Calendarul zilei – 8 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 8 septembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 8 septembrie

* Acum 423 ani (1600) a avut loc Bătălia de la Mirăslău, în timpul căreia Mihai Viteazul a fost înfrânt de trupele imperiale conduse de generalul austriac George Basta (8/18)

* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când apărea Legea privind stabilirea noilor ranguri diplomatice ale reprezentanţilor români în străinătate (8/20)

* Cu 143 de ani în urmă (1880) a fost fondată Marea Lojă Națională Română, de către căpitanul Constantin Moroiu (8/20)

* În urmă cu 117 ani (1906), între 8/21 şi 12/25 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, primul congres internaţional organizat şi găzduit de România – Congresul internaţional pentru protecţia proprietăţii literare şi artistice

* În urmă cu 79 de ani (1944) Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de armata română de sub ocupaţia fascisto-hortystă (începută în septembrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena)

* Cu 64 de ani în urmă (1959) România a fost inclusă în componența Comitetului pentru examinarea problemelor dezarmării, instituit în baza unui acord între cele patru mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franța, URSS). Comitetul, format din zece state: SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, URSS, Bulgaria, Polonia, România și Cehoslovacia, şi-a început lucrările la Geneva, în martie 1960

* Acum 29 de ani (1994) s-a desfăşurat, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher, şi a cancelarului german, Helmut Kohl. La data de 31.VIII.1994 a avut loc, tot la Berlin, ceremonia de retragere definitivă şi totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul fostei Germanii Răsăritene, în prezenţa preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, şi a cancelarului german, Helmut Kohl

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Naşterea Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Gazistului” în România; marcată, din 1990, în cea de-a doua vineri din luna septembrie, de către cei ce lucrează în industria gazelor naturale

– „Ziua Petrolistului”; sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente „Petrom”; se desfăşoară sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor

– 1825: S-a născut lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1887, la Mainz/Germania)

– 1856: S-a născut Ioan Bianu, filolog, bibliograf şi editor de texte româneşti vechi; creator al şcolii naţionale de biblioteconomie şi bibliografie; membru titulat al Academiei Române din 1902, preşedinte (1929-1932) şi vicepreşedinte (1932-1935) al acestui for (m. 1935). NOTĂ: În bibliografia de specialitate se avansează două date: 8 septembrie (Gabriel Ştrempel, „Ioan Bianu – un om al ordinei”, în Magazin istoric, serie noua, XXVIII, 1994, nr. 1 (322), p. 21. Data este dată de autor după o afirmaţie care i-ar aparţine chiar lui Bianu) şi 1 octombrie 1856 (conform site-ului http://stiri.rol.ro/stiri/2005/02/175261.htm, dedicat Expoziţiei omagiale Ioan Bianu de la Biblioteca Academiei Române, din 15 februarie 2005). Dacă data exactă variază – în rarele situaţii când este menţionată – de la un autor la altul, în general fiind acceptat anul 1856. Este, însă, posibil ca Bianu să se fi născut în anul 1857, ipoteză formulată pe baza cercetării documentelor aflate la Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale

– 1884: S-a născut George Ulieru, medic chirurg, prozator, publicist şi traducător (m. 1943)

– 1889: S-a născut compozitorul şi criticul muzical Ion Borgovan (m. 1970)

– 1898: S-a născut soprana Mimi Nestoreasa (m. 1971) – 125 de ani

– 1905: S-a născut actriţa Victoria Mierlescu (m. 1992). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 1907: A murit Iosif Vulcan, poet, prozator, publicist şi animator cultural ardelean; în revista „Familia” (fondată de el în 1865), şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891 (n. 1841)

– 1909: S-a născut prozatorul şi poetul M.[ax] Blecher; descris, de multe ori, drept „un Kafka român” (m. 1938)

– 1924: S-a născut compozitorul și profesorul Gheorghe Carp (m. 1988)

