Calendarul zilei – 12 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 14:52

S-a întâmplat într-o zi de 12 octombrie

* Acum 574 de ani (1449), în bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (la miazănoapte de Roman), Bogdan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marena, îl înfrângea, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, pe Alexăndrel (domn al Moldovei în perioada februarie-octombrie 1449; fiul lui Iliaş şi nepotul lui Alexandru cel Bun) şi devenea domn al Moldovei

* Cu 531 de ani în urmă (1492) navigatorul genovez, Cristofor Columb, a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, aceasta fiind considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă). Aflat din 1492 în serviciul Spaniei, Cristofor Columb (n. ~1451 – m. 1506) a întreprins, până în 1504, patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud. NOTĂ: În această zi, este marcată Ziua naţională a Regatului Spaniei, „Ziua Hispanităţii”, în amintirea descoperirii Americii (detalii la Evenimente externe – Aniversări-Comemorări)

* În perioada 12-17 octombrie, acum 213 ani (1810), avea loc prima ediţie a Festivalului Oktoberfest („Sărbătoarea din Octombrie”) de la München, unul dintre cele mai faimoase festivaluri din lume. Această sărbătoare a luat fiinţă odată cu un eveniment important din istoria Bavariei: căsătoria dintre regele Ludwig I cu prinţesa Teresa de Saxe-Hildburghausen în data de 12 octombrie 1810. De atunci, în fiecare an s-a sărbătorit acest eveniment, transformându-se încet în marele festival al berii. Festivalul şi-a mutat data de începere la sfârşitul lunii septembrie, datorită condiţiilor meteo favorabile, iar în 204 ani a fost anulat doar de 24 de ori din cauza războaielor sau a unor epidemii

* Se împlinesc 160 de ani (1863) de la formarea guvernului condus de Mihail Kogălniceanu (până la 26.I/7.II.1865), aceasta fiind perioada reformelor radicale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (12/24)

* Cu 151 de ani în urmă (1872) Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei, a ratificat legile XIX şi XX, care au consfinţit întemeierea Universităţii Regale Maghiare de la Cluj. Instituţia şi-a deschis porţile cu patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj

* În urmă cu 144 de ani (1879) era promulgată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. I. C. Brătianu, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, a dat citire, în Senat, la 17 ianuarie 1879, Mesajului domnesc şi declaraţiei prin care Guvernul arăta că „este de trebuinţă a se supune reviziunei art. 7 din Constituţiune”. La 22 mai 1879 au început lucrările de revizuire a Constituţiei, pentru ca la data de 24 iunie 1879, Comisia Senatului să depună raportul. Se statua că cel care intenţiona să se naturalizeze era obligat să adreseze domnitorului o cerere şi să declare că renunţă la protecţia străină. După depunerea acestei cereri solicitantul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii: să locuiască pentru o perioadă de 10 ani în ţară şi prin modul de comportament în societate să dovedească că este folositor acesteia. După iniţiativa Domnului, Adunările legiuitoare îi acordau decretul de naturalizare, care era sancţionat şi promulgat de către domn. Proiectul de revizie, propus de către Guvern Adunării Deputaţilor, a fost votat la 6 octombrie 1879 (cu 132 de voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri). Noul articol a fost publicat în Monitorul oficial din 13/25 octombrie 1879 (12/24)

* Sunt marcați 120 de ani (1903) de la inaugurarea clădirii Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Louis Blanc. Un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu, personalitate politică de primă mărime a vremii. În aceeaşi zi a fost inaugurată şi statuia lui Carol Davila, aşezată în faţa facultăţii, realizată de sculptorul Carol Storck

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când era adoptată Declaraţia de independenţă a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, de către Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (în şedinţa din 12.X.1918 (stil vechi 29.IX.), de la Oradea), prin care românii transilvăneni îşi afirmă dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală; Comitetul este recunoscut ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei, în acest scop constituindu-se, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş

* Acum 92 de ani (1931) avea loc inaugurarea faimoasei și impunătoarei statui a lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro (Brazilia), denumită sugestiv Hristos Mântuitorul, una dintre cele mai cunoscute monumente ale lumii și una dintre cele mai recunoscute reprezentări ale Mântuitorului. În anul 1859, părintele Pedro Maria Boss, sosit de curând în Rio de Janeiro și uimit de frumusețea misterioasă a muntelui Corcovado, a sugerat pentru prima oară construirea unui monument religios. Propunerea a fost dată uitării până în anul 1921 când a fost repusă în discuție ideea de a se construi o statuie imensă ca punct de reper pe vârful Muntelui Corcovado care să fie vizibilă din orice punct din Rio. Noua idee a aparținut Arhidiecezei de Rio de Janeiro dorindu-se totodată a fi și un mod de a marca celebrarea Centenarului Independenței Braziliei planificată pentru anul următor. Arhidieceza a organizat un eveniment denumit Săptămâna Monumentului, pentru a atrage donații, care au venit în special de la catolicii brazilieni. Primele schițe au fost realizate de Carlos Oswald, care și l-a imaginat pe Hristos purtând o cruce și ținând un glob, stând pe un piedestal ce simboliza lumea dar, ulterior, schițele au fost modificate. Aşezată pe vârful muntelui Corcovado, statuia are o înălţime de 38 de metri, o deschidere la nivelul braţelor de 28 de metri, fiind situată deasupra mării, astfel încât poate fi observată din toate părţile oraşului. Statuia lui Iisus a fost proiectată de brazilianul Heitor da Silva Costa şi realizată de sculptorul francez Paul Landowski, în timp ce chipul lui Iisus a fost realizat de sculptorul român Gheorghe Leonida. Lucrările au durat nouă ani, din 1922 până în 1931. Monumentul a devenit un simbol pentru oraşul Rio de Janeiro şi, din anul 2007, face parte dintre cele şapte noi minuni ale lumii. Statuia lui Iisus reprezintă imaginea Braziliei şi unul dintre simbolurile culturale şi religioase recunoscute la nivel mondial, fiind vizitată anual de peste două milioane de oameni. În Brazilia şi Portugalia, în prezent, există mai multe copii ale statuii

* În urmă cu 83 de ani (1940) sosea la Bucureşti o misiune militară germană, ca răspuns la solicitarea regelui Carol al II-lea. Oficial, scopul era de a instrui Armata română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului. În fapt, trupele germane urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva confruntărilor cu URSS. Primele formaţiuni de comandament ale Misiunii, conduse de generalul de cavalerie Erik Hansen, generalul Wilhelm Speidel, comandantul forţelor de aviaţie şi generalul Arthur Hauffe, şeful de stat major, au sosit la Bucureşti la 12 octombrie 1940. La 11 noiembrie 1940 în România se găseau 22.430 militari germani, dintre care 890 ofiţeri şi 21.540 soldaţi

* Cu 59 de ani în urmă (1964) era lansată în spațiu nava Voskhod I, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. Echipajul era format din comandantul Vladimir Komarov, inginerul Konstantin Feoktistov şi doctorul Boris Yegorov

* În urmă cu 39 de ani (1984) o puternică bombă era detonată la ora 2:54 noaptea de IRA (Irish Republican Army), în Grand Hotel din Brighton, Anglia, având ca scop declarat uciderea primului ministru Margaret Thatcher (n. 1925 – m. 2013). „Doamna de Fier” a reuşit să scape nevătămată, dar cinci persoane au fost ucise, şi alte 31 rănite

* Acum 31 de ani (1992), cu ocazia manifestărilor din Spania prilejuite de sărbătorirea a 500 de ani de la descoperirea Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb (12.X.1492), a fost sigilată „Capsula Mileniului”, care conţine o colecţie numismatică spaniolă marcând acest eveniment, precum şi diverse texte ale lui Columb (capsula va rămâne închisă până la 12.X.2492)

