Calendarul zilei – 2 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 2 iulie 2023, 05:00 / actualizat: 3 iulie 2023, 13:57

S-a întâmplat într-o zi de 2 iulie

* Cu 592 de ani în urmă (1431) avea loc prima atestare documentară a ţinutului Vrancei, sub forma „Varancha”, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, într-o scrisoare „în limba latină prin care voievodul Transilvaniei Ladislau Apor anunţa pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna … ştirea a aflat-o de la câţiva locuitori din Transilvania ce au ieşit pe drumul Vrancei (per viam Varancha)”. De la sfârşitul secolului al XV-lea până în anul 1950, Vrancea de astăzi s-a numit Putna, iar pentru o perioadă scurtă a intrat în componenţa Regiunii Galaţi, pentru ca, din 1968, să se numească judeţul Vrancea. Ţinutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431, sub denumirea de „Varancha” şi Ţinutul Adjudului, atestat în 1460, împreună cu părţile dinspre răsărit (Olteni) se contopesc în 1591 sub denumirea de Ţinutul Putnei, condus de un staroste până la 1859. Printre starosti, s-au numărat şi cronicarii moldoveni Miron Costin -1688 şi Ion Neculce – 1732

* Acum 379 de ani (1644), în timpul Primului război civil englez desfăşurat între 1642–1646, a avut loc Bătălia de la Marston Moor. Forţele combinate ale covenantiștilor scoţieni, comandate de Earl of Leven, şi cele ale parlamentului, comandate de Lord Fairfax şi Earl of Manchester i-au înfrânt pe regaliştii comandaţi de Prinţul Rupert de Rhine şi Marchizul de Newcastle. În urma înfrângerii regaliştii au pierdut nordul Angliei iar prinţul Rupert şi-a pierdut reputaţia de invincibil

* În urmă cu 271 de ani (1752) jitnicerul ieşean Ştefan Bosie „a cumpărat, la această dată, toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni (prăznuit la 12 decembrie). Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an”, după cum spun documentele. La data de 1 ianuarie 1757 domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi, care avea să devină cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat la ordinul lui Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în prezent

* Se împlinesc 185 de ani (1838) de când apărea (până la 24.II.1865, cu unele întreruperi), la Braşov, revista socială şi culturală „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, ca supliment literar al „Gazetei de Transilvania” (apărută în martie acelaşi an), sub conducerea lui George Bariţiu (iar din 1850, a lui Iacob Mureşianu). Revista a sprijinit lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni

* Acum 174 de ani (1849) Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859). Este vorba de „Proiectul de pacificare”, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, respectiv, de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române (2/14)

* În urmă cu 159 de ani (1864) era adoptată o nouă Lege electorală, prin care se mărea numărul electorilor (printr-o mai largă reprezentare a burgheziei industriale şi bancare) (2/14)

* Cu 123 de ani în urmă (1900) avea loc prima ascensiune a unui dirijabil, numit şi „zeppelin”, după numele constructorului, germanul Ferdinand von Zeppelin (1838-1917), cel care a construit, în perioada 1900-1917, peste 50 de dirijabile. Zeppelin a fost primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor

* Se împlinesc 115 ani (1908) de când, între 2 iulie şi 2 august, au fost inaugurate Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga. În anul 1922 au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga”. Cursurile s-au desfăşurat, anual, până în 1943, apoi cu intermitenţe până în 1946, când s-a impus desfiinţarea Universităţii. În iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă. Cursurile au fost reluate după 1990 şi sunt continuate şi astăzi

* În urmă cu 107 ani (1916), la Buenos Aires, a avut loc primul meci (Uruguay – Chile 4-0) din istoria Copa America, cea mai veche competiţie continentală între echipe naţionale, Argentina dorind astfel să marcheze 100 de ani de independenţă naţională (9 iul. 1816)

* Acum 104 ani (1919) şi-a început activitatea, la Bucureşti, compania „Cărăbuş”, primul teatru de revistă românesc, companie legată de activitatea marelui actor Constantin Tănase. În deschidere s-a jucat piesa de revistă „Pisica de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu. Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” este un teatru de comedie din municipiul București, a cărui clădire se află pe Calea Victoriei (Sala Savoy). În epoca interbelică a funcționat sub denumirea Teatrul „Cărăbuș”, oferind spectacole de cabaret și divertisment în compania unor importanți actori, între care și Constantin Tănase, al cărui nume teatrul îl poartă în prezent

