Calendarul zilei – 9 octombrie
Publicat de Codrin RAITA, 9 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 14:52
– S-a întâmplat într-o zi de 9 octombrie
* Acum 133 de ani (1890) începeau lucrările la podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny. A fost inaugurat la 14/26.IX.1895. În lungime totală de 4037 m, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa (9/21)
* Cu 91 de ani în urmă (1932), la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisiune în direct a unei slujbe religioase (de la Biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti)
* În urmă cu 79 de ani (1944), în timpul unei vizite la Moscova, care a avut loc între 9 şi 17 octombrie, premierul englez Winston Churchill propunea – şi Stalin accepta – o înţelegere privind zonele de influenţă în Balcani, potrivit căreia România intra în sfera de influenţă sovietică (90%), în timp ce Grecia intra, în aceeaşi proporţie, în sfera de influenţă occidentală, iar în Iugoslavia interesele urmau să fie împărţite în mod egal. Pentru Bulgaria proporţia era de 75% pentru sovietici şi 25% pentru occidentali
* Acum 53 de ani (1970) a fost inaugurată Întreprinderea (sau Uzina) de Cinescoape, în zona industrială Pipera, din București, care avea aproximativ 800 de angajați și producea tuburi cinescop pentru televizoare; în prezent este închisă
* La Leipzig, în urmă cu 34 de ani (1989), avea loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți, care s-a sfârşit cu căderea zidului Berlinului. Zidul Berlinului, unul dintre cele mai pregnante simboluri ale Războiului Rece, a fost construit, iniţial, pe 13 august 1961, şi a fost demolat în săptămânile care au urmat zilei de 9 octombrie 1989
* În urmă cu 23 de ani (2000), cu ocazia marcării zilei de naștere a solistului şi compozitorului britanic, John Lennon, văduva acestuia, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles”
* Acum 17 ani (2006) avea loc ceremonia punerii pietrei de temelie a monumentului închinat memoriei victimelor Holocaustului din România. Memorialul Holocaustului din România, realizat de sculptorul Peter Jacobi, a fost inaugurat pe 8 octombrie 2009. Este construit pe o suprafaţă de teren de 2.894 de metri pătraţi aflată la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Bucureşti
* La această dată, acum 6 ani (2017) Simona Halep devenea cea mai bună jucătoare de tenis din lume și prima din România clasată pe locul 1 în Topul WTA. În august 2018, aflându-se pentru a 40-a săptămână în fotoliul de lider al clasamentului WTA, l-a egalat pe Ilie Năstase, primul lider din istoria ierarhiei tenisului profesionist masculin, în perioada 23 august 1973 – 2 iunie 1974. Simona Halep a câştigat, pe 9 iunie 2018, turneul de Mare Şlem de la Roland Garros, primul din cariera sa. Tenismena, aflată pentru a patra oară într-o finală de Grand Slam, a învins-o în ultimul act al Openului Franţei pe americanca Sloane Stephens. La data de 13 iulie 2019, jucătoarea română de tenis a câştigat al doilea titlu de Grand Slam, pe cel de la Wimbledon, unde a învins-o pe americanca Serena Wiliams
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Holocaustului” în România; marcată anual (începând din 2004), pe baza unei Hotărâri de Guvern, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România; 9 octombrie este data la care, în 1941, a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria; cu prilejul acestei zile sunt programate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte activităţi cu tematică specifică
– „Ziua Resurselor Umane” ale Armatei Române; la 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă „I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare”
– 1883: S-a născut actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (m. 1956) – 140 de ani