* Cu 21 de ani în urmă (2002) avea loc atentatul terorist din insula Bali, unul dintre cele mai distructive atacuri teroriste din istoria Asiei, deflagraţiile ucigând 202 oameni. Mai multe bombe au explodat, aproape simultan, în fața unor cafenele și restaurante din stațiunile turistice, frecventate în special de cetățeni străini în paradisul turistic din insula indoneziană Bali

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii, Alfabetului şi Culturii Armene”, marcată din 2019, la inițiativa deputaţilor Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale); în calendarul Bisericii Armene data de 12 octombrie este sărbătoarea Sfinţilor Traducători: călugărul Mesrop Maştoţ, patriarhul Sahak Partev şi ucenicii lor care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a secolului V, fiind considerați „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană”; Mesrop Maştoţ a creat alfabetul armean în anul 405

– „Ziua oraşului Oradea”, sărbătorită din 1992, marchează două evenimente majore din istoria aşezării de pe Crişul Repede: 12 octombrie 1918 – semnarea Declaraţiei de Independenţă a Românilor din Transilvania, în casa dr. Aurel Lazăr și 12 octombrie 1944 – ziua eliberării Oradiei de sub ocupaţia horthystă, cu numai câteva zile înainte de eliberarea de către armatele române a ultimului oraş românesc, Carei

– „Ziua Mondială a Vederii în România”, instituită prin Legea nr. 48/2016, este marcată în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, responsabil de coordonarea activităţilor fiind Ministerul Sănătăţii. NOTĂ: „Ziua mondială a vederii” (World Sight Day – WSD) este marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020”

– 1777: Asasinarea, la Iaşi, din ordinul sultanului, a lui Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), suspectat de a întreţine relaţii prea strânse cu Rusia; principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat Înaltei Porţi cu ocazia cesiunii Bucovinei către Austria (1775) (n. 1724)

– 1825: A murit poetul Nicolae Văcărescu; fiul mai mic al lui Ienăchiţă Văcărescu; versurile sale manieriste aduc, pe alocuri, neaşteptate inflexiuni folclorice şi preromantice (n. 1785 sau 1786)

– 1860: S-a născut Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (m. 1934)

– 1863, 12/24: A murit Andrei Mureşanu, poet paşoptist şi ziarist transilvănean; entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15.V.1848 i-a inspirat versurile poeziei ”Un răsunet” (cunoscută sub titlul ”Deşteaptă-te române!”); devenită ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann, pe care i-a adaptat-o George Ucenescu, poezia s-a păstrat în memoria generaţiilor succesive, devenind Imnul Naţional al României, după Revoluţia din 1989; ca ziarist, Mureşanu a contribuit la explicarea şi popularizarea unor noţiuni de estetică, istoria artelor şi teorie literară (n. 1816) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morții la 11/23.X.1863

– 1887: S-a născut (la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina) botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1960)

– 1894: S-a născut (la Sinaia) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; regină a Greciei (1922-1924), ca soţie a regelui George al II-lea (m. 1956, la Paris, unde era în exil)

– 1913: S-a născut părintele profesor Ene Branişte, considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturgiști ai Ortodoxiei românești (m. 1984) – 110 ani

– 1933: S-a născut Vasile Iliuţ, muzicolog şi profesor (m. 2004) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Alexandru Zub, istoric, eseist, istoric literar și profesor; deţinut politic în perioada 1958-1964; director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi (1990-2010), din 2010 fiind director onorific al acestui institut; membru titular al Academiei Române din 2004

– 1937: S-a născut pianistul Albert Guttman, stabilit în Elveţia (m. 2007)

– 1939: S-a născut profesorul doctor Niculae Stăncioiu, personalitate marcantă a vieţii medicale clujene (m. 1995)

– 1939: S-a născut artistul plastic Ștefan Știrbu (m. 2021)

– 1942: S-a născut Nicolae Florescu, istoric şi critic literar, editor şi publicist; redactor la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1966 şi 1970 (m. 2013)