* Cu 101 ani în urmă (1922) avea loc inaugurarea oficială a Şcolii Române de la Paris (Școala Română de la Fontenay-aux-Roses), fondată (în 1920) şi condusă de Nicolae Iorga, unde tineri absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă. Această instituţie a preluat fondul bibliotecii fondate de Scarlat Vârnav (în 1845) şi a editat publicaţia „Mélanges de l’École Roumaine en France”. Şcoala a fost desfiinţată în 1948, după acapararea integrală a puterii în România de către comunişti

* Acum 86 de ani (1937) americanca Amelia Earhart (n. 1897), prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său, a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”. La puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

* Cu 59 de ani în urmă (1964) apărea Legea drepturilor civile în Statele Unite ale Americii, act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă a SUA, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat

* Acum 47 de ani (1976) Adunarea Naţională a proclamat reunificarea Republicii Socialiste Vietnam. La 2 septembrie 1945, Vietnamul şi-a proclamat independenţa de stat. În decembrie 1946 a început lupta de rezistenţă împotriva acţiunilor militare ale forţelor coloniale franceze, care s-a încheiat cu victoria de la Dien Bien Phu, din 7 mai 1954, a forțelor naţionale conduse de Ho Şi Min. Prin Acordurile de la Geneva, care recunoşteau independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a celor trei state indochineze, Vietnamul a fost împărţit temporar în două zone. La data de 26 octombrie 1955, autorităţile provizorii din partea de sud a Vietnamului au proclamat unilateral „Republica Vietnam”, repunând în discuţie termenii Acordurilor de la Geneva. Al doilea război indochinez a luat sfârşit prin semnarea, în ianuarie 1972, a Acordurilor de Pace de la Paris dintre Vietnam şi SUA, iar la 30 aprilie 1975, administraţia „Republicii Vietnam”, lipsită de sprijin pe plan intern şi izolată pe plan internaţional, a capitulat

* Acum 24 de ani (1999) compania „Renault” a preluat „Uzinele Dacia” Piteşti, prin semnarea contractului între reprezentanţii companiei franceze şi cei ai Guvernului român

* În urmă cu 21 de ani (2002) multimiliardarul american Steve Fossett (1944 – 2007) a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălțimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore și 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri

Aniversări – Comemorări

– Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în biserica Vlaherne; Sf. Voievod Ştefan cel Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: Sf. Voievod Ştefan cel Mare, personalitate marcantă a Evului Mediu românesc, care a domnit în Moldova, între 1457 şi 1504, se prăznuieşte, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română în 1992, în ziua morţii (2 iulie 1504); în timpul domniei sale (care a durat 47 de ani, din 14 aprilie 1457) a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare al ţării; din acea epocă datează primele cronici, ca şi mânăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; a fost înmormântat la Putna (una dintre numeroasele sale ctitorii); datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit la 2 iulie, data morţii sale (n. ~1433)

– „Ziua Justiţiei” (sărbătorită anual, din 1994, în prima duminică a lunii iulie, prin Hotărârea de Guvern nr. 346 din 1994)

– 1868: S-a născut generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (m. 1932) – 155 de ani

– 1895: S-a născut Mihai Tican-Rumano (numele la naştere: Mihai Tican), scriitor şi explorator; copil sărman, părăseşte ţara la 13 ani şi călătoreşte neîncetat în Africa, cele două Americi, Australia, Noua Zeelandă, Antile; între anii 1924 şi 1929 se stabileşte în Spania, unde va debuta cu mai multe volume cu tematică exotică, traduse ulterior şi în română; Tican-Rumano cultivă exotismul, pitorescul şi senzaţionalul în memorialistica românească (m. 1967). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1893

– 1901: A murit Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1894 (n. 1839)

– 1908: S-a născut juristul şi istoricul Valentin Al. Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1995) – 115 ani

– 1914: A murit Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (n. 1878)

– 1915: S-a născut Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (m. 2005)

– 1919: S-a născut Ștefan J. Fay (Ştefan Vasile Andrei de Fay), scriitor și genealogist român stabilit în Franţa, la Nisa (m. 2009)

– 1926: S-a născut Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (m. 2007)

– 1929: S-a născut inginerul clujean Aurel Baghiu, liderul primei mişcări anti-comuniste din România, desfăşurate la Timişoara, în anul 1956 (m. 2010)

– 1931: S-a născut pictorul Radu Costinescu (m. 2017)

– 1933: S-a născut Floare Finta, creatoare de costume și podoabe populare din Negrești Oaș, județul Satu Mare, și vindecătoare cu plante; deținătoare, din 2012, a titlului de „Tezaur Uman Viu” – 90 de ani

– 1937: S-a născut Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (apărut postum, 2007) (m. 2006)

– 1938: S-a născut Szilágyi Domokos, poet şi eseist maghiar din România (m. 1976) – 85 de ani

