 ani (1805) avea loc una dintre cele mai mari confruntări navale din istorie, Bătălia navală de la Trafalgar (pe coasta spaniolă a Atlanticului), în timpul celei de-a doua coaliţii antinapoleoniene, care s-a încheiat cu victoria flotei engleze, comandate de amiralul Horatio Nelson (care şi-a pierdut viaţa în luptă), asupra flotei combinate franco-hispanice, conduse de amiralul Villeneuve. Napoleon a pierdut definitiv războiul pe mare şi a fost nevoit să instituie blocada continentală

* Cu 152 de ani în urmă (1871) se înfiinţa Societatea Filarmonică din Timişoara

* Acum 91 de ani (1932) apărea Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (C.E.C.), ca instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depuneau disponibilităţile populaţiei. La 21 octombrie 1932, în urma modificării legii de organizare a Casei Generale de Economii, aceasta îşi schimbă denumirea în Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale, prescurtat C.E.C. Prin reforma monetară, înfăptuită la 15 august 1947, depunerile la CEC au fost recalculate la raportul 1: 20.000 lei

* Cu 74 de ani în urmă (1949), în cadrul conferinţei pe ţară a compozitorilor, criticilor muzicali şi muzicologilor, care a avut loc la Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, creată în 1920, şi-a schimbat titulatura în Uniunea Compozitorilor din România. Aceasta a funcţionat ca asociaţie profesională până în martie 1996, când a apărut Legea Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe 8/1996 şi s-a constituit Asociaţia pentru Drepturi de Autor a UCMR (având ca obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor de autor în domeniul muzical)

* În urmă cu 68 de ani (1955), în Catedrala din Alba Iulia, a avut loc proclamarea oficială a canonizării sfinţilor români: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, cu data de prăznuire la 11 aprilie, Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava, mitropoliţii Transilvaniei, cu data de prăznuire la 24 aprilie, Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Sfântul Mucenic Oprea, cu data de prăznuire la 21 octombrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea acestora la 28 februarie 1950, începând astfel canonizarea sfinţilor de origine românească. Sfinţii canonizaţi de Sinodul BOR au fost mai întâi cinstiţi de poporul român credincios, actul canonizării confirmând şi proclamând recunoaşterea sfinţeniei care vine din lucrarea Sfântului Duh în oameni

* Acum 64 de ani (1959) era deschis Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright (1867 – 1959). Muzeul din New York este primul dintr-o reţea de muzee de artă realizate de Fundaţia ce poartă numele colecţionarului american de artă Solomon Guggenheim (1861-1949) şi pe care a înfiinţat-o în anul 1937. Celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas

* În urmă cu 22 de ani (2001) medicul şi omul de ştiinţă francez, Claudie Haigneré (n. 13 mai 1957, Le Creusot, Franța), a devenit prima femeie-astronaut europeană care a luat parte la un zbor către Stația Spațială Internațională (ISS), servind ca inginer de zbor pe Soyuz TM-33, alături de doi cosmonauți ruși, comandantul Viktor Afanasiyev și inginerul de zbor Konstantin Kozeyev. După aproape 10 zile în spațiu, echipajul s-a întors pe Pământ la data de 31 octombrie, lăsând noul Soyuz TM-33 ca ambarcațiune de urgență pentru echipajul ISS. Claudie Haigneré a mai efectuat, la 17 august 1996, un zbor de şaisprezece zile la bordul staţiunii orbitale ruse Mir, în cadrul misiunii franco-ruse Cassiopea

* Cu 9 ani în urmă (2014) avea loc inaugurarea Centrului Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), la sediul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele. CETAL găzduieşte primul laser de mare putere din România, cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume, capabil să producă pulsuri laser de 1 PW (petawatt = un milion de miliarde de waţi) cu durată de 25 fs (femtosecundă = a mia bilioana parte dintr-o secundă). Acesta constituie, de asemenea, un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară care se vor desfăşura, începând cu 2018, în cadrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawaţi. Instalarea Laserului ELI-NP a început în octombrie 2016. Pe 18 mai 2018 a fost testat întregul sistem la o putere intermediară de 3 PW, care deja îl plasa pe primul loc în Europa. Laserul a atins apoi 7 PW, moment în care a devansat cel mai puternic laser de până atunci – cel din Coreea de Sud (4 PW). La 7 martie 2019, laserul a reușit o premieră mondială: atingerea a 2×10.88 PW, reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină, adică cea mai mare putere atinsă de omenire

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioşi Mărturisitori: Visarion şi Sofronie; Sf. Mucenic Oprea; Sfinţii Preoţi Mărturisitori: Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1883: S-a născut compozitorul Francisc Hubic (m. 1946) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1971)

– 1891: S-a născut Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), istoric şi critic literar, poet; primul editor al operei integrale a lui Mihai Eminescu (1939-1963); director-fondator (1957-1971) al Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, director-fondator al revistei „Manuscriptum” (1970); între anii 1934 şi 1938 a ţinut cronica literară la Radio Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1904: S-a născut prozatorul Eugen Bălan (m. 1968)

