BILANŢ RECORD pentru DNA, în 2014

Publicat de Bogdan Comșa, 24 februarie 2015, 16:08

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat marți că în anul 2014 au avut loc o serie de premiere de la înființarea DNA, respectiv cele mai multe dosare înregistrate și soluționate, cele mai multe rechizitorii și condamnări, precum și cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați.

„Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a remarcat o creștere semnificativă a eficienței în combaterea corupției și s-au înregistrat o serie de premiere de la înființarea DNA: cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de soluționat, cele mai multe dosare soluționate, cele mai multe rechizitorii, cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate, cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați”, a afirmat Kovesi, la prezentarea bilanțului DNA pe 2014.

Ea a precizat că activitatea Direcției în 2014 poate fi caracterizată prin eficiență sporită în combaterea corupției, investigarea unor dosare complexe și printr-un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale iar fundamentul acestei evoluții pozitive l-a constituit efortul substanțial și consecvent al angajaților DNA.

„Cei 86 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2014 au avut de soluționat peste 9.100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența Direcției. Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară. Datele statistice confirmă eficiența activității DNA, precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele cu finalitate judiciară”, a susținut procurorul-șef.

Potrivit lui Kovesi, peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată în 2014 iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat.

„În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competențelor procurorului în faza de judecată. Activitatea judiciară a fost desfășurată de 28 de procurori, care au participat în ședințele de judecată la peste 10.200 cauze penale. În anul 2014, peste 1.130 inculpați au fost condamnați definitiv, soluțiile pronunțate de instanțe confirmând caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 9%, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creșterea standardelor de calitate”, a arătat procurorul șef al DNA.

Kovesi: DNA a solicitat Parlamentului în 2014 încuviințarea arestării a 9 parlamentari și 12 cereri de anchetare de miniștri și foști miniștri

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat marți că, în 2014, DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri.

„În 2014 au fost investigații în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri. Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA într-un an. Este un semn evident al independenței DNA, iar investigarea corupției la nivel înalt va continua, indiferent de poziția administrativă, socială sau politică deținută de persoana vizată”, a afirmat Kovesi cu prilejul prezentării raportului de activitate al DNA pe 2014.

Ea a arătat că anchetele DNA au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale a proprietăților, sănătate, educație, achiziții publice, corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.

„Unele anchete au avut un caracter preventiv și au asigurat evitarea producerii unor prejudicii bugetului de stat de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA. În alte dosare, intervenția procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro”, a susținut șefa DNA.

Potrivit acesteia, realizarea obiectivelor stabilite pentru 2014 este măsurabilă prin consolidarea rezultatelor pozitive în domeniile stabilite ca fiind prioritare.

„Frauda și corupția în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. În 2014 au fost înregistrate un număr de peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni în procedura de achiziții publice. Frauda în domeniul achizițiilor publice este îndreptată cu predilecție spre fondurile naționale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existența incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori există situații în care atribuirea fiecărui contract este condiționată de plata unor sume de bani sau influențarea procedurilor de achiziție se realizează prin persoane aflate în legătură cu decidenți politici. Din perspectiva tipologiilor de comitere, frauda în domeniul achizițiilor publice cunoaște o perfecționare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achizițiilor publice este în continuare expus corupției”, a precizat procurorul șef.

Kovesi a spus că este necesară o abordare strategică în care instrumentele punitive să se combine cu cele preventive și că numărul sesizărilor de la instituțiile de control au scăzut în 2014, fiind extrem de importantă continuarea colaborării pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.

„Calitatea actului de justiție depinde de oamenii care aplică legea, de aceea corupția în sistemul judiciar a fost și rămâne una dintre priorități. În anul 2014 au fost trimiși în judecată 35 magistrați și au fost condamnați definitiv 20 magistrați. Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraților trimiși în judecată de DNA și condamnați definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluție nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere eficienței investigațiilor DNA. Multe dintre dosare au fost inițiate ca urmare a sesizărilor formulate de justițiabili, fapt ce reflectă creșterea încrederii acordate mecanismelor justiției derulate prin intermediul DNA”, a adăugat ea.

Procurorul șef al DNA a subliniat că, în același timp, numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție, mai ales al celor care îndeplinesc funcții de conducere, trebuie să ne îngrijoreze, pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate.

„Este necesară și dezvoltarea abordării preventive, intensificarea educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la Inspecția Judiciară cu privire la magistrații trimiși în judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de corupție în acest corp profesional”, a mai spus șefa DNA.

Kovesi: Încrederea publică în DNA, la cel mai ridicat nivel; au crescut cu 78% sesizările de la cetățeni

Încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției, a declarat marți procurorul șef Laura Codruța Kovesi, care a arătat că, potrivit unei cercetări sociologice, este de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituție din sistemul judiciar.