– 1925: S-a născut sculptorul Gheorghe Coman; membru fondator al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1951); alături de George Apostu, Brăduţ Covaliu, İon Sârbu, Lazăr Băciucu este iniţiator al Taberei de Sculptură de la Măgura, ale cărei lucrări le-a coordonat timp de 16 ediţii (m. 2005)

– 1926: S-a născut prozatorul Ştefan Bănulescu (m. 1998)

– 1926: S-a născut Gabriel Ştrempel, istoric al culturii, filolog, editor şi bibliograf; ca director adjunct (din 1975) şi apoi ca director general (1993-2006) al Bibliotecii Academiei Române a avut o contribuţie majoră la îmbogăţirea colecţiilor, la repertorizarea întregii producţii de carte şi la apariţia unor volume de mare însemnătate; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2020)

– 1927: S-a născut medicul Ioan Moraru; s-a afirmat în domeniul cercetărilor biomedicale, având o contribuţie determinantă la dezvoltarea pe baze moderne a anatomiei patologice, imunopatologiei şi la reintroducerea geneticii în cercetarea şi practica medicală; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1989)

– 1930: S-a născut fizicianul Arteni Corciovei; fondatorul Şcolii de teoria corpului solid în România; lucrări teoretice de fizică nucleară şi de studiu al feromagnetismului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992)

– 1930: S-a născut Tudor Popescu (prenumele la naştere: Teodor), dramaturg şi prozator (m. 1999)

– 1930: S-a născut Ion Arieşanu, scriitor, jurnalist, editor și critic de artă (m. 2019)

– 1932: S-a născut Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (m. 2018)

– 1935: S-a născut Gheorghe Izbăşescu, poet, prozator, profesor, redactor și editor (m. 2017)

– 1937: S-a născut filosoful şi profesorul Gheorghe Vlăduţescu; a publicat peste 20 de volume pe teme de filosofie antică (ontologie, metafizică, etică), filosofia culturii, istoria ideilor filosofice, precum şi filosofie românească; secretar de stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1990-1995); membru al titular Academiei Române din 1999, vicepreşedinte al acestui for (2002-2006)

– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Udubaşa; contribuţii la descifrarea relaţiilor structurale în zăcămintele de minereuri cu geneză complexă şi la clasificarea unui număr mare de minerale; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2019) – 85 de ani

– 1946: S-a născut poetul şi publicistul Aurel Şorobetea; traducător din poezia contemporană maghiară (Balla Zsofia, Kenez Ferenc)

– 1949: S-a născut Sorin Roşca Stănescu, publicist şi analist politic; fondator al cotidianului „Ziua” (în 1994)

– 1951: S-a născut Markó Béla, politician român de naţionalitate maghiară, fost preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România/UDMR în perioada ianuarie 1993 – februarie 2011; viceprim-ministru în Cabinetul Boc (dec. 2009); fost ministru de stat în Cabinetul Tăriceanu pentru coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene (decembrie 2004 – iulie 2007); scriitor şi traducător

– 1955: A murit fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1899)

– 1956: S-a născut Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal; în anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, cu care a câştigat peste 20 de trofee, fiind supranumit „Prinţul deşertului” (m. 2018). NOTĂ: În unele surse apare data la care a fost declarată nașterea, 13.IX.1956

– 1969: S-a născut dansatorul, coregraful și profesorul Mihai Mihalcea; a înfiinţat, în 1992, „Marginalii”, primul grup independent de dans contemporan din România postdecembristă; director al Centrului Naţional al Dansului din Bucureşti (2005-2013)

– 1972: A murit Alexandru Finţi, actor, regizor şi profesor (n. 1901)

– 1982: S-a născut handbalistul Marian Cozma (m. 2009, ucis într-un club la Veszprém, în Ungaria)

– 1997: A murit părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ortodocşi al zilelor noastre; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (n. 1924)

– 2004: A murit solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (n. 1939)

– 2009: A murit Radu Dobre Basarab, actor, profesor şi regizor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu; fondator al Societăţii literare „Radu Stanca” şi al „Clubului de jazz” din oraş (n. 1941)

– 2016: A murit pictorul şi graficianul Aureliu Răzvan Ionescu (n. 1956)

– 2020: A murit Constantin I. Toma, biolog, specialist în morfologie și anatomie vegetală, profesor universitar; fondatorul Școlii de Morfologie și Anatomie Vegetală a Facultății de Biologie din Iași; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bogota: Președintele mexican Lopez Obrador va vizita Columbia, unde se va întâlni cu președintele Gustavo Petro (8 – 9 sep.)