– 1911: S-a născut George Demetru Pan (pseudonim al lui Dimitrie Gheorghiu), poet (a evoluat spre o poezie cerebrală, aproape ermetică), prozator şi traducător (din Jorge Amado, Pablo Neruda, Lytton Strachery, Upton Sinclair ş.a.) (m. 1972)

– 1918: S-a născut anglistul și profesorul Dan Duţescu, unul dintre cei mai buni traducători români de literatură engleză (a tradus din poezia epică anglo-saxonă, din Shakespeare şi din Chaucer) (m. 1992) – 105 ani

– 1922: S-a născut Părintele Arhimandrit Neonil Ştefan, stareţul Sfintei Mănăstiri Frăsinei din judeţul Vâlcea vreme de 57 de ani, unul dintre marii duhovnici ai zilelor noastre (m. 2016)

– 1923: S-a născut Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (m. 1977) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Virginia Zeani (nume la naștere: Virginia Zehan), soprană italiană de origine română, una dintre cele mai mari artiste lirice ale secolului XX, profesoară de canto; primul Ambasador Onorific al Operei Naţionale Bucureşti; „prima donna assoluta” a teatrului de Operă din Roma timp de 25 de ani; în 1947 s-a stabilit în Italia, iar din 1980 în Statele Unite (m. 2023)

– 1931: S-a născut Silvia Kerim, scriitoare (memorialistică, literatură pentru copii, traduceri), ziaristă şi realizatoare de programe pentru radio şi televiziune (m. 2016)

– 1933: S-a născut Simona Bondoc, actriță la Teatrul Național I. L. Caragiale din București din 1954 – 90 de ani

– 1936: S-a născut Vartan Arachelian, jurnalist, scriitor, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune, regizor de film documentar, scenarist de origine armeană; după 1990 a fost directorul primului post independent de televiziune din România, SOTI

– 1940: S-a născut publicistul Dumitru Tinu; director al cotidianului „Adevărul” (1991-2002) şi preşedinte al Clubului Român de Presă (1998-2002) (m. 2003)

– 1976: S-a născut fosta gimnastă și antrenoarea Lavinia Miloşovici; dublă campioană olimpică (Barcelona, 1992) şi campioană mondială (1991, 1993), membră a International Gymnastics Hall of Fame

– 1980: A murit (în Germania) Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (n. 1894)

– 1984: A murit actorul şi profesorul Ion Finteşteanu (numele real: Iţic Finchelstein) (n. 1899)

– 1996: A murit Oleg Danovski, balerin şi coregraf român; întemeietorul şcolii româneşti de balet modern, fondatorul şi directorul primului teatru de balet din România (1979), instituţie care, din 1990, îi poartă numele – Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa (n. 1917, la Voznesensk, Ucraina)

– 2016: A murit Vasile Andru (nume la naştere: Vasile Andrucovici), prozator, teoretician, eseist şi îndrumător spiritual (n. 1942)

– 2018: A murit Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal; în anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, cu care a câştigat peste 20 de trofee, fiind supranumit „Prinţul deşertului” (n. 1956) – 5 ani

– 2020: A murit pictorul Virgiliu Dan Dimulescu (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Frankfurt: Scriitorul britanic de origine indiană, Salman Rushdie va primi Premiul Păcii la Târgul de Carte de la Frankfurt

– Saint-Denis, Franţa: Rugby – Cupa Mondială, semifinală

– Liverpool: Fotbal – Campionatul Angliei: Liverpool – Everton

– Londra: Fotbal – Campionatul Angliei: Chelsea – Arsenal

Aniversări – Comemorări

– 1760: S-a născut pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (m. 1849)

– 1772: S-a născut Samuel Taylor Coleridge, poet, estetician şi critic literar englez; fondator al „Şcolii lacurilor” (m. 1834)

– 1790: S-a născut Alphonse de Lamartine, scriitor (unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze) şi om politic francez (ministru de externe al Guvernului provizoriu în 1848); a sprijinit revoluţionarii din Principatele Române (m. 1869)

– 1805: A murit amiralul britanic Horatio Nelson; victorii asupra flotelor spaniolă, daneză şi franceză; comandant al flotei din Mediterana (din 1803); a distrus definitiv flota franceză în bătălia de la Trafalgar, dar a fost ucis în luptă (n. 1758)

– 1833: S-a născut Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez; inventatorul dinamitei (1867); a brevetat 355 de invenţii, a făcut fotografii aeriene, a dezvoltat metode de obţinere a mătăsii sintetice, a cauciucului sintetic şi a pielii sintetice; prin testamentul său, redactat la Paris la 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar destinat acordării de premii anuale acelora care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii omenirii, devenind astfel întemeietor al Fundaţiei Nobel care acordă anual, din 1901, în ziua comemorării morţii sale, Premiile Nobel pentru: fizică, chimie, fiziologie-medicină, literatură-artă, şi pace, şi din 1969 şi pentru economie (m. 1896) – 190 de ani

– 1846: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi pedagogul italian Edmondo de Amicis; cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (publicat la 15.X.1886) (m. 1908)

– 1879: S-a născut compozitorul şi muzicologul francez Joseph Canteloube (m. 1957)

– 1885: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul englez de origine austriacă Egon Wellesz; reputat bizantinolog (m. 1974)

– 1886: A murit poetul argentinian José Hernández (n. 1834)

– 1912: S-a născut Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (m. 1997)

– 1914: S-a născut Martin Gardner, scriitor american în domeniul matematicii și științei; specializat în matematică recreativă (m. 2010)

– 1917: S-a născut Dizzy Gillespie, trompetist, cântăreţ şi compozitor american de jazz (m. 1993)

– 1924: S-a născut Julie Wilson (Julia Mary Wilson) actriţă americană şi cântăreaţă de cabaret (m. 2015)

– 1924: A murit Joseph Martin Marsick, violonist şi profesor belgian (n. 1848)

– 1925: S-a născut cântăreaţa de origine cubaneză Celia Cruz, considerată „regina salsei” (m. 2003)

– 1929: S-a născut Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ursula K. Le Guin (nume la naștere: Ursula Kroeber), scriitoare americană, considerată una dintre cele mai bune autoare de science fiction și fantasy modern (m. 2018)

– 1933: S-a născut fotbalistul spaniol Francisco Gento López, legenda clubului Real Madrid, alături de care a cucerit de şase ori Cupa Campionilor Europeni, între 1953 şi 1971 (m. 2022) – 90 de ani

– 1942: S-a născut economistul american Christopher Albert Sims; a câştigat, împreună cu economistul american Thomas Sargent, premiul Nobel pentru economie în 2011, pentru progresul înregistrat în cercetarea relaţiilor dintre măsurile de politică economică şi impactul lor asupra economiei reale

– 1944: S-a născut chimistul francez Jean-Pierre Sauvage, specialist în chimie supramoleculară; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2016, împreună cu Fraser Stoddart și Bernard L. Feringa

– 1945: S-a născut Nikita (Sergheevici) Mihalkov, actor, regizor de film, scenarist și producător rus, una dintre cele mai importante personalităţi artistice ale cinematografiei ruse

– 1957: S-a născut Wolfgang Ketterle, fizician şi profesor german; Premiul Nobel pentru Fizică în 2001, împreună cu Carl Wieman şi Eric Cornell, pentru obţinerea condensării Bose-Einstein în gaze diluate de atomi alcalini şi pentru studii iniţiale fundamentale asupra proprietăţilor condensaţilor

– 1969: A murit matematicianul polonez Waclaw Sierpiňski; considerat creatorul şcolii matematice în Polonia; în anul 1932 a predat la Facultatea de Ştiinţe din Cluj; membru corespondent (1932) şi apoi membru de onoare străin (1934) al Academiei Române (n. 1882)

– 1969: A murit Jack Kerouac, scriitor, pictor și poet american; considerat, alături de William S. Burroughs și Allen Ginsberg, pionier al mișcării culturale americane „Generația beat” (n. 1922)

– 1984: A murit regizorul şi criticul de film, scenaristul şi actorul francez François Truffaut, figură reprezentativă a „Noului val francez” (n. 1932)

– 2002: A murit cântăreţul francez François Soubeyran (nume complet: François Joseph Louis Soubeyran), unul dintre membrii trupei „Fraţii Jacques” (n. 1918)

– 2007: A murit François Chamoux, arheolog, istoric şi filolog francez; specialist în civilizaţia greacă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1915)

– 2012: A murit Yash Chopra, producător de film, regizor şi scenarist indian; supranumit „regele romantismului de la Bollywood” (n. 1932)

– 2013: A murit compozitorul şi dirijorul italian Gianni Ferrio, care a compus celebrul cântec „Parole, Parole”, interpretat de Mina şi Alberto Lupo la începutul anilor ’70 (n. 1924) – 10 ani

– 2014: A murit Ben (Benjamin Crowninshield) Bradlee, jurnalist american, fost director editorial al publicaţiei Washington Post timp de 26 de ani, perioadă în care cotidianul a câştigat 17 premii Pulitzer şi a cunoscut o dublare a audienţei; a coordonat investigaţia cunoscută sub numele de „Watergate”, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria jurnalismului, care a dus la demisia preşedintelui american Nixon în 1974 (n. 1921)

– 2017: A murit actriţa britanică Rosemary Leach (n. 1935)

– 2020: A murit fotograful italian Frank Horvat, călător avid, observator al modei şi străzii, autor al unor impresionante portrete de femei; a locuit și lucrat la Paris, Londra și New York; în anii ’60 ai secolului trecut a fost cel mai căutat fotograf de modele și a fost nelipsit de pe scena marilor prezentări de modă din Roma și Paris (n. 1928)