– 1947: S-a născut ÎPS Laurenţiu Streza (prenumele la naştere: Liviu), arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (întronizat în noiembrie 2005)

– 1954: S-a născut sculptorița Delia Brândușescu

– 1956: S-a născut Mihai Gruia Sandu, actor, dramaturg, regizor și profesor; cunoscut pentru rolul Arlechino din emisiunile pentru copii din anii ’90

– 1968: S-a născut interpreta de muzică uşoară Daniela Györfi – 55 de ani

– 1981: A murit Agatha Grigorescu Bacovia, poetă, prozatoare şi memorialistă; soţia poetului George Bacovia (n. 1895)

– 1994: A murit regizorul de film Manole Marcus (n. 1928)

– 1996: A murit poetul Haralambie Ţugui (n. 1916)

– 2003: A murit memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la München; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (n. 1926) – 20 de ani

– 2007: A murit Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (n. 1922)

– 2014: A murit Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (n. 1952)

– 2020: A murit Ion Predescu, avocat, profesor, senator (1990-2004), fost judecător al Curţii Constituţionale a României (2004-2013) și fost ministru al Justiţiei în guvernul Văcăroiu (n. 1927)

– 2021: A murit Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; unul dintre cei mai cunoscuți memorialiști ai închisorilor comuniste, fiind deținut politic timp de 13 ani (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Miniștrii Apărării din țările NATO participă la o reuniune de două zile la Bruxelles (12 – 13 oct.)

– Gibraltar (Regatul Unit): Alegeri legislative în enclava britanică

– Bișkek: Președintele rus, Vladimir Putin va efectua o vizită oficială în Kârgâzstan.

-Berlin: Președintele german, Frank Walter Steinmeier îl primește pe emirul Qatarului, șeicul Tamim ibn Hamad Al Thani

– Roma: Curtea Supremă Italiană se pronunță asupra recursului Amandei Knox împotriva condamnării sale pentru denunțare calomnioasă

– Paris: Congresul Extraordinar al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor

– Roma: Verdict așteptat în procesul pentru defăimare intentat de Giorgia Meloni împotriva jurnalistului Roberto Saviano

– Missoula, SUA: Audierea Curții Federale în procesul TikTok împotriva interzicerii acestuia în Montana

– Maseru, Lesotho: Guvernul din Lesotho găzduiește conferința despre apă și hidrogen (12 – 13 oct.)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energei publică raportul lunar privind petrolul

– Paris: Raportul lunar al OPEC

– Alger: Examinarea recursului în casație a jurnalistului Ihsane El Kadi condamnat la 7 ani de închisoare

– Bali: Sunt marcați 21 de ani de la bombardamentele din Bali

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artritei”, stabilită în 1996, de către asociaţia „Arthritis and Rheumatism International”, fondată în 1988, urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a nevoilor persoanelor cu artrită / reumatism şi îmbunătăţirea calităţii vieţii celor suferinzi

– „Ziua Mondială a Vederii” (World Sight Day – WSD), marcată, din 1998 (- 25 de ani), în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii (AIPO) – International Agency for the Prevention of Blindness IAPB – şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020” (lansate în 1999); manifestarea vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere şi în redarea vederii. Tema ediţiei din acest an este: „Iubește-ți ochii la serviciu”. NOTĂ: Legea nr. 48/2016 instituie marcarea acestei zile şi în România, Ministerul Sănătăţii fiind responsabil cu coordonarea activităţilor

– Ziua naţională a Republicii Guineea Ecuatorială; aniversarea proclamării independenţei/1968 – 55 de ani

– Ziua naţională a Regatului Spaniei. „Ziua Hispanităţii”; marcată în amintirea descoperirii Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb, la 12.X.1492; această zi este sărbătorită în toate ţările vorbitoare de limbă spaniolă, celebrându-se nu doar spaniola, ci şi spiritul acestei limbi. NOTĂ: Şi în SUA este marcată o zi în amintirea aceluiaşi eveniment, „Columbus Day” (în a doua zi de luni din octombrie; în 2018 – la 8 octombrie)

– 1492: A murit pictorul italian Piero Della Francesca (n. ~1416/1417)

– 1855: S-a născut Arthur Nikisch, dirijor german de origine maghiară (m. 1922)

– 1860: S-a născut Elmer Ambrose Sperry, inventator şi om de afaceri american; împreună cu Herman Anschütz-Kämpfe, a inventat busola giroscopică (folosită în navigaţie şi aviaţie) (m. 1930)

– 1865: S-a născut Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru chimie pe 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (m. 1940)

– 1872: S-a născut Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (m. 1958)

– 1890: S-a născut Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez (m. 1955)

– 1896: S-a născut Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1975 (m. 1981)

– 1907: S-a născut Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (m. 1987)

– 1908: S-a născut scriitorul şi editorul american Paul Engle (m. 1991) – 115 ani

– 1924: A murit scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume real: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru Literatură în 1921 (n. 1844)

– 1926: S-a născut arhitectul argentinian César Pelli, celebru pentru emblematicele Turnuri gemene Petronas din Kuala Lumpur (452 m) şi One World Financial Center din New York; a realizat, de asemenea, extinderea Muzeului de Artă Modernă din New York, Turnul Iberdrola din Bilbao, Centrul Financiar Internaţional din Hong Kong, Gran Torre Costanera din Santiago de Chile, Pacific Design Center din Los Angeles, Aria Resort din Las Vegas, precum şi zeci de teatre şi centre culturale din întreaga lume (m. 2019)

– 1932: S-a născut Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (m. 2017)

– 1935: S-a născut tenorul italian Luciano Pavarotti, nume de referinţă al muzicii de operă (m. 2007)

– 1938: S-a născut producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (m. 2018) – 85 de ani

– 1948: S-a născut Rick (Richard John) Parfitt, cântăreţ, compozitor şi chitarist britanic; alături de Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul „Status Quo”, unul dintre cele mai marcante din rock-ul britanic (m. 2016) – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul australian Peter Goldsworthy

– 1951: S-a născut Mihai Toderaşcu, compozitor şi interpret de muzică uşoară din Republica Moldova (m. 2012)

– 1965: A murit biochimistul elvețian Paul Hermann Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1948 (n. 1899)

– 1969: A murit Sonja Henje, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (n. 1912)

– 1991: A murit scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură SF; a scris mai ales împreună cu fratele său, Boris Strugaţki (n. 1925)

– 2006: A murit cineastul italian Gillo Pontercorvo (n. 1919)

– 2011: A murit actorul german Heinz Bennent (n. 1921)

– 2011: A murit Dennis MacAlistair Ritchie, om de știință american, unul dintre pionierii tehnologiei informației; a creat limbajul de programare C; a dezvoltat, împreună cu Ken Thompson și alți programatori, prima versiune a sistemului de operare UNIX la AT&T Bell Labs și a scris primul Manual al programatorului de Unix (n. 1941)

– 2012: A murit Torkom Manoogian, Patriarhul Bisericii Armene din Ierusalim; ales al 96-lea patriarh armean al Ierusalimului, în 1990, el conducea comunităţile armene ortodoxe din Israel, Teritoriile palestiniene şi Iordania (n. 1919)

– 2013: A murit scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (n. 1951) – 10 ani

– 2015: A murit inginerul şi fizicianul american George (Edwin) Mueller, creditat drept „părintele navetei spațiale”; unul dintre cei mai importanţi manageri din istoria NASA, cel care a coordonat Agenţia spaţială americană în misiunile Apollo, care i-a dus pe primii astronauţi pe Lună; a avut un rol important în proiectarea şi construcţia primei staţii spaţiale americane (n. 1918)

– 2020: A murit actrița americană Conchata Ferrell, cunoscută mai ales pentru rolul menajerei Berta din sitcomul „Doi bărbați și jumătate” pentru care a primit în 2005 și 2007 o nominalizare la Premiul Emmy pentru cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial de comedie (n. 1943)