– Londra: Manifestări de comemorare a unui an de la moartea reginei Elisabetei a II-a

– Ucraina: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Publicarea la nivel mondial a unui număr special și unic al revistei Tintin, după o pauză de 35 de ani

– Bruxelles: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Bruxelles

– Misano Adriatico, Italia: MotoGP – Marele Premiu de la San Marino (8 – 10 sep.)

– Franța: Cupa Mondială la Rugby (8 sep. – 28 oct.)

• Saint-Denis: Grupa A Franța – Noua Zeelandă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Alfabetizare” aduce în centrul atenţiei, pe de o parte, progresul obţinut în rata de alfabetizare la nivel mondial, şi, pe de altă parte, provocările cu care se confruntă încă acest sector; ziua a fost propusă la iniţiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului, desfăşurat la Teheran, în perioada 8-19 sept. 1965, și proclamată la 26 oct. 1966, în cadrul celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinţei Generale UNESCO

– „Ziua Mondială a Kinetoterapiei/Fizioterapiei” (World Physical Therapy Day); Organizaţia Mondială a Kinetoterapiei (WCPT) a stabilit această dată în anul 1951, anul în care a fost formată organizaţia

– Ziua naţională a Principatului Andorra; din 8.IX.1278 (- 745 de ani) principatul a fost pus sub dubla suzeranitate a episcopilor spanioli de Urgel şi a conţilor francezi de Foix, înlocuiţi ulterior de suveranii şi preşedinţii Franţei

– Ziua independenţei în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM); marchează declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în 1991. NOTĂ: Ziua de 2 august este recunoscută ca sărbătoare oficială – Ziua Republicii: ziua când a fost înființată Republica în 1944 și totodată marchează aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903

– 1157: S-a născut Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (m. 1199)

– 1474: S-a născut poetul italian Ludovico Ariosto (m. 1533)

– 1613: A murit compozitorul italian Carlo Gesualdo da Venosa (n. ~1561) – 410 ani

– 1645: A murit Francisco Gómez de Quevedo Y Villegas, scriitor renascentist spaniol (n. 1580)

– 1783: S-a născut Nikolai Frederik Severin Grundtvig, personalitate marcantă a culturii şi politicii daneze, poet, istoric, pedagog şi pastor; episcop de onoare al Bisericii luterane din Danemarca; a avut o influență centrală în dezvoltarea educației non-formale pentru adulți (m. 1872) – 240 de ani

– 1830: S-a născut Frédéric Mistral, poet, romancier, dramaturg şi memorialist francez; şef al mişcării „Le Felibrige” (1854) de restaurare a limbii şi tradiţiilor provensale; Premiul Nobel pentru literatură pe 1904, împreună cu spaniolul José Echegaray (m. 1914)

– 1831: S-a născut scriitorul german Wilhelm Raabe (m. 1910)

– 1841: S-a născut compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (m. 1904)

– 1848: S-a născut chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (m. 1897) – 175 de ani

– 1873: S-a născut Alfred Jarry, poet, romancier şi dramaturg francez; prin piesa sa „Ubu roi” (Ubu rege), jucată la 10.XII.1896, se situează printre precursorii „teatrului absurdului” (m. 1907) – 150 de ani

– 1894: A murit Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog german; a formulat matematic principiul transformării şi conservării energiei (1847); contribuţii în hidrodinamică, acustică, teoria muzicii, electricitate şi în studiul fiziologiei auzului şi văzului (n. 1821)

– 1910: S-a născut Jean-Louis Barrault, actor francez de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (m. 1994)

– 1916: S-a născut Fritz Habeck, prozator şi dramaturg austriac (m. 1997)