– 1942: S-a născut tenorul Florin Diaconescu, figură de referință a teatrului liric românesc (m. 2020)

– 1945: A murit astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1890)

– 1950: S-a născut interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (m. 2004)

– 1950: S-a născut interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov, cunoscut publicului pentru şlagărul „Dragoste la prima vedere” (m. 2018)

– 1951: S-a născut actorul Gheorghe Visu

– 1953: S-a născut ÎPS Irineu Pop (prenumele la naştere – Ionel), teolog, arhiepiscop ortodox de Alba Iulia (din mai 2011), membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cu numele de Bistriţeanul (1990-2011) – 70 de ani

– 1954: S-a născut Ioan Holban, scriitor, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1959: S-a născut Cristian Diaconescu, politician și fost diplomat, de formație jurist; fost vicepreședinte al Senatului României, fost ministru al justiției în guvernul Adrian Năstase (10 martie – 28 decembrie 2004) și ministru de externe în guvernul Emil Boc (2008–2009), din partea PSD; în data de 24 ianuarie 2012 a fost numit ministru de externe în guvernul Emil Boc, de această dată din partea UNPR; ministru de externe în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu; consilier al președintelui Traian Băsescu, funcție deținută până la 30 aprilie 2014; iniţiator al Fundaţiei Mişcarea Populară, devenită ulterior Partidul Mișcarea Populară

– 1963: A murit Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; a întemeiat, în 1923, la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu de acest fel din România, și în 1929 Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele; a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române (n. 1887) – 60 de ani

– 1968: A murit filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1893) – 55 de ani

– 1970: A murit Alice Cocea, actriță franceză de teatru și de film de origine română (n. 1899)

– 1995: A murit Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (n. 1905)

– 2003: A murit părintele duhovnic Ghelasie de la Frăsinei (nume la naștere: Gheorghe Teodor Popescu) (n. 1944) – 20 de ani

– 2007: A murit soprana americană de origine română Beverly Sills (n. 1929)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Dan Tulbure, fost director general al Institutului Clinic Fundeni între 2000 şi 2005 şi apoi director al Centrului de Anestezie şi Terapie Intensivă din acelaşi institut; a pus bazele anesteziei şi terapiei intensive moderne în România (n. 1944)

– 2016: A murit Elie Wiesel, scriitor american de origine evreiască, ziarist, eseist şi filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului; deportat, în 1944, împreună cu familia, a supravieţuit ororilor din lagărele naziste de la Auschwitz şi Buchenwald; Premiul Nobel pentru pace pe 1986; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2002); cu ocazia vizitei sale în România (iulie 2002) a fost inaugurată, în oraşul natal, o casă memorială care îi poartă numele (n. 1928, la Sighetu Marmaţiei, în România)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Președintele francez Emmanuel Macron se va afla într-o vizită de stat în Germania (2 – 4 iul.)

– Stockholm: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Stockholm

– Spielberg Bei Knittelfeld, Austria: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Austriei, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Obiectelor Zburătoare Neidentificate”, sărbătorită din anul 2001, zi care marchează un eveniment controversat, ce a avut loc în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, numit „incidentul Roswell”: presupusa prăbuşire a unui obiect zburător pe terenul unei ferme din Roswell, statul american New Mexico. Deşi neelucidat până în prezent, evenimentul are totuşi o împlinire materială: o întreagă industrie a OZN-urilor s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată anual de mii de turişti

– „Ziua Internaţională a Ziaristului sportiv” – această dată a fost aleasă în 1994, de către Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS), cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființare

– Republica Moldova: „Ziua Comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Sărbătoare naţională

– 1566: A murit Nostradamus (Michel de Notre-Dame), astrolog şi medic francez; autor al unei culegeri de profeţii celebre exprimate în catrene (Centuries) (n. 1503)

– 1591: A fost înmormântat Vincenzo Galilei, compozitor, teoretician şi matematician italian (n. 1520)

– 1621: A murit Thomas Harriot, astronom englez, matematician, etnograf și traducător (n. 1560)

– 1644: S-a născut Abraham a Sancta Clara, scriitor austriac; precursor al romantismului baroc și unul dintre primii fabuliști de limbă germană (m. 1709)

– 1714: S-a născut compozitorul german Christoph Willibald Gluck; unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice (m. 1787)

– 1724: S-a născut Friedrich Gottlieb Klopstock, poet german; a inițiat genul poeziei trăirilor interioare, ce ulterior avea să aibă o influență covârșitoare asupra liricii germane moderne al cărei creator a fost considerat (m. 1803)