– 1908: S-a născut prozatorul şi publicistul Al.[exandru] Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1937) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 11.X.1908, iar Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003), la 14.X.1908
– 1909: S-a născut Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (m. 1977)
– 1913: S-a născut compozitorul, pianistul şi pedagogul Radu Negreanu (m. 2003) – 110 ani
– 1922: S-a născut Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (m. 2005)
– 1927: S-a născut (în comuna Glăvani/Cetatea Albă, azi în Ucraina) Valentin Deşliu, cunoscut mai ales ca traducător din literatura bulgară (m. 1993)
– 1931: A murit Matilda Cugler-Poni, poetă din cercul „Junimii” ieşene, colaboratoare la „Convorbiri literare” (n. 1851)
– 1931: A murit mitropolitul primat Athanasie Mironescu; lucrări de istorie şi morală bisericească; membru de onoare al Academiei Române din 1909 (n. 1856)
– 1935: S-a născut compozitorul Tiberiu Fatyol (m. 2017)
– 1938: S-a născut Olga Szabó (născută Orbán), fostă scrimeră română, laureată cu argint la Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne și dublu laureată cu bronz la Ciudad de México (1968) și la München (1972) și dublă campioană mondială (m. 2022) – 85 de ani
– 1943: S-a născut (la Grozeşti/Lăpuşna, azi în R. Moldova) Marius Porumb, istoric şi critic de artă; a colaborat la organizarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti; fondatorul primei reviste de artă medievală din România, „Ars Transilvaniae”; membru titular al Academiei Române din 2009 – 80 de ani
– 1954: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Adrian Pintea (m. 2007)
– 1956: S-a născut prozatorul, eseistul şi publicistul Daniel Vighi (m. 2022)
– 1967: S-a născut intepretul de muzică uşoară Tavi Colen, fost membru al formaţiei „Talisman”, alături de Alin Oprea, din 1996 până în 2007; a înfiinţat „Tavi Colen Band” în 2008
– 1987: A murit Teodor Boşca, traducător şi dramaturg; a tradus din sonetele Renaşterii italiene şi spaniole, precum şi „Sonetele” lui Shakespeare (n. 1922)
– 1995: A murit juristul şi istoricul Valentin Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)
– 2011: A murit Cătălin Neagu, fost toboşar al formaţiei „Timpuri Noi” (n. 1966)
– 2013: A murit chimistul Eugen Segal; fondator al şcolii de cinetică neizotermică, lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice); membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1933) – 10 ani
– 2016: A murit Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (n. 1944)
– 2017: A murit Gheorghe Izbăşescu, poet, prozator, publicist, redactor, editor și profesor (n. 1935)
EVENIMENTE EXTERNE
– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori al UE
– Praga: Reuniunea comună a guvernelor ceh și israelian
– Roma: Congresul privind arhivele pontificatului lui Pius al XII-lea (9 – 11 oct.)
– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Economie
– Londra: Curtea Supremă studiază planul de deportare a migranților în Rwanda (9 – 11 oct.)
– Geneva: Șeful ONU pentru drepturile omului oferă o actualizare cu privire la situația din Ucraina
– Bruxelles: Deschiderea procesului a doi oficiali rwandezi acuzați că au participat la genocidul din 1994, al 5-lea proces de acest tip din Belgia
– Marrakech, Maroc: Reuniunile anuale ale Consiliului guvernatorilor Grupului Băncii Mondiale și ale FMI – ședințe de toamnă (9 – 15 oct.)
– Buenos Aires, Argentina: Urmează să aibă loc dezbaterea candidaților la alegerile prezidențiale
– Bogotá, Columbia: A 162-a sesiune ordinară a Curții Interamericane a Drepturilor Omului (9 – 13 oct.)
– Londra: London Metal Exchange Week 2023, adunarea anuală a comunității globale a metalelor din Londra (9 – 13 oct.)
- Conferința London Metal Exchange (LME) Metal 2023
– Paris: Procesul fostului șef al Survey Copter, o filială Airbus, pentru corupție (9 – 12 oct.)
