Calendarul zilei – 5 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 5 octombrie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 5 octombrie

* Cu 441 de ani în urmă Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţa introducerea unui nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie) (5/15)

* Acum 261 de ani avea loc premiera operei „Orfeu şi Euridice” de Christoph Willibald Gluck (n. 1714 – m. 1787). La data de 5 octombrie 1762 s-a jucat în premieră, la Burgtheater din Viena, „Orfeo ed Euridice”, operă în trei acte pe un libret de Ranieri de’ Calzabigi, în limba italiană, primul produs al colaborării dintre cei doi autori. La sfârșitul primei scene a actului al II-lea, „Dansul furiilor” rămâne o pagină memorabilă prin sugestia creată, vorbind de la sine despre imaginația scenică a compozitorului și despre tehnica sa instrumentală

* Cu 128 de ani în urmă (1895), lângă Londra, avea loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe şosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km şi a fost câştigat de A. Calder

* În urmă cu 126 de ani (1897) apărea (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret (5/17)

* Acum 113 ani (1910), în urma abolirii monarhiei, Portugalia s-a proclamat republică

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dădea citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală (5/18)

* În urmă cu 102 ani (1921) avea loc crearea Federaţiei Internaţionale a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociaţie mondială a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată, la Londra, de C. A. Dawson Scott; primul preşedinte – John Galsworthy (România este membră din 1924)

* În urmă cu 93 de ani, între 5 şi 12 octombrie 1930, s-a desfăşurat, la Atena, prima Conferinţă balcanică, cu participarea României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, Greciei şi Turciei. Delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional

* Acum 81 de ani (1942), la Opera Română din Bucureşti, a avut loc premiera baletului „Demoazela Măriuţa”, de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache”, de Alexandru Antemireanu)

* În 1949, acum 74 de ani, erau stabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Populară Chineză. Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. La 18 octombrie 1939, s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză. În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, s-a semnat Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, iar la 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, s-a adoptat Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe

* Celebra replică „Numele meu e Bond. James Bond” se auzea pentru prima oară, cu 61 de ani în urmă (1962), într-o sală de cinema, la premiera primului film din seria „James Bond” – „James Bond Dr. No”. Premiera a avut loc în Anglia, din distribuţie făcând parte Sean Connery şi Ursula Andress, în regia lui Terence Young. James Bond, sau agentul 007, cum mai este cunoscut, este un personaj din romanele lui Ian Fleming (12 romane şi 2 colecţii de scurte povestiri) şi seria filmelor James Bond. Rolul său a fost jucat de-a lungul timpului de mai mulţi actori, cum ar fi Sean Connery, George Lazenby, Roger Moore, Timothy Dalton, Pierce Brosnan sau Daniel Craig. Agent Secret al Serviciilor Secrete Britanice, James Bond a fost personajul principal în nu mai puţin de 25 de pelicule, iar franciza care îi poartă numele este cea mai longevivă din istoria cinematografiei

* Tot acum 61 de ani (1962) avea loc lansarea piesei „Love Me Do”, primul single al formației britanice The Beatles

* Acum 53 de ani (1970) era fondat Colegiul Divizionar A, prima formulă de organizare a cluburilor profesioniste de fotbal din România, organism ce a avut un rol mai mult formal până în 1990. Trecând succesiv prin mai multe schimbări s-a ajuns, la 22.I.1993, la denumirea actuală – Liga Profesionistă de Fotbal, structură sportivă a tuturor cluburilor profesioniste din România care evoluează în primul eşalon fotbalistic – Liga I

* Se împlinesc 45 de ani (1978) de când intra în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (deschisă spre semnare, la Geneva, la 18.V.1977)

* În urmă cu 23 de ani (2000) președintele Iugoslaviei, Slobodan Milošević (sau Miloșevici), era nevoit să renunțe la putere în urma unor demonstrații violente organizate în Belgrad. În data de 5 octombrie 2000, sute de mii de oameni din întreaga Serbie au luat cu asalt Belgradul reuşind, prin intermediul protestelor de stradă, să-l forţeze pe preşedintele Slobodan Milošević să recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale din septembrie. Apariţia câştigătorului scrutinului, Vojislav Koštunica, la postul naţional de televiziune în acea seară a marcat sfârşitul politic al autocraţiei Milošević. Câteva luni mai târziu, Milošević a fost arestat, fiind acuzat de crime de război, crime împotriva umanității și o gravă încălcare a Convenției de la Geneva. Slobodan Milošević a fost predat în custodia Națiunilor Unite și a fost trimis în fața Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, însă a murit după 5 ani de închisoare cu doar 50 de ore înaintea declarării verdictului. Milošević, suferind de boli grave ale inimii, de tensiune și diabet, a murit în urma unui atac de cord în condiții neelucidate. A fost una din figurile marcante ale războiului din Iugoslavia în anii ’90 și ale războiului din Kosovo în 1999