Procurorul șef al DNA a subliniat, cu ocazia prezentării bilanțului pe 2014, că încrederea publică în DNA se reflectă inclusiv în creșterea cu 78% a numărului de sesizări de la cetățeni.

„În 2014, DNA a fost una dintre instituțiile ale cărei activități s-au aflat în atenția opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de instituția noastră. Respectarea exigențelor de transparență a devenit un obiectiv prioritar al activității de comunicare publică desfășurată de instituție iar punerea datelor din dosar la dispoziția participanților la procesul penal, jurnaliștilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii și a regulamentului adoptat de CSM. O realitate care ne bucură și ne dă încredere este aceea că interesul public față de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut. Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituție din sistemul judiciar”, a afirmat Kovesi.

Ea a menționat că, în 2014, DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate ale instituției, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă și jurnaliști.

„Această analiză a indicat că performanța DNA în anul 2014 este considerată consistentă și credibilă. (…) Din perspectiva noastră, câștigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, nu a avut și nu are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate.
Cetățenii au fost încurajați de anchetele deschise de DNA, dar în egală măsură și de practica instanțelor judecătorești, în special a Înaltei Curți de Casație și Justiție. O treime din totalul condamnaților pentru fapte de corupție sunt în închisoare”, a susținut șefa DNA.

Kovesi a subliniat că, dacă nu ar fi existat această abordare fermă și constantă a judecătorilor, toate eforturile DNA ar fi fost inutile.

„Suntem conștienți că un nivel ridicat de încredere înseamnă și o responsabilitate pe măsură”, a susținut șefa DNA. Știm că există un nivel uriaș de așteptare a societății, dar asta ne motivează să continuăm ca și până acum lupta cu corupția la nivel înalt. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credință și determinare”, a menționat ea.

Kovesi a mai precizat și faptul că, la fel ca în anii anteriori, activitatea instituției a fost apreciată de Comisia Europeană, inclusiv în ultimele evaluări publice, care au evidențiat diversitatea razei de acțiune a cauzelor de corupție implicând persoane din diferite partide politice și personalități influente din lumea afacerilor.

Kovesi: Am cerut încă 50 de procurori; dorim o justiție eficientă sau procurori îngropați în munți de dosare?

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat marți că principala vulnerabilitate și, în același timp, marea provocare pentru DNA o reprezintă creșterea continuă a volumului de activitate, în condițiile în care numărul de procurori a rămas același de la înființarea instituției.

„Volumul de activitate din 2014 este triplu față de anul înființării Direcției și aproape dublu față de acum 5 ani, deși numărul de procurori a rămas același. Cu toate acestea, numărul de dosare soluționate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare soluționate în 2014, cele mai multe dosare finalizate de la înființarea DNA. Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârșitul anului 2014, să avem încă de soluționat un număr de 5.000 de cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puțin un an. Imaginați-vă presiunea care îl așteaptă pe procuror în fiecare zi în care merge la birou și știe că, indiferent cât de mult lucrează, va fi la fel și în perioada următoare, pentru că zilnic i se repartizează cauzele nou înregistrate”, a afirmat Kovesi, la bilanțul DNA pe 2014.

Ea a subliniat că aceste cauze nu pot fi privite doar ca simple dosare, pentru că reprezintă așteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situație juridică incertă.

„Acest lucru afectează percepția publică legată de înfăptuirea actului de justiție, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul. Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depășește posibilitățile fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori. (…) În aceste condiții, considerăm prioritară identificarea de soluții care să permită limitarea numărului de dosare ce revin procurorilor și soluționarea în primul rând a cauzelor importante pentru societate. Din perspectiva noastră, o primă direcție de rezolvare, o primă rezolvare este creșterea numărului de procurori și am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiție eficientă sau procurori îngropați în munți de dosare”, a arătat șeful DNA.

Kovesi a precizat că a dispus măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcției deținute persoana să continue activitatea infracțională.

„Perioada de soluționare a dosarelor diferă, însă, în funcție de natura faptei, de elementele existente la data inițierii investigației și de necesitatea derulării unor proceduri de strângere sau completare a probatoriului. Pe de altă parte, evoluția cazului sau momentul adoptării unor măsuri procesual penale nu depinde în mod exclusiv de procuror. Orice analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentăm”, a mai spus ea.

Potrivit șefei DNA, complexitatea dosarelor Direcției presupune situații în care un procuror nu poate instrumenta într-un mod eficient mai multe dosare în același timp, dând exemplul cauzei referitoare la achiziția de licențe pentru calculatoare sau cele privind retrocedări ilegale.
„Acest specific trebuie avut în vedere în momentul în care sunt evaluate resursele necesare pentru buna funcționare a instituției”, a adăugat Kovesi.