Calendarul zilei – 25 mai

Publicat de Codrin RAITA, 25 mai 2023, 08:00 / actualizat: 26 mai 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 25 mai

* Acum 502 ani (1521), prin Edictul Dietei imperiale de la Worms (promulgat de împăratul Carol al V-lea), învăţătura reformatorului religios Martin Luther, protestantismul german, era condamnată ca eretică. La data de 31.X.1517 Martin Luther (1483-1546) a bătut pe uşile Domului din Wittenberg documentul cu cele 95 de teze împotriva catolicismului, moment ce a marcat începutul Reformei promovate de teologul german. Dieta de la Worms, desfășurată între 28 ianuarie și 25 mai 1521, la Grădina Heylshof, sub conducerea împăratului Carol al V-lea, a fost o dietă a Sfântului Imperiu Roman, ce a avut loc în orașul Worms din Germania de astăzi, rămasă în istorie pentru Edictul de la Worms, referitor la Martin Luther și la efectele Reformei Protestante. Martin Luther a fost convocat la dietă pentru a renunța sau reafirma opiniile sale ca răspuns la o bulă papală a Papei Leon X. Ca răspuns la întrebări, el a apărat aceste puncte de vedere și a refuzat să le retragă. La sfârșitul dietei, împăratul a emis Edictul viermilor (Wormser Edikt), un decret care îl condamna pe Luther ca „un eretic notoriu” și interzicea cetățenilor Imperiului să-și propage ideile

* Cu 167 de ani în urmă (1856) a luat fiinţă la Socola, lângă Iaşi, societatea „Unirea”, care avea ca scop organizarea luptei pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească (25.V/6.VI)

* În urmă cu 161 de ani (1862) Mihail Kogălniceanu a ţinut celebrul său discurs despre „Îmbunătăţirea soartei ţeranilor”, în care se pronunţa pentru împroprietărire şi abolirea clăcii (25.V/12.VI)

* Cu 154 de ani în urmă (1869) avea loc inaugurarea Operei de Stat din Viena (Wiener Staatsoper, unul dintre cele mai însemnate teatre lirice din lume). Amplasată în centrul capitalei austriece, Opera de Stat din Viena are o istorie de peste 150 ani, având o reputaţie deosebită în domeniul muzical mondial. Deşi mare parte din clădire a fost distrusă în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, în bombardamentul din martie 1945, anumite segmente au supravieţuit, în special secţiunea frontală (foaierul, frescele semnate de Moritz von Schwind şi scările principale)

* Acum 104 ani (1919) a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a Simfoniei a III-a de George Enescu, sub bagheta compozitorului

* Acum 103 ani (1920), la Opera Naţională Română Cluj-Napoca, avea loc spectacolul inaugural cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei – Constantin Pavel, cel care a fost şi primul interpret al rolului „Radames”

* Cu 46 de ani în urmă (1977) avea loc premiera filmului american „Războiul Stelelor”, în regia lui George Lucas, prima parte a unei epopei cinematografice care a marcat istoria celei de-a 7-a arte. A avut unul dintre cele mai răsunătoare succese financiare din istoria cinematografiei universale

* În urmă cu 36 de ani (1987), între 25 şi 27 mai, a avut loc vizita oficială în România a lui Mihail Gorbaciov, secretar general al CC al PCUS. Autorităţile comuniste au luat măsuri speciale ca în presa română să nu apară niciun fel de informaţii privind politica de „glasnost” şi „perestroika” iniţiată de noua conducere din URSS. Nicolae Ceauşescu a afirmat că în România reforme asemănătoare fuseseră făcute încă de la sfârşitul anilor ’60

* Acum 31 de ani (1992) era publicat în Monitorul Oficial nr. 104/25 mai 1992 textul Legii audiovizualului nr. 48 din 21 mai 1992, prin care era înfiinţat Consiliul Naţional al Audiovizualului, organism creat ca unică autoritate publică de reglementare şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului

* Cu 11 ani în urmă (2012) a avut loc Masacrul de la Hula, un atac în mijlocul Revoltei Siriene, în două sate controlate de opoziție din regiunea Hula din Siria. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 108 persoane au fost ucise, din care 34 femei şi 49 copii. Guvernul Siriei a afirmat ulterior că grupurile teroriste Al-Qaeda au fost responsabile pentru asasinate, în timp ce rezidenții Hula şi grupurile de opoziţie, au susţinut că Armata Siriană şi miliţiile militare siriene angajate de guvern, cunoscute sub numele de Shabiha, au fost autorii