– Nantes, Franța: Apariția în fața justiției a unui bărbat britanic de 66 de ani, suspectat de agresiune sexuală asupra unui însoțitor de bord în timpul unui zbor Leeds – Alicante
Aniversări – Comemorări
– 9 – 12.X: „Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor” (#EURegionsWeek) este cea mai mare manifestare anuală dedicată politicii regionale, în care regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru buna guvernanță europeană. Această a 21‑a ediție are loc la Bruxelles, sub deviza „Regiuni înfloritoare, Europa mai puternică”, subiectele ce vor fi abordate se referă la: „Regiuni în tranziție post-industrială”, „Păstrarea angajaților talentați pentru creșterea regională”, „Centrele urbane mici și mijlocii stimulează creșterea”, „Înlăturarea barierelor în calea cooperării transfrontaliere”, „Schimbarea energiei locale pentru securitate și sustenabilitate”, „Promovarea inovației sociale”
– „Ziua Mondială de Conștientizare a PANS/PANDAS” (tulburarea neuropsihiatrică autoimună pediatrică asociată infecțiilor streptococice (PANDAS) și sindromul neuropsihiatric cu debut acut (PANS) pediatric). Ambele sunt tulburări autoimune, în care sistemul imunitar atacă structuri din creier numite ganglioni bazali din creierul anterior, implicate în mișcare și comportament. Simptomele includ ticuri motorii, tulburare obsesiv-compulsivă, deteriorarea scrisului de mână, schimbări de dispoziție, tulburări de somn, alimentație restricționată, iritabilitate și anxietate. PANS și PANDAS nu sunt rare, dar sunt nediagnosticate deoarece simptomele imită tulburările psihiatrice
– „Ziua Mondială a Poştei”; la 9.X.1874 a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878 ( – 145 de ani), Uniunea Poştală Universală; din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna (România este membru fondator). Ziua mondială a Poştei a fost declarată, oficial, ca zi de sărbătoare pentru poştaşi în anul 1969, în timpul Congresului UPU desfăşurat la Tokyo
– „Ziua Europeană a Donării şi Transplantului de organe” (EODD) – marcată pentru prima dată în 1996, la Geneva. Din 1998 (- 25 de ani), Consiliul Europei a organizat în fiecare an, împreună cu o ţară-gazdă, evenimente în diferite ţări, pentru a promova informaţii legate de donarea de organe şi transplant, pentru a mobiliza spitalele şi specialiştii în indentificarea potenţialilor donatori ce pot salva vieţi. În 2020 şi 2021, din cauza pandemiei COVID-19, această zi a fost marcată online. EODD îşi propune să sensibilizeze publicul cu privire la necesitatea donării de organe, ţesuturi şi celule şi să promoveze principiul donaţiei voluntare şi neremunerate. Republica Moldova este ţara gazdă a celei de-a 19-a ediții, care se desfășoară sub genericul „Speranță pentru viață”
– Canada: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); este „o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada”; este celebrată mai mult ca o sărbătoare naţională decât una religioasă; marcată pentru prima oară în 15 aprilie 1872; în 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa data de 11 noiembrie ca „zi a recunoştinţei”; începând cu 1957, este celebrată în a doua zi de luni din octombrie
– Ziua naţională a statului Fiji; aniversarea proclamării independenţei – 1970 (se aniversează în a doua zi de luni din octombrie)
– În SUA este celebrată, anual, „Ziua Leif Erikson”, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe ţărmurile Lumii Noi, în anul 1004; ziua a fost proclamată în 1964, de preşedintele Lyndon Johnson, cu acordul unanim al Congresului SUA
– SUA: „Columbus Day” (marcată în a doua zi de luni din octombrie) celebrează momentul în care navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima dată pământul american, la 12 octombrie 1492; ziua a fost marcată prima dată la 12 octombrie 1792, la împlinirea a 300 de ani de la acel eveniment
– Ziua naţională a Ugandei; aniversarea proclamării independenţei/1962
– 1688: A murit Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez, de orientare clasică; i se atribuie realizarea, în colaborare cu arhitectul François d’Orbay, a Colonadei Luvrului (n. 1613) – 335 de ani
– 1813, (9 sau 10.X.): S-a născut compozitorul italian Giuseppe Verdi (m. 1901) – 210 ani
– 1835: S-a născut Camille Saint-Saëns, compozitor, organist, dirijor şi pedagog francez (m. 1921)
– 1852: S-a născut chimistul şi profesorul german Emil Fischer; cercetări în domeniile chimiei organice şi biologice; a cunoscut realizările româneşti din domeniul chimiei, în urma colaborărilor sale cu Constantin I. Istrati şi Gheorghe Longinescu; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1902; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1919)