* Cu doar 6 ani în urmă (2017) avea loc publicarea anchetei New York Times care dezvăluie cazul lui Harvey Weinstein, producător de film american de origine evreiască acuzat de hărțuire sexuală de mai multe actrițe, care a lansat mișcarea #MeToo pe rețelele de socializare. La 24 februarie 2020, Harvey Weinstein a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale

* Acum 2 ani (2021) moțiunea de cenzură intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”, inițiată de PSD și susținută de USR și AUR, a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”. Guvernul Florin Cîțu a fost demis, după mai puțin de 11 luni de la învestire, și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Este cel mai mare număr de voturi înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă. Guvernul Florin Cîțu a guvernat România începând cu 23 decembrie 2020 și până la 25 noiembrie 2021. Acesta a fost format în urma alegerilor parlamentare din același an. Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 octombrie 2021 cu 281 de voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă” dintre cele 281 de voturi exprimate și a rămas în funcție cu atribuții limitate până la investirea noului Guvern Ciucă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Faustina Kowalska, călugăriță (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1830: A murit Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Goleşti), ispravnic, hatman, mare logofăt în Muntenia şi memorialist; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; membru fondator al „Societăţii literare” (1827), alături de Ion Heliade Rădulescu; a contribuit la apariţia „Curierului românesc”, prima gazetă în limba română cu apariţie constantă şi îndelungată, publicată în Ţara Românească între anii 1829 – 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu; este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (n. 1777)

– 1841: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă (m. 1877, căzut la asaltul redutei Griviţa)

– 1847: S-a născut Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1903)

– 1850: S-a născut Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (m. 1927)

–  1851, 5/17: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m. 1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa)

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5.IX.1857

– 1865: S-a născut juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1931)

– 1881: S-a născut Barbu Lăzăreanu (Baruch Lazarovici), istoric literar, poet, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957) (m. 1957)

– 1882: S-a născut Emanoil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (m. 1976)

– 1886: S-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (m. 1972)

– 1901: S-a născut inginerul și profesorul Lazăr Stoicescu, creatorul școlii românești de termotehnică (m. 1975)

– 1902: S-a născut Albert Nagy, pictor de naţionalitate maghiară din România (m. 1970)

– 1902: S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator, romancier şi ziarist, director al Teatrului Naţional Bucureşti din 1946 pentru o perioadă de mai bine de douăzeci de ani; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974). NOTĂ: Unele surse, printre care și Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999), dau ca dată a naşterii 7 octombrie 1902

– 1913: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Ovidiu Varga; director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1951-1968) (m. 1993) – 110 ani

– 1925: S-a născut fizicianul și profesorul Mircea Oncescu, pionier al radioprotecției în România, fondator al școlii române de radioprotecție; director al Institutului de Fizică Atomică, primul președine al Societății Române de Radioprotecţie și fondator al revistei „Curierul de Fizică” (m. 2005)

– 1929: S-a născut Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (m. 2018)

– 1931: S-a născut Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor; fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani; a iniţiat Festivalul Mamaia Copiilor (al cărui director a fost în perioada 2001-2010), împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului (m. 2010)

– 1933: S-a născut Monica Lazăr, critic literar; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (m. 1984) – 90 de ani

– 1938: A murit Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi); s-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1869, în Grecia) – 85 de ani

– 1939: S-a născut pictorul şi profesorul Mihai Bandac

– 1941: S-a născut Nicolae Constantinescu, etnolog, antropolog, folclorist și profesor

– 1945: S-a născut Alexandru Călinescu, critic şi istoric literar, publicist și profesor

– 1947: S-a născut scenograful Radu Corciova

– 1949: S-a născut cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (m. 2012)

– 1950: S-a născut Doina (Smaranda Elena) Uricariu, poetă, editor şi eseistă

– 1960: S-a născut actriţa Diana Gheorghian

– 1971: A murit Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (n. 1900)

– 1974: A murit Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1905)

– 1978: A murit istoricul Mihai Berza, specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1907) – 45 de ani

– 1979: A murit inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1906)

– 1985: A murit folcloristul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (n. 1920)

– 1986: A murit compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (n. 1902)