– 1778: A murit Jean-Jacques Rousseau, scriitor (precursor al romantismului), filosof iluminist, pedagog şi muzician francez (a compus muzică de operă; autor al unui sistem de notaţie muzicală); a fost unul dintre inspiratorii ideologici ai Revoluţiei franceze (n. 1712, la Geneva) – 245 de ani

– 1842: S-a născut istoricul francez Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române (1895) (m. 1905)

– 1862: S-a născut Sir William H. Bragg, fizician englez; contribuţii la investigarea structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; Premiul Nobel pentru fizică în 1915, împreună cu fiul său, Sir William L. Bragg (m. 1942)

– 1877: S-a născut scriitorul elveţian de origine germană Hermann Hesse; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1946 (m. 1962)

– 1904, 2/15: A murit prozatorul, dramaturg şi medicul rus Anton Cehov (n. 1860)

– 1908: S-a născut juristul afro-american Thurgood Marshall, prima persoană de culoare din Curtea Supremă a SUA (1967-1991) (m. 1993) – 115 ani

– 1911: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (n. 1856)

– 1920: S-a născut Fernando Ayala, regizor, producător de film şi scenarist argentinian (m. 1997)

– 1922: S-a născut creatorul de modă și omul de afaceri francez Pierre Cardin, un designer vizionar şi pionier al prêt-à-porter-ului; considerat un adevărat lider în artă, afaceri şi diplomaţie publică (m. 2020)

– 1923: S-a născut Wisława Szymborska-Włodek, poetă, eseistă, ilustratoare de carte şi traducătoare poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1996 (m. 2012) – 100 de ani

– 1930: S-a născut fostul președinte argentinian, Carlos Menem, care s-a aflat la putere în perioada 1989-1999 (m. 2021)

– 1931: A murit Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne (n. 1843)

– 1935: S-a născut Nanni Balestrini, poet (s-a ocupat, încă din 1961, de poezie vizuală, expunând în diferite expoziţii de poezie electronică şi virtuală), romancier, ziarist şi editor italian; ca fondator de reviste și organizator al festivalurilor literare, a jucat un rol cheie în apariția și implementarea neo-avangardei literare (m. 2019)

– 1942: A murit scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (n. 1903)

– 1949: S-a născut actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (m. 2010)

– 1957: S-a născut Boris Vieru, jurnalist şi om politic din R. Moldova; a militat pentru promovarea cauzei românești în Basarabia (m. 2019)

– 1961: A murit (s-a sinucis, împuşcându-se cu arma sa de vânătoare) scriitorul şi ziaristul (reporterul de război) american Ernest Hemingway; Premiul Nobel pentru literatură în 1954 (n. 1899)

– 1969: S-a născut cântăreaţa americană de origine mexicană Jenni Rivera (numele real: Dolores Janney Rivera), specialistă a muzicii populare mexicane „banda”, actriţă şi producător tv. (m. 2012, într-un accident de avion)

– 1977: A murit scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (n. 1899)

– 1997: A murit actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului anilor ’30-’40 ai secolului XX (n. 1908)

– 1999: A murit Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (n. 1920)

– 2013: A murit Douglas Engelbart, inginer american care a revoluţionat era informatică: a inventat mouse-ul calculatorului (împreună cu Bill English), a fost lider al echipei care a inventat hipertextul şi calculatoarele în reţea, a fost un precursor al interfeţei grafice şi un promotor al dezvoltării şi utilizării reţelelor de calculatoare (n. 1925) – 10 ani

– 2014: A murit Paul Wild, astronom elvețian care a descoperit mai multe comete, supernove și asteroizi (n. 1925)

– 2016: A murit regizorul şi scenaristul american Michael Cimino; a marcat cinematografia prin pelicula „The Deer Hunter”, o epopee care evocă războiul din Vietnam (n. 1939)

– 2016: A murit scriitoarea, actriţa şi comedianta britanică Caroline Aherne (n. 1963)

– 2017: A murit Ryke Geerd Hamer, medic german care a inițiat „Noua Medicină Germanică” (n. 1935)

– 2022: A murit britanicul Peter Brook, personalitate legendară a industriei teatrale şi unul dintre cei mai influenţi regizori din secolul al XX-lea; şi-a desfăşurat o mare parte a carierei sale artistice în Franţa, conducând colectivul teatrului parizian „Bouffes du Nord” timp de peste 35 de ani; a reinventat arta punerii în scenă renunţând la decorurile tradiţionale şi revenind la elementele sale fundamentale: actorul în faţa publicului său; a fost teoreticianul „spaţiului gol”, un fel de Biblie a industriei teatrale, publicată în premieră în 1968 (n. 1925) – 1 an