– 1854: S-a născut (în Serbia) Mihajlo Pupin, fizician, chimist, inventator (numeroase brevete în domeniul telegrafiei, telefoniei și radioului) și profesor american; a îmbunătățit în mod semnificativ tehnologia telefonică (m. 1935)
– 1873: S-a născut Carl Flesch, violonist şi pedagog ungar (m. 1944) – 150 de ani
– 1879: S-a născut Max Theodor Felix von Laue, fizician și profesor german; autorul teoriei difracţiei razelor X în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în 1914 (m. 1960)
– 1892: S-a născut scriitorul sârb Ivo Andrić; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1961 (m. 1975)
– 1906: S-a născut Léopold Sedar Senghor, om politic şi scriitor senegalez; preşedinte al statului din 1960, după ce Senegalul s-a proclamat independent, funcţie pe care o va deţine până în 1980 (m. 2001)
– 1908: S-a născut Jacques Tati (numele real: Jacques Tatischeff), regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (m. 1982) – 115 ani. NOTĂ: Alte surse (www.imdb.com/name) dau ca dată a naşterii 9.X.1907
– 1920: S-a născut Yusef Lateef (numele real: William Emanuel Huddleston), instrumentist, compozitor, profesor şi scriitor american; legendă a jazzului din SUA şi unul dintre primii care a încorporat muzica orientală în jazzul tradiţional (m. 2013)
– 1932: S-a născut pianistul german Alfons Kontarsky (m. 2010)
– 1933: S-a născut Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (m. 2017) – 90 de ani
– 1940: S-a născut John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al renumitei formaţii „The Beatles” (m. 1980, asasinat, la New York)
– 1943: A murit fizicianul olandez Pieter Zeeman; cercetări în fizica atomică şi magnetooptică; în 1886 a descoperit fenomenul de lărgire sau scindare a liniilor spectrale (efect fizic ce-i poartă numele), care confirma teoria electromagnetică a luminii; Premiul Nobel pentru Fizică în 1902 (n. 1865) – 80 de ani
– 1947: S-a născut compozitorul britanic de muzică pop Rod Temperton (m. 2016)
– 1947: S-a născut cântăreaţa franceză France Gall (nume la naștere: Isabelle Geneviève Marie Anne Gall); a câștigat concursul muzical Eurovision 1965 reprezentând Luxemburgul (m. 2018)
– 1950: A murit filosoful german Nicolai Hartmann; principal reprezentant al filosofiei idealiste, unul dintre cei mai sistematici și mai productivi filosofi din secolul al XX-lea, întemeietor al „ontologiei critice” – formă specifică în orientarea ontologică a cugetării contemporane (n. 1882)
– 1960: S-a născut saxofonistul, flautistul şi compozitorul american de jazz Kenny Garrett
– 1962: S-a născut poetul, eseistul şi traducătorul german Durs Grünbein
– 1967: A murit romancierul, eseistul şi biograful francez André Maurois (nume real: Émile Salomon Wilhelm Herzog) (n. 1885)
– 1967: A murit chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood; Premiul Nobel pentru chimie în 1956, împreună cu Nikolay Semenov (n. 1897)
– 1967: A murit (în Bolivia) Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (n. 1928)
– 1969: S-a născut Steven Rodney „Steve” McQueen, regizor, producător şi scenarist britanic; pentru filmul său „12 ani de sclavie” a câștigat un Premiu Oscar (în 2014, fiind primul lungmetraj regizat de un cineast de culoare care a fost recompensat cu acest trofeu), Premiu BAFTA și Globul de Aur
– 1978: A murit şansonetistul belgian Jacques Brel (n. 1929) – 45 de ani
– 2001: A murit actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross; de formaţie coregraf, a realizat cu precădere musicaluri, comedii sau filme despre lumea scenei şi a filmului (n. 1927)
– 2009: A murit Jacques Chessex, scriitor elveţian de limbă franceză (n. 1934)
– 2015: A murit chimistul american Richard Fred Heck; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, împreună cu chimiștii japonezi Negishi Ei-ichi și Suzuki Akira, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice, ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură (n. 1931)
– 2016: A murit regizorul polonez Andrzej Wajda, unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai secolului XX; co-fondator al şcolii poloneze de film (n. 1926)
– 2017: A murit Jean Rochefort, unul dintre cei mai populari actori din cinematografia franceză (n. 1930)
– 2018: A murit Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (n. 1940) – 5 ani
– 2019: A murit Andres Gimeno, unul dintre cei mai mari tenismeni spanioli din istorie; a câştigat turneul de la Roland Garros în 1972, devenind cel mai în vârstă jucător care a cucerit trofeul de la Paris, la vârsta de 34 de ani şi 10 luni (n. 1937)
– 2022: A murit filosoful, antropologul, sociologul și profesorul Bruno Latour, considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali francezi contemporani; a fost printre primii care au perceput importanţa gândirii ecologice (n. 1947) – 1 an