– 1988: A murit dirijorul de cor, compozitorul și profesorul Dumitru D. Botez; a cântat o vreme în Orchestra Radio, la violă; în anul 1945 a fost numit dirijor al Corului Radio, pe care avea să-l conducă mulţi ani; a dirijat, de asemenea, şi Corul Filarmonicii „George Enescu; este autorul unor sute de lucrări corale care sunt incluse şi astăzi în repertoriile de specialitate din toată ţara (n. 1904) – 35 de ani

– 1993: A murit Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1902) – 30 de ani

– 1993: A murit părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1903) – 30 de ani

– 2000: A murit Cătălin Hîldan, fost fotbalist care s-a afirmat la Dinamo Bucureşti; a jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou; de la debutul său în Divizia A, la 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri; în memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte „Peluza Cătălin Hîldan” (n. 1976)

– 2001: A murit actorul Boris Ciornei (n. 1923)

– 2016: A murit basul şi profesorul Pompei Hărăşteanu, artist de talie şi vocaţie internaţională (n. 1935)

– 2017: A murit arhitectul şi profesorul Dan Sergiu Hanganu, stabilit în Canada (din 1970); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Granada, Spania: Vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Summitul Comunității Politice Europene (EPC) și la Consiliul European informal (5 – 6 oct.)

– Ciudad de Mexico: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken vizitează Mexic pentru a discuta despre securitate și traficul de arme

– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Literatură

– Chamonix, Franța: Conferință de presă privind noua măsurare a celui mai înalt vârf din Alpi și din Europa de Vest, Mont-Blanc

– Bonn, Germania: Fondul verde pentru climă – conferința donatorilor pentru a 2-a reaprovizionare

– San José, Costa Rica: Summitul ministerial al OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economicăv – privind durabilitatea mediului – Reziliență economică, tranziție verde și justă

-Porto, Portugalia: Reuniunea șefilor de stat ai „grupului Arraiolos” (5 – 6 oct.)

-Paris: Cea de-a IX-a ediție a Zilei economiei franco-germane „Suveranitatea tehnologică în noul mediu global”

– Doha, Qatar: Salonul Auto Internațional Geneva – Qatar 2023 (5 – 14 oct.)

– Kourou, Franța: Misiunea Vega VV23 va lansa doi sateliți thailandezi și taiwanezi

– Cape Canaveral, SUA: Decolarea misiunii Psyche a NASA către un asteroid

– San Francisco: Sunt marcați 12 ani de la moartea co-fondatorului Apple, Steve Jobs

– Décines-Charpieu, Franța: Rugby – Cupa Mondială, etapa I: Grupa A Noua Zeelandă – Uruguay

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Baschet – meci demonstrativ NBA, Dallas Mavericks – Minnesota Timberwolves

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Profesorilor” sau „Ziua Mondială a Educaţiei”a fost proclamată de UNESCO, în 1994, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”, recomandare care certifica importanţa unui sistem educaţional de calitate şi care puncta responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume un cadru didactic; în România se marchează din 1996. NOTA 1: Pe 24 ianuarie este marcată, din 2019, „Ziua internaţională a educaţiei”, potrivit Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 3 decembrie 2018, în cadrul Reuniunii globale a educaţiei care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia, în zilele de 3-5 decembrie 2018. NOTA 2: În România mai este marcată și „Ziua învăţătorului” la 5 iunie, pe baza Legii nr. 289/2007, în ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823)

– „Ziua Internaţională de Conştientizare a Dislexiei” este marcată în joia din „Săptămâna de conştientizare a dislexiei” (2 – 8 octombrie, anul acesta), pentru a atrage atenţia asupra problematicii acestei dificultăți specifice de învăţare care desemnează o afectare a modului în care creierul procesează limbajul scris și oral, în ciuda unui intelect normal. Luna octombrie a fost stabilită ca luna acțiunilor de conștientizare asupra dislexiei la nivel mondial de către Asociația Internațională pentru Dislexie, în 2002

– 1712: S-a născut pictorul italian Francesco Guardi (m. 1793)

– 1713: S-a născut Denis Diderot, enciclopedist, filosof şi scriitor francez; coeditor, împreună cu Jean le Rond D’Alambert, al ”Enciclopediei franceze” (m. 1784) – 310 ani

– 1848: S-a născut Jean-Baptiste Édouard Detaille, pictor și ilustrator francez remarcat pentru precizia și detaliile sale realiste; este considerat specialist în pictura militară franceză, făcându-l unul dintre ultimii maeștri ai genului înainte ca acesta să dispară treptat la începutul secolului al XX-lea (m. 1912) – 175 de ani