– 1918: S-a născut Sir Derek H. R. Barton, chimist britanic; a contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu de studiu în chimia organică, „analiza conformaţională”; Premiul Nobel pentru chimie în 1969, împreună cu norvegianul Odd Hassel (m. 1998) – 105 ani

– 1925: S-a născut actorul britanic de film Peter Sellers (m. 1980)

– 1927: S-a născut compozitorul american de muzică country Harlan Howard (m. 2002). NOTĂ: Unele surse dau 1929 ca an al naşterii

– 1929: S-a născut dirijorul german Christoph von Dohnányi

– 1935: S-a născut creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (m. 2018)

– 1946: S-a născut Aziz Sancar, genetician american de origine turcă; Premiul Nobel pentru chimie în 2015, „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

– 1949: A murit Richard Strauss, compozitor şi dirijor german (n. 1864)

– 1954: A murit André Louis Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904 – 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (n. 1880)

– 1965: A murit Hermann Staudinger, chimist german, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1953; a descoperit și a explicat fenomenul polimerizării (n. 1881)

– 1970: A murit americanul Percy Spencer, inventatorul cuptorului cu microunde (1947) (n. 1894)

– 1978: A murit Pancio Vladigherov, pianist, compozitor şi pedagog bulgar (n. 1899) – 45 de ani

– 1979: S-a născut cântăreața americană Pink (pe numele adevărat Alecia Beth Moore), câștigătoare a două premii Grammy

– 1980: A murit chimistul american Willard Frank Libby, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1960 (n. 1908)

– 1981: A murit fizicianul japonez Hideki Yukawa, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1949 (n. 1907)

– 1985: A murit John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru medicină în 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (n. 1897)

– 1989: S-a născut Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez (m. 2018)

– 2003: A murit Leni Riefenstahl, dansatoare germană, regizoare de film şi fotografă; renumită personalitate a cinematografului nazist; filmele sale constituie adevărate documente asupra epocii, susceptibile de a contribui la înţelegerea fenomenului psihologic şi social pe care l-a reprezentat hitlerismul (supranumită şi „cineasta lui Hitler”) (n. 1902) – 20 de ani

– 2008: A murit Hector Zazou (pseudonimul lui Pierre Job), compozitor şi producător francez de origine algeriană; adept al metisajului muzical, a prelucrat piese din muzica lumii, făcând mixajul cu muzica electronică (n. 1948, în Algeria) – 15 ani

– 2009: A murit fizicianul danez Aage Niels Bohr, câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 (n. 1922)

– 2012: A murit Bill Moggridge, designer britanic, autor și educator, cofondator companie de design IDEO și directorul Cooper-Hewitt, National Design Museum din New York; este realizatorul primului laptop din lume, Grid Compass (n. 1943)

– 2014: A murit soprana italiană Magda Olivero (n. 1910)

– 2016: A murit tenorul sud-african Johan Botha (n. 1965)

– 2017: A murit Don (Donald Ray) Williams, cântăreţ și compozitor american de muzică country (n. 1939)

– 2019: A murit cântăreţul, compozitorul și producătorul de muzică spaniol Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (n. 1946)

– 2020: A murit Sir Ronald Harwood, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi britanici postbelici; cunoscut ca scenarist al producției de Oscar „Pianistul”, regizat de Roman Polanski (n. 1934, în Africa de Sud)

– 2022: A murit Regina Elisabeta a II-a (Elizabeth Alexandra Mary de Windsor), monarhul cu cea mai îndelungată domnie din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1953-2022); a fost primul monarh care a sărbătorit Jubileul de Platină; a fost şeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, comandantul suprem al forţelor armate şi guvernatorul suprem al Bisericii Angliei; a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social; a adus în centrul atenţiei, prin acţiunile sale, afirmarea identităţii naţionale, unitatea, continuitatea şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Fiul ei cel mare a devenit, la această dată, rege sub numele de Charles al III-lea (încoronat la 6 mai 2023) (n. 1926) – 1 an