* Acum 9 ani (2014), între 25 şi 26 mai, a avut loc vizita Papei Francisc la Bethleem şi Ierusalim, o nouă etapă pe drumul unităţii creştine. Cu prilejul acestei vizite, considerate istorice, Papa Francisc şi Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului au semnat o declaraţie comună la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Athenagoras. La 4-6 ianuarie 1964 a avut loc întrevederea dintre Patriarhul Athenagoras I (1886-1972) şi Papa Paul al VI-lea (1897-1978), care a deschis calea unei colaborări pe linia refacerii unităţii creştine. În acest sens, la 7 decembrie 1965, prin declaraţii citite în Catedrala „Sfântul Petru“ din Roma şi Biserica „Sfântul Gheorghe” din Fanar (Istanbul) s-au ridicat anatemele din 16 şi 24 iulie 1054 (când s-a produs Marea schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit, de la Constantinopol, şi Biserica de Apus, de la Roma)

* În urmă cu 6 ani (2017) avea loc inaugurarea noului sediu al NATO de la Bruxelles. Construcţia, începută în 2010, are o suprafaţă de 254.000 de mp, valoarea totală a costurilor fiind 1,12 miliarde de dolari

* Se împlinesc 5 ani (2018), de când, au început să fie aplicabile în mod direct, în toate statele Uniunii Europene, prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE, adoptat de Parlamentul European şi Consiliu în data de 27 aprilie 2016. Efectul punerii în aplicare a Regulamentului constă în uniformizarea principiilor de protecție a datelor personale în toate statele membre ale Uniunii Europene și înlocuirea regimului juridic național existent, emis în temeiul Directivei 95/46/CE. Scopul principal al Regulamentului este acela de a adapta şi actualiza principiile și regulile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal, în acord cu evoluţiile tehnologice contemporane

* Acum 3 ani (2020), în Minneapolis, Minnesota (SUA), a avut loc moartea violentă a lui George Perry Floyd Jr., un bărbat afro-american, ucis de Derek Chauvin, un ofițer de poliție alb din Minneapolis, care și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd timp de 8 minute și 46 de secunde, din care 2 minute și 53 de secunde au fost după ce Floyd a devenit inconștient, conform plângerii penale depuse împotriva lui Chauvin. Floyd a fost încătușat și culcat pe asfalt în tot acest timp. Incidentul a avut loc în timpul arestării lui Floyd în Powderhorn, un cartier de la sud de centrul orașului Minneapolis, și a fost înregistrat pe telefoanele mobile ale celor care au participat. Arestarea a fost făcută după ce Floyd ar fi încercat să folosească o bancnotă de 20 de dolari într-un magazin, pe care un angajat a identificat-o ca fiind falsificată. Poliția a declarat că Floyd „a opus rezistență” după ce i-a fost ordonat să părăsească vehiculul său. Camerele de supraveghere de la un restaurant din apropiere au părut să contrazică afirmațiile poliției, Floyd căzând de două ori în timp ce a fost escortat de ofițeri. Înregistrarea video a unui martor, în care se vede că Floyd repeta „Vă rog”, „Nu pot respira” și „Nu mă omorâți”, a fost larg difuzată pe platformele de socializare și difuzată de mass-media. Toți cei patru ofițeri au fost concediați a doua zi. Pe 29 mai, Chauvin a fost arestat și acuzat de omor de gradul al treilea și omor de gradul doi pentru moartea lui Floyd. După moartea lui Floyd, au început manifestațiile și protestele din zona Minneapolis – Saint Paul, desfășurate sub sloganul „Black Lives Matter” („Viețile Negrilor Contează”). Inițial pașnice, pe 26 mai, acestea au devenit violente, odată cu distrugerea unei secții de poliție, incendierea a două magazine și jefuirea și avarierea altora, iar poliția a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulțimea furioasă. Manifestații asemănătoare au avut loc în întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: În memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos şi să fie sărbătoare naţională a poporului român, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 şi prin Broşura Ministerului de Război din 11.V.1923 intitulată „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”. Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului până la Revoluţia din decembrie 1989, când s-a revenit la marcarea ei de ziua Înălţării Domnului

– Înălţarea la cer a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. (Ispasul). Pomenirea Eroilor Neamului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Şavuot (Shavuot) („Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai) (25-26.V.)

– „Ziua Limbii Slovace”; propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, Merka Adrian Miroslav

– 1883, 25.V/6.VI: A murit compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti, „Crai nou” (n. 1853) – 140 de ani. NOTĂ: Anul 2023 a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu”, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu; vor fi organizate evenimente pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu şi comemorarea a 140 de ani de la moarte

– 1893: S-a născut Ludovic Feldman, violonist şi compozitor (m. 1987) – 130 de ani

– 1898: S-a născut filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1957) – 125 de ani

– 1899: S-a născut fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1969)

– 1908: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) biologul Ludovic Rudescu; studii asupra Deltei Dunării; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1992) – 115 ani

– 1908: S-a născut economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2002) – 115 ani

– 1909: S-a născut Dorina Rădulescu (numele la naştere: Dorina Rudich), prozatoare, poetă şi jurnalistă (m. 1982)

– 1917: A murit compozitorul, profesorul şi publicistul Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907); unul dintre întemeietorii şi creatorii artei muzicale româneşti, cel care a realizat opere şi balade inspirate din folclor şi istorie (n. 1857)

– 1927: A murit Dimitrie Dan, preot, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina); membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1856)

– 1930: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Radu Penciulescu; considerat unul dintre creatorii de școală în regia de teatru românească; fondator al Teatrului Mic (1964); stabilit în Suedia din anii ’70 (m. 2019)

– 1930: A murit Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (n. 1870)

– 1933: S-a născut Eugen Simion, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor universitar; fondator (1983) şi director al revistei „Caiete critice”; ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea „Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), „Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), „Gramatica Limbii Române”, „Micul Dicţionar Academic”, editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecţia „Opere fundamentale”, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1998-2006) (m. 2022) – 90 de ani

– 1935: A murit episcopul de Arad, Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe); apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1889)

– 1938: S-a născut soprana şi profesoara Maria Slătinaru-Nistor – 85 de ani

– 1941: S-a născut pictoriţa Irina Lișca (m. 2020)

– 1952: S-a născut compozitorul de muzică ușoară, dirijorul și profesorul Dumitru Lupu; iniţiatorul Festivalului „Mamaia copiilor” (m. 2017)

– 1958: S-a născut violonista Lenuţa Ciulei-Atanasiu, stabilită în SUA – 65 de ani

– 1959: S-a născut prozatorul și publicistul Tudor Vlad

– 1963: S-a născut Ludovic Orban, om politic și inginer; al 68-lea prim-ministru al României (nov. 2019 – dec 2020); președinte al Camerei Deputaților (dec. 2020 – oct. 2021); vicepreședinte al Camerei Deputaților (2009-2011; 2015-2016); ministru al transporturilor în Guvernul Tăriceanu (2007-2008); președinte al partidului Forța Dreptei (din dec. 2021); președinte al Partidului Național Liberal (2017-2021) – 60 de ani

– 1984, 25/26: A murit prozatoarea Henriette Yvonne Stahl; sora sociologului şi etnologului Henri H. Stahl (n. 1900, la St. Avald/Franţa)

– 1993: A murit (în Germania) politicianul Horia Sima, unul dintre liderii Mişcării Legionare din România (n. 1906) – 30 de ani

– 1998: A murit scriitorul Ştefan Bănulescu (n. 1926) – 25 de ani

– 2002: A murit Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa), poet, eseist şi traducător; preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-2002); membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1922)

– 2008: A murit prozatorul Laurenţiu Cerneţ (pseudonim al lui Laurenţiu Bobleanţă) (n. 1931) – 15 ani

– 2011: A murit pictorul şi profesorul Ion Sălişteanu; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1929)

– 2020: A murit artista plastică Monica Flămând (sau Flămându), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Întâlnirea miniștrilor comerțului din UE

– Detroit, Statele Unite: Reuniunea miniștrilor responsabili pentru comerț din cadrul APEC (25 – 26 mai)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind pacea și securitatea în Africa

-Berlin: Cancelarul german Olaf Scholz îl primește pe președintele cipriot Nikos Christodoulides

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării

– Osaka, Japonia: Verdict al procesului în apel privind limitele de vârstă pentru candidații la alegeri

– Paris: Decizie în apel pentru fostul deținut de la Guantanamo Saber Lahmar, condamnat la 10 ani de închisoare în primă instanță pentru propagandă jihadistă în Franța

– Minneapolis, Statele Unite: Sunt marcați 3 ani de la moartea lui George Floyd, un american de culoare ucis de un polițist alb

– Montréal: Royal Bank (RBC) – rezultate din al doilea trimestru

– Addis Abeba, Etiopia: Sunt marcați 60 de ani de la crearea Organizației Unității Africane, strămoșul Uniunii Africane (AU)

– Pretoria, Africa de Sud: Decizia de politică monetară a băncii centrale

– Bled, Slovenia: Campionatele Europene de Canotaj (25 – 28 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi”; la 25 mai 1979, Etan Patz, în vârstă de şase ani, a dispărut de la domiciliul său din New York şi nu a mai fost găsit; începând din următorul an, cunoscuţii lui Etan au organizat în acea zi diverse manifestări; din 1983 (- 40 de ani), la 25 mai, a început să fie marcată în SUA „Ziua naţională a copiilor dispăruţi”; din 1986, la iniţiativa Crucii Roşii Internaţionale, a început să fie marcată o astfel de zi la nivel internaţional, pe fondul înmulţirii alarmante a cazurilor de dispariţii în rândul copiilor

– „Ziua Mondială a Tiroidei” marcată cu scopul conştientizării problemelor cauzate de bolile glandei tiroide; ziua a fost stabilită în 2008, în timpul congresului Asociaţiei Europene a Tiroidei (ETA – fondată la Roma, la 25 mai 1965)

– 25 – 31.V: „Săptămâna Solidarităţii cu Popoarele aflate sub Administrare străină”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia 54/91 din 6.XII.1999

– „Ziua Eliberării Africii”; la 25.V.1963 (- 60 de ani) a fost creată Organizaţia Unităţii Africane (OUA), când a fost adoptată „Carta Africii”, în cadrul Consiliului şefilor de stat şi de guvern desfăşurat la Addis Abeba (Etiopia); OUA a fost creată cu scopul de a impulsiona lupta pentru totala eliberare a continentului de sistemul colonial şi pentru dezvoltarea statelor africane. Aceasta a intrat în vigoare în octombrie 1986, iar la 2 ani după aceasta a fost adoptat și Protocolul drepturilor omului și ale popoarelor pentru crearea unei Curți Africane a Drepturilor Omului și ale Popoarelor în Burkina Faso. Organizația pentru Unitate Africană (OUA), a fost schimbată în iulie 2000 cu Uniunea Africana (UA), în cadrul summit-ului OUA organizat în Togo. Statutul, Uniunii Africane a intrat în vigoare în 2001 după ce statele membre OUA l-au semnat și consacrat

– Ziua naţională a Republicii Argentina; aniversarea începutului revoluţiei pentru independenţa naţională din 1810, care a culminat, la 9 iulie 1816, cu proclamarea independenţei „Provinciilor Unite de la Rio de la Plata” care, prin Constituţia din 1826, au primit denumirea de Republica Federativă Argentina

– Ziua naţională a Regatului Haşemit al Iordaniei; aniversarea proclamării independenţei – 1946

– 1681: A murit dramaturgul spaniol Pedro Calderón de la Barca (n. 1600)

– 1693: A murit scriitoarea franceză Marie-Madeleine Pioche de La Vergne, contesă de La Fayette (Madame de La Fayette), cunoscută în special pentru „La Princesse de Clèves”, primul roman istoric din această ţară şi unul dintre primele romane din literatura universală (n. 1634) – 330 de ani

– 1789: A murit botanistul suedez Anders Dahl; după el este denumită floarea de dalie (n. 1751)

– 1801: S-a născut Robert Cock, unul dintre primii exploratori europeni ai regiunii Adelaide din Australia de Sud, după instituirea unei colonii noi în decembrie 1836 (m. 1871)

– 1803: S-a născut Ralph Waldo Emerson, eseist, poet şi publicist american; cel mai de seamă reprezentant al transcendentalismului (curent filosofic iniţiat de acesta în anul 1836, caracterizat prin religiozitate panteistă şi spirit umanitar) (m. 1882) – 220 de ani

– 1805: A murit filosoful englez William Paley (