– 1864: S-a născut Louis Jean Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948)

– 1864: A murit Madách Imre, poet şi publicist ungar; renumit pentru poemul său dramatic „Tragedia Omului” (n. 1823)

– 1874: A murit Francis Walker, entomolog englez; unul dintre cei mai prolifici autori din acest domeniu (n. 1809)

– 1879: S-a născut John Erskine, scriitor, istoric, muzician şi profesor american (m. 1951)

– 1880: A murit compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach, întemeietor al operetei clasice franceze (n. 1819)

– 1881: S-a născut scriitorul german Conrad Weiss (m. 1940)

– 1882: S-a născut fizicianul, inginerul, profesorul și inventatorul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii; contribuţii fundamentale la dezvoltarea teoriei generale a rachetelor (autor a peste 80 de brevete); în 1926 a proiectat şi construit o rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 metri (m. 1945)

– 1908: S-a născut Joshua Lockwood Logan III, regizor american de teatru și film, dramaturg, scenarist și actor; a câștigat un premiu Pulitzer pentru co-scrierea musicalului South Pacific și a fost implicat în compunerea altor musicaluri (m. 1988) – 115 ani

– 1923: S-a născut Stig Halvard Dagerman, scriitor și jurnalist suedez (m. 1954) – 100 de ani

– 1924: S-a născut scriitorul chilian José Donoso (m. 1996)

– 1933: S-a născut actriţa australiană Diane Cilento (m. 2011) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (m. 2011)

– 1939: S-a născut Marie-Claire Blais, scriitoare canadiană de limbă franceză, laureată cu Premiul Médicis în 1966 pentru romanul „Une saison dans la vie d’Emmanuel” („Un sezon în viaţa lui Emmanuel”) (m. 2021)

– 1939: S-a născut actriţa mexicană Carmen Salinas, cunoscută din telenovelele „María la del Barrio” („Sărmana Maria”) şi „Maria Mercedes”; a fost membră a Camerei Deputaților din Mexic (m. 2021)

– 1940: S-a născut actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (m. 2018)

– 1940: A murit Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (n. 1899)

– 1942: S-a născut cântăreţul american Billy Scott (pe numele său real Peter Pendleton) (m. 2012)

– 1947: S-a născut interpretul și compozitorul britanic de rock Brian Johnson; cunoscut pentru asocierea sa, timp de peste trei decenii, cu trupa de rock australian hard / blues rock „AC/DC”, ca vocalist principal

– 1953: A murit Friedrich Wolf, medic şi om de cultură german (n. 1888) – 70 de ani

– 1967: S-a născut Guy Pearce, actor şi muzician australian de origine engleză

– 1974: A murit mezzosoprana italiană Ebe Stignani (n. 1903)

– 1975: S-a născut actriţa britanică de film Kate Winslet; este prima actriţă care a primit patru nominalizări la „Oscar” înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani

– 2002: A murit Brigitte Massin, muzicolog şi jurnalist francez (n. 1927). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 5.XII.2002

– 2004: A murit biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină în 1962 (n. 1916, în Noua Zeelandă)

– 2011: A murit actorul american Charles Napier (n. 1936)

– 2011: A murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât şi din industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955)

– 2012: A murit regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (n. 1925)

– 2013: A murit Carlo Lizzani, regizor, scenarist şi critic italian de film; teoretician al neorealismului; a scris o istorie a cinematografiei italiene (n. 1922) – 10 ani

– 2014: A murit Iuri (Petrovich) Liubimov, regizor şi actor rus; a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol, stilul său novator influenţând o generaţie întreagă de artişti (n. 1917)

– 2014: A murit Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (n. 1930)

– 2015: A murit regizorul de teatru şi scriitorul suedez de romane poliţiste Henning Mankell (n. 1948)

– 2015: A murit cineasta belgiană Chantal Akerman, o personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (n. 1950)

– 2016: A murit fizicianul german Walter Greiner, specialist în fizică nucleară; studii privind prezicerea/semnalarea unor noi moduri de dezintegrare radioactivă naturală a nucleelor grele; a jucat un rol de seamă în cooperarea ştiinţifică germano-română; membru de onoare străin al Academiei Române (1992) (n. 1935)

– 2017: A murit Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (n. 1947)

– 2019: A murit tenorul italian Marcello Giordani, unul dintre cei mai mari cântăreți ai lumii; a înființat Fundația „Marcello Giordani” pentru a sprijini tinerii cântăreți (n. 1963)

– 2020: A murit actriţa britanică Margaret Nolan (n. 1943)