Calendarul zilei – 26 august

Publicat de Codrin RAITA, 26 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 26 august

* Cu 677 de ani în urmă (1346) s-a desfăşurat Bătălia de la Crécy (localitate în Franţa), din Războiul de 100 de ani. Oastea franceză a regelui Filip al VI-lea a fost înfrântă de cea engleză, condusă de Eduard al III-lea. În această luptă au fost folosite, pentru prima dată în Occident, armele de foc

* Acum 234 de ani (1789) Adunarea Națională din Franţa a adoptat „Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului” („Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen”), fiind astfel așezate, atât în Franța cât și în lume, bazele democrației moderne, punând capăt arbitrariului și instaurând domnia legii. Un document fundamental în dezvoltarea democraţiei moderne care a afectat aproape toate regimurile constituţionale moderne, Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, prezintă câteva influenţe iluminste, precum şi influenţe şi preluări din diverse Declaraţii anterioare, în special cele americane, fiind actul, care a consacrat conceptul drepturilor şi al libertăţilor fundamentale ale francezilor

* Cu 189 de ani în urmă (1834) a fost prezentată la Iaşi, pentru celebrarea încoronării domnitorului Mihai Sturdza, piesa „Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei”, de Gheorghe Asachi, pe muzică de Elena Asachi, aceasta fiind prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria naţională

* În urmă cu 163 de ani (1860) avea loc deschiderea primei agenţii diplomatice a Principatelor Unite, în capitala Franţei. La 26 iulie/7 august 1860 a avut loc numirea lui Ioan (Iancu) Alecsandri (n. 1826 – m. 1884, fratele scriitorului Vasile Alecsandri) în funcția de „agent al Moldovei la Paris şi Londra”. Ioan Alecsandri În scrisoarea transmisă ministrului de externe francez, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl asigura pe demnitarul francez că diplomatul român îşi va exercita atribuţiile „cu toată prudenţa şi rezerva pe care i le impune situaţia sa”. La 26 august/7 septembrie 1860, agentul diplomatic al Principatelor Unite, Ioan Alecsandri, a fost primit la Quay d’Orsay de ministrul de externe al Franței, Eduard Thouvenel. În următorii cinci ani petrecuţi în capitala Franţei, Iancu Alecsandri a onorat încrederea învestită și a îndeplinit cu abilitate sarcinile dificile încredințate, contribuind la apărarea şi consolidarea Unirii Principatelor de la 1859 şi pregătirea premizelor independenţei de stat a României. A reușit să stabilească relaţii cordiale, atât în plan oficial cât şi în particular, cu oameni politici şi de stat francezi și străini, obținând astfel recunoașterea valorii nou înființatei agenții românești de către autorităţile franceze şi diplomaţii străini acreditaţi la Paris. Primul sediu al Agenției Diplomatice a României de la Paris a fost de fapt la reședința lui Ioan Alecsandri din Rue de Rivoli nr. 174. Ioan Alecsandri s-a retras din viaţa politică după abdicarea forțată a domnitorului Alexandu Ioan Cuza (1866), de care îl lega o prietenie din copilărie, și s-a dedicat preocupărilor literare și călătoriilor, stabilindu-se în Franța spre sfârșitul vieții

* Cu 154 de ani în urmă (1869) a fost deschisă pentru trafic linia de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp. Construcţia liniei a început la 1 septembrie 1865, fiind făcută de compania engleză „John Trevor-Barkley”. Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869. În Muzeul CFR din Bucureşti încă se mai păstrează locomotiva „Călugăreni”, prima care a circulat oficial pe ruta Giurgiu-Bucureşti, împreună cu trei vagoane din 1869, reconstruite şi renovate de mai multe ori de-a lungul timpului

* Acum 153 de ani (1870) avea loc inaugurarea gării din Cluj-Napoca pe linia de cale ferată Oradea – Cluj – Braşov, construită între anii 1867-1873 (26.VIII/7.IX)

* Sunt marcați 140 de ani (1883) de când, între 26 şi 28 august, a avut loc un lanţ de erupţii ale vulcanului Krakatau (Krakatoa sau Rataka) din insula omonimă aparținând arhipelagul indonezian Java. Insula a fost distrusă în proporţie de 2/3 şi au fost circa 40.000 de victime, aceasta fiind considerată cea mai mare catastrofă naturală a mileniului. Anak Krakatau este încă activ, cea mai recentă erupție având loc în aprilie 2020

* În urmă cu 68 de ani (1955), în SUA, avea loc prima transmisie TV color, realizată de canalul NBC, a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis

* Acum 32 de ani (1991) România a recunoscut independenţa de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova şi Gruzia (Republica Georgia)

Aniversări – Comemorări

– Fericita Veronica Antal, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2023). NOTĂ: Slujitoarea Lui Dumnezeu Veronica Antal, laică, terțiară franciscană (1935-1958), este prima femeie din România pe care Biserica romano-catolică a proclamat-o Fericită, fiind beatificată la 22 septembrie 2018

– 1876: S-a născut medicul Marius Sturza; numele său este legat de cercetarea pentru prima dată în România a nămolurilor; a întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1954)

– 1886: S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; a înfiinţat, în 1921, la Cluj, primul spital de ortopedie din România, care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; fondator al Societăţii Române de Ortopedie (1931); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1979)

– 1902: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) inginerul agronom Alexandru Priadcencu; autor al unor lucrări de ameliorare şi genetică; creator de soiuri de ovăz şi grâu; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1981)

– 1922, 26.VIII/8.IX: A murit Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1916 (n. 1842)

– 1928: A murit lingvistul Iosif Popovici, specialist în slavistică, în fonetică şi dialectologie (n. 1876) – 95 de ani

– 1934: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (m. 1992)

– 1934: S-a născut Ioan Caproşu, istoric, medievist şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2021)

– 1935: A murit Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez” (1890); a militat intens pentru dreptul femeilor la educaţie, la drepturi civile, sociale sau politice egale cu ale bărbaţilor, renunţând să pledeze în meseria pentru care a studiat (n. 1867)

– 1936: S-a născut actorul şi regizorul Victor Radovici, unul dintre fondatorii Teatrului Excelsior (m. 2013)

– 1940: S-a născut Ioan Dumitrache, inginer în automatică și energetică, profesor; a participat la organizarea şi dezvoltarea învăţământului superior de automatică şi informatică aplicată din România; cercetări și lucrări în domeniile: conducerea inteligentă a roboților, conducerea numerică a proceselor, optimizarea proceselor, ingineria reglării automate, automatizări electronice, sisteme inteligente de conducere; membru titular al Academiei Române din 2017, secretar general al Academiei Române (2018-2022)

– 1947: S-a născut Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai talentaţi fotbalişti români; ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 și 1971; a fost decorat, post mortem, cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, pentru întreaga sa carieră de fotbalist (m. 2007)

– 1947: S-a născut Mariana Ionescu, poet, prozator şi critic literar (m. 2015)

– 1953: S-a născut Ion Simuţ, critic şi istoric literar, publicist și profesor universitar; redactor la revista „Familia” din Oradea – 70 de ani

– 1954: S-a născut pictorul și scriitorul Traian Mocanu (m. 2020)

– 1955: S-a născut Emil Hurezeanu, scriitor, politolog, poet, publicist, realizator de radio şi televiziune, diplomat; în 1983 a solicitat azil politic şi s-a stabilit în Germania (a lucrat ca jurnalist-comentator la postul de radio „Europa Liberă”, iar după 1989 a devenit director al Departamentului românesc al postului); în perioada 1995-2002 a fost director al Secţiei române a postului de radio „Deutsche Welle”; în anul 2002 s-a întors definitiv în România; ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, cu reședința la Viena (din 2021)

– 1975: A murit Grigore Eliescu, entomolog, silvicultor, naturalist şi profesor; contribuţii în ecologie şi în entomologia forestieră; odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Forestiere (1933), a pus bazele Laboratorului de protecţia pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1983: A murit inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1903) – 40 de ani

– 1988: S-a născut Cristina Georgiana Neagu, jucătoare profesionistă de handbal; singura handbalistă din istoria acestui sport recompensată de patru ori cu titlul de Cea mai bună handbalistă a anului (2010, 2015, 2016, 2018) de către Federația Internațională de Handbal; din 2016 este căpitanul echipei naționale a României – 35 de ani

– 2003: A murit Eugenia Dumitraşcu, artist plastic (n. 1931) – 20 de ani

– 2012: A murit Constantin Telu Diamandi, cel mai în vârstă fost rugbist din România; a evoluat pe postul de mijlocaş la grămadă, a fost component al echipelor Sportul Studenţesc, Locomotiva şi Progresul. Campion naţional cu Sportul în perioada interbelică, Diamandi s-a retras din activitate la vârsta de 45 de ani, după care a devenit arbitru (n. 1914)

– 2020: A murit profesorul universitar Ion Bitoleanu, unul dintre marii istorici dobrogeni (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Gabon: Alegeri prezidențiale și legislative și locale

– Spania: Ciclism – Turul Spaniei (26 aug. – 17 sep.)

– Edinburgh, Regatul Unit: Rugby Union – meci Scoția – Georgia

– Londra: Rugby – Meciuri de testare pregătitoare pentru Cupa Mondială, meciuri amicale: Anglia – Fiji

– Wrocław, Polonia: Box – Ucraineanul Oleksandr Usyk își apără titlurile la categoria grea WBA/IBF/WBO împotriva britanicului Daniel Dubois

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Câinelui”; această sărbătoare a fost creată în 2004 de Colleen Paige, expert în stilul de viață al animalelor de companie și avocat al animalelor (Pet & Family Lifestyle Expert and Animal Advocate). Paige, care este și fondatorul Zilei Naționale a Pisicilor și Zilei Naționale a Animalelor de companie, a dorit să creeze o zi care să se concentreze în mod special pe câini și pe nevoile acestora. Această zi a fost creată pentru ca toți câinii, indiferent dacă sunt de rasă sau nu, să poată fi sărbătoriți, pentru a atrage atenția asupra numărului de câini din adăposturi și pentru a încuraja adopția celor care încă nu și-au găsit un stăpân. Data de 26 august are o semnificație aparte pentru inițiatoare, întrucât este ziua în care familia ei a adoptat un cățel din rasa Sheltie (Shetland Sheepdog), când Colleen avea 10 ani. De la prima sărbătorire, în 2004, sub denumirea de Ziua Națională a Câinelui, acest eveniment a căpătat amploare, fiind acum sărbătorită în întreaga lume. În 2013, sărbătoarea a fost stipulată în legislația New York-ului și poate fi văzută pe site-ul oficial al Senatului New York. România are trei rase de câini omologate la nivel internațional: ciobănescul românesc carpatin, ciobănescul românesc mioritic și ciobănescul românesc de Bucovina. Aceste rase s-au omologat cu mare efort de către Asociația Chinologică Română, etapele de omologare începând încă de acum peste 40 de ani. În 2005 au fost recunoscute carpatinul și mioriticul, iar în 2009 a fost recunoscută rasa de Bucovina. Mai există o rasă autohtonă, ciobănescul românesc corb, care se află acum în perioada de omologare. E un câine în integralitate negru și este folosit la paza turmelor de oi în zona Carpaților Meridionali, în special în zona Rucăr, Bran, Câmpulung Muscel. O primă etapă este recunoașterea provizorie, după care urmează o perioadă de minimum cinci, maximum zece ani în care această rasă se evaluează. Recunoașterea înseamnă că această rasă poate primi titlul internațional peste tot în lume

– 1723: A murit Anton Van Leeuwenhoek, biolog olandez, primul care a folosit microscopul cu un mare talent observațional și descriptiv; considerat fondatorul microbiologiei (n. 1632) – 300 de ani

– 1728: S-a născut Johann Heinrich Lambert, fizician, astronom, matematician şi filosof german de origine elveţiană; unul dintre întemeietorii fotometriei şi ai pirometriei; a pus bazele trigonometriei sferice („legile lui L”); precursor al geometriei neeuclidiene şi, alături de Leibnitz, al logicii simbolice moderne (m. 1777) – 295 de ani

– 1740: S-a născut inventatorul francez Joseph Montgolfier; împreună cu fratele său Étienne (1745-1799), a lansat, la 4.VI.1783, primul balon cu aer cald, cei doi fraţi fiind primii care s-au ridicat în atmosferă într-un balon (confecţionat din hârtie, cu diametrul de 35 de metri, acesta s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (m. 1810)

– 1743: S-a născut chimistul francez Antoine-Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 1794) – 280 de ani

– 1870, 26.VIII/7.IX: S-a născut scriitorul rus Alexandr Kuprin (m. 1938)

– 1880: S-a născut poetul francez Guillaume Apollinaire (m. 1918)

– 1882: S-a născut James Franck, fizician şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1925 (m. 1964)

– 1885: S-a născut Jules Romains (nume real: Louis Henri Jean Farigoule), poet, romancier, dramaturg şi eseist francez; fondator şi reprezentant principal al doctrinei unanimismului (m. 1972)

– 1910: S-a născut (în Albania) Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxhiu); devenită la 19 ani călugăriţă, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, iar în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta/India; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979 (m. 1997). NOTĂ 1: Maica Tereza a fost botezată pe 27 august 1910, la o zi după ce s-a născut, ea însăşi considerând această dată (cea a botezului) ca fiind adevărata ei zi de naştere. NOTĂ 2: Maica Tereza a fost beatificată la 19.X.2003, în cursul unei ceremonii desfăşurate în Piaţa Sf. Petru din Roma, în prezenţa a 300 de cardinali, care se aflau la Vatican pentru aniversarea celor 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, dar şi a 3.000 de săraci şi a 500 de persoane cu handicap; este prăznuită la 5 septembrie, data morţii sale (Tereza din Calcutta)

– 1913: S-a născut scriitorul italian de origine slovenă Boris Pahor, supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste pe care le-a descris în cărţile sale; a fost un luptător pentru drepturile naționale ale slovenilor care trăiesc în străinătate și un susținător al importanței unei națiuni; a impresionat lumea literară cu romanul său autobiografic „Necropolis”, una dintre capodoperele secolului al XX-lea, în care a relatat ororile războiului şi ale lagărelor de concentare (m. 2022, la vârsta de 108 ani) – 110 ani

– 1914: S-a născut scriitorul argentinian Julio Cortázar (m. 1984)

– 1918: S-a născut Katherine Johnson (născută Coleman), matematiciană afro-americană; între 1958 și 1986, ea s-a făcut remarcată în cadrul NASA ca un iscusit și remarcabil inginer tehnolog aerospațial; cunoscută ca fiind „computerul uman” de la NASA care a făcut calculele matematice pentru misiunea Apollo 11 și pentru alte misiuni (m. 2020) – 105 ani

– 1921: S-a născut Ben (Benjamin Crowninshield) Bradlee, jurnalist american, fost director editorial al publicaţiei Washington Post timp de 26 de ani, perioadă în care cotidianul a câştigat 17 premii Pulitzer şi a cunoscut o dublare a audienţei; a coordonat investigaţia cunoscută sub numele de „Watergate”, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria jurnalismului, care a dus la demisia preşedintelui american Nixon în 1974 (m. 2014)

– 1923: S-a născut dirijorul şi pianistul german Wolfgang Sawallisch (m. 2013) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Piotr Todorovski, regizor de film, scenarist şi compozitor rus (m. 2013)

– 1927: S-a născut Balkrishna Doshi, arhitect, planificator urban şi profesor indian; laureat al Premiului de arhitectură Pritzker în 2018 (echivalentul Premiului Nobel pentru ştiinţe) (m. 2023)

– 1938: S-a născut actriţa americană Francine York (m. 2017) – 85 de ani. NOTĂ: După unele surse anul naşterii este 1936

– 1945: A murit Franz Werfel, romancier, dramaturg şi poet austriac (n. 1890, la Praga, pe atunci făcând parte din Imperiul Austro-Ungar)

– 1946: S-a născut Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012 (m. 2012, într-un accident de circulaţie)

– 1949: S-a născut, în Cipru, muzicianul american Leon Redbone, cunoscut pentru relansarea stilurilor muzicale de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 2019)

– 1958: A murit Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (n. 1872) – 65 de ani

– 1971: S-a născut Thalia (Ariadna Thalia Sodi Miranda), cântăreaţă şi actriţă mexicană

– 1974: A murit celebrul pilot american Charles A. Lindbergh, care a realizat primul zbor fără escală New York – Paris (20-21.V.1927, în 33 ore şi 30 min.) (n. 1902)

– 1976: A murit Lotte Lehmann, soprană germană, stabilită din 1945 în SUA (n. 1888)

– 1978: A murit actorul american de origine franceză Charles Boyer (n. 1899) – 45 de ani

– 1979: A murit Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (n. 1908)

– 1980: S-a născut actorul de film şi muzicianul american Macaulay Culkin, copilul-vedetă a anilor ’90 ai secolului XX (din seria „Singur acasă”)

– 1980: S-a născut actorul american Chris Pine

– 1987: A murit Georg Wittig, chimist şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979 (n. 1897)

– 1989: A murit scriitorul american Irving Stone (numele real: Irving Tennenbaum); faimos pentru romanele sale biografice ale unor personaje istorice majore (n. 1903)

– 1998: A murit fizicianul american Frederick Reines, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1995, împreună cu Martin Perl, pentru detectarea neutrinilor (n. 1918) – 25 de ani

– 2004: A murit Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (n. 1957)

– 2012: A murit actorul de film indian A. K. Hangal (numele real Avtar Kishan Hangal), supranumit „bunicul Bollywood-ului” (n. 1917)

– 2017: A murit Tobe Hooper, regizor de film, scenarist şi producător american; a contribuit la dezvoltarea cinematografului american schimbând radical industria filmului horror (n. 1943)

– 2018: A murit Rosa Bouglione, maestră a circului francez (n. 1910) – 5 ani

– 2018: A murit dramaturgul şi scenaristul american Neil Simon, unul din cei mai prolifici şi populari autori de pe Broadway (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit creatoarea cubanezo-americană de modă Isabel Toledo (n. 1961)

– 2020: A murit Joe Ruby (nume complet: Joseph Clemens Ruby), artist animator, editor muzical, producător și scenarist american; unul dintre creatorii serialului de animație „Scooby-Doo“ (n. 1933)