Calendarul zilei – 19 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:18

S-a întâmplat într-o zi de 19 octombrie

* Cu 242 de ani în urmă a avut loc Capitularea de la Yorktown (localitate în SUA, statul Virginia). Pentru mulţi istorici americani, ziua de 19 octombrie 1781 este cu mult mai importantă decât cea de 4 iulie 1776, pentru că abia atunci, după patru ani de război, independenţa Statelor Unite a devenit un lucru cert. Bătălia finală a fost de fapt un asediu prelungit de mai bine de o lună, în septembrie-octombrie 1781. Izolate în oraşul Yorktown, una dintre cele mai importante unităţi britanice din America, unitatea aflată sub conducerea lordului Cornwallis, a fost nevoită să se predea. Peste 7000 de soldaţi englezi au fost luaţi prizonieri. Capitularea lui Cornwallis a determinat guvernul britanic să negocieze sfârşitul războiului revoluţionar american, recunoscând de facto independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă

* Acum 158 de ani (1865) mai mulți bancheri englezi, francezi şi austrieci concesionau dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin). La scurt timp i s-a retras privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României (19/31)

* În urmă cu 154 de ani (1869) avea loc inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu. Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române. La 13 septembrie 1865, construcţia primei linii Bucureşti – Giurgiu a fost concesionată societăţii britanice Barkley – Stabiforth. Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru. La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley industriaşul care conducea firma ce a construit linia. Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa. Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone. Mai multe locomotive în 1869 decât în 2013. La data inaugurării linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu (19/31)

* În urmă cu 33 de ani, la 19 octombrie 1990, au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Namibia. Din cauza constrângerilor bugetare, România a suspendat activitatea ambasadei sale de la Windhoek cu începere de la 1 iulie 1999. România l-a acreditat la Windhoek pe ambasadorul României cu reşedinţa în Republica Africa de Sud. Reprezentarea diplomatică a Namibiei în România este asigurată prin intermediul Ambasadei Namibiei la Viena. Ambasadorul Nada Kruger și-a prezentat copiile scrisorilor de acreditare la 10 februarie 2021

* Se împlinesc 20 de ani (2003) de când, cu ocazia Zilei Mondiale a Misiunilor, Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o pe Maica Tereza, conferindu-i titlul de Sfânta Tereza de Calcutta, în cadrul unei Liturghii solemne celebrate în Piața Sfântul Petru din Vatican. La celebrare au fost prezenți câteva sute de mii de pelerini veniți din lumea întreagă, mai bine de o sută de cardinali și numeroși episcopi, sute de surori din congregația fondată de Maica Tereza, mii de săraci, personalități religioase creștine și musulmane și un impresionant număr de personalități politice. Din partea României a participat Hildegard Puwak, la vremea aceea ministrul integrării europene, împreună cu o delegație, și Principesa Elena a României. După Liturghie, săracilor li s-a oferit prânzul în Aula Paul al VI-lea. Albaneză din Macedonia, de religie catolică, Maica Tereza şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în India. Ordinul Misionarilor Carităţii, din care a făcut parte, s-a preocupat de îngrijirea săracilor şi oamenilor cu dizabilităţi. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1979, Maica Tereza a acceptat distincţia pentru a oferi suma pe care a primit-o îngrijirii săracilor. La data de 4 septembrie 2016, a avut loc canonizarea Maicii Tereza, sărbătoarea acesteia fiind celebrată, în calendarul catolic, pe 5 septembrie

Aniversări – Comemorări

– Sf. Paul al Crucii, preot (patron secundar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1820, 19/31: S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neo-clasicismului şi al picturii în ulei în pictura modernă română; întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; considerat cel mai mare pictor religios al timpului său (m. 1894). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 1 sau 8 octombrie 1820, iar altele menționează numai luna și anul

– 1847: S-a născut Daniil I. Barcianu-Popovici, biolog, botanist şi profesor de teologie; primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală) (m. 1903)

– 1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), umorist, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (m. 1928)

– 1897: S-a născut Jacques Byck, lingvist şi filolog, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene (m. 1964)

– 1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (m. 1987)

– 1902, 9.X/1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (m. 1991)

– 1908: S-a născut Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate (m. 1995) – 115 ani

– 1926: A murit Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (n. 1854, la Viena, într-o familie originară din Banat)

– 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d’Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (m. 2012)

– 1929: A murit dramaturgul Alexandru Davila; fiul medicului Carol Davila (n. 1862)

– 1933: S-a născut regizorul de film Adrian Petringenaru; a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animaţie şi ficţiune (m. 1989) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric și profesor; a scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti (m. 2018)

– 1935: A murit Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (n. 1894)

– 1936: S-a născut Alexandru Marinescu, zoolog, oceanolog, istoric al științelor și muzeolog; consultantul ştiinţific al emisiunii „Teleenciclopedia”, peste 50 de ani (m. 2019)

– 1939: S-a născut Rafila Moldovan, unul dintre cei mai cunoscuţi colecționari, rapsozi și meșteri populari din judeţul Mureş, din satul Idicel de Pădure, care şi-a transformat casa în muzeu, adunând în aceasta cele mai importante valori etnografice ale satului mureşean; în 2019 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a numit-o „Tezaur Uman Viu”

– 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (m. 2011)

– 1959: S-a născut ÎPS Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (oct. 2000 – mar. 2008)

– 1961: A murit Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1880)

– 1964: A murit cântăreţul de operă (bas) George Niculescu-Basu (n. 1882)

– 1984: A murit Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (n. 1896)

– 1993: A murit poetul Ion Iuga (n. 1940) – 30 de ani

– 1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină (n. 1940)

– 1996: A murit Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (n. 1938)

– 1998: A murit prozatorul Nicolae Damian (n. 1939) – 25 de ani

– 2000: A murit prozatorul şi jurnalistul Tudor Dumitru Savu (n. 1954)

– 2001: A murit pianista şi profesoara Elena Cosma (n. 1940)

– 2004: A murit interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (n. 1950)

– 2006: A murit actorul şi epigramistul Ernest Maftei (n. 1920)

– 2009: A murit Alexandru-Radu Timofte, om politic, membru al PSD şi senator între anii 1990-2001; a îndeplinit funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii între anii 2001 – 2006 (n. 1949)

– 2016: A murit Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal; arestat pentru convingerile sale politice în perioada 1947-1956; ulterior emigrează în Franţa; revine în România la începutul lunii ianuarie 1990; preşedinte-fondator al Partidului Naţional Liberal după reînfiinţarea partidului (1990-1993); a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996 (n. 1922)

– 2021: A murit Dumitru Tiutiuca, profesor universitar, critic și istoric literar, teoretician (n. 1941)

– 2021: A murit poeta, prozatoarea și jurnalista Eugenia Bălteanu (n. 1946, în Republica Serbia)

– 2021: A murit Ion Bârlădeanu, artist plastic specializat în colaje pop-art din ziare și reviste; lucrările sale au fost expuse la Londra, Copenhaga, Basel, Paris alături de artiști consacrați precum Andy Warhol și Marcel Duchamp (n. 1946)

– 2022: A murit prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, biolog, biochimist și cercetător; personalitate activă din domeniul alimentației din România, care a militat pentru o alimentație sănătoasă; a elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare; a scris tratate de specialitate în domeniile: alimentației, nutriției umane, biotehnologiei alimentare, bioindustriei, dietoterapiei; printre lucrările publicate se numără: „Biblia alimentară”, „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, „Revoluție în bucătărie. Reînvață să gătești sănătos”; deține 23 brevete de invenții; fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, președinte al Comisiei de Securitate Biologică în domeniul organismelor modificate genetic (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE (19 – 20 oct.)

– Valencia, Spania: Reuniunea informală a miniștrilor comerțului din UE (19 – 20 oct.)

– Bruxelles: Anunțarea câștigătorului Premiului Saharov, cea mai înaltă distincție a UE în domeniul drepturilor omului

– Villers-Cotterêts, Franța: Inaugurarea Orașului limbii franceze de către președintele Emmanuel Macron

– Sydney: Misiunea economică belgiană în Australia prezidată de Prințesa Astrid, sora regelui belgian Filip (19 – 28 oct.)

– Bedford, Regatul Unit: Alegeri parțiale în Mid-Bedfordshire

– Tamworth, Regatul Unit: Alegeri parțiale în Tamworth

– Paris: L’Oréal – cifra de afaceri a celui de-al treilea trimestru

– Vevey, Elveția: Nestlé – vânzările din ultimele nouă luni

– Riad: Săptămâna modei în Arabia Saudită (19 – 23 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 1433: S-a născut Marsilio Ficino, filosof, teolog și lingvist italian; unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (m. 1499) – 590 de ani

– 1745: A murit scriitorul irlandez Jonathan Swift (n. 1667)

– 1784: S-a născut Leigh Hunt (nume complet: James Henry Leigh Hunt), poet, eseist, jurnalist şi critic literar englez (m. 1859)

– 1810: A murit coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (n. 1727). NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1826: A murit actorul francez François-Joseph Talma; a debutat, în anul 1787, la Comedia Franceză, iar după Revoluţia franceză a condus această prestigioasă instituţie teatrală (n. 1763)

– 1862: S-a născut inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (m. 1954)

– 1897: A murit George M. Pullman, industriaş şi inovator american; a creat, în 1865, împreună cu Ben Field, primele vagoane de dormit (n. 1831)

– 1899: S-a născut Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; a desfăşurat şi o bogată activitate de traducător, între altele, traducând în limba spaniolă un volum de povestiri de Mihail Sadoveanu şi o antologie a prozatorilor români contemporani; Premiul Nobel pentru literatură în 1967 (m. 1974)

– 1900: S-a născut soprana germană Erna Berger (m. 1990)

– 1909: A murit Cesare Lombroso, medic şi antropolog italian; este teoreticianul cel mai reprezentativ în ceea ce priveşte orientarea biologică în teoriile cauzalităţii în criminologie (a făcut din ideea tipului fizic criminal o cauză a crimei) (n. 1835). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca an al naşterii 1836

– 1910: S-a născut astrofizicianul american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar; studii asupra structurii şi evoluţiei stelelor; Premiul Nobel pentru fizică în 1983, împreună cu William A. Fowler (tot din SUA) (m. 1995)

– 1916: S-a născut pianistul şi profesorul rus Emil (Grigorievici) Gilels (m. 1985)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887)

– 1922: S-a născut actriţa americană Juanita Moore, nominalizată la premiile Oscar pentru rolul secundar din filmul „Mirajul vieţii/ Imitation of life“ (1959) (m. 2014)

– 1931: S-a născut Manolo Escobar (numele real: Manuel García Escobar), cântăreţ şi actor spaniol (m. 2013)

– 1931: S-a născut scriitorul britanic John Le Carré (pe numele său adevărat David John Moore Cornwell), cunoscut mai ales pentru romanele sale de spionaj (m. 2020)

– 1936: A murit Lu Xun (nume real: Zhou Shuren), scriitor, critic şi teoretician literar, personalitate proeminentă a literaturii chineze a secolului al XX-lea; considerat iniţiatorul curentului literar modern baihua (n. 1881)

– 1937: A murit fizicianul britanic Ernest Rutherford; a studiat natura particulelor alfa; pe baza experimentelor a dovedit că atomul nu are o structură compactă şi că întreaga masă a acestuia este concentrată într-un mic nucleu pozitiv; pe baza acestor descoperiri a elaborat (în 1909) modelul planetar al atomului; în 1919 a realizat prima reacţie nucleară şi a descoperit familiile radioactive; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1908 (n. 1871, în Noua Zeelandă)

– 1943: A murit Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (n. 1864) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Sir Angus Stewart Deaton, economist și profesor american de origine scoțiană; Premiul Nobel pentru științe economice în 2015, „pentru analiza sa privitoare la consum, sărăcie și bunăstare”

– 1948: S-a născut Valeriu Jereghi, regizor de film, scenarist, producător și operator din R. Moldova – 75 de ani

– 1962: S-a născut Evander Holyfield, fost boxer profesionist american, multiplu campion mondial; actor de film şi producător

– 1963: S-a născut Jonathan David Haidt, psiholog social american, profesor de conducere etică la Școala de afaceri Stern a Universității din New York și scriitor; principalele sale domenii de studiu sunt psihologia moralității și emoțiile morale; printre cărțile publicate se numără: „Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica și religia?”, „Ipoteza Fericirii. Armonia dintre știința modernă și vechea înțelepciune” – 60 de ani

– 1976: A murit pianistul elveţian Paul Baumgartner (n. 1903)

– 1984: A murit Henri Michaux, poet, scriitor și pictor francez de origine belgiană, apropiat prin viziune de suprarealism (n. 1899)

– 1984: La această dată preotul catolic polonez Jerzy Popiełuszko a fost răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia (SB); Popiełuszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (n. 1947). NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie (data morţii sale)

– 1987: A murit violoncelista engleză Jacqueline Mary Du Pré (n. 1945)

– 1999: A murit Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă; unul dintre fondatorii curentului literar „Noul roman” (n. 1900)

– 2016: A murit balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (n. 1917)

– 2017: A murit Umberto Lenzi, regizor de film, scenarist şi scriitor italian; cunoscut pentru filmele poliţiste şi horror (n. 1931)

– 2018: A murit Osamu Shimomura, biolog marin și chimist japonez; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2008, împreună cu Martin Chalfie și Roger Tsien, pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi (care a devenit una dintre cele mai importante instrumente folosite în biologia modernă) (n. 1928) – 5 ani

– 2019: A murit Huang Yong Ping, personalitate a avangardei artistice chineze, renumit pentru creaţiile sale monumentale; stabilit în Franţa din 1989 (n. 1954)

– 2020: A murit muzicianul britanic Spencer Davis, fondatorul trupei rock „The Spencer Davis Group” (n. 1939)

– 2020: A murit actorul, regizorul şi profesorul polonez Wojciech Pszoniak, unul dintre uriaşii cinematografiei poloneze postbelice (n. 1942)

– 2021: A murit compozitorul, textierul și dramaturgul britanic Leslie Bricusse, reputat mai ales pentru muzica pe care a compus-o pentru filme și piese de teatru; creatorul unor teme muzicale din seria „James Bond” (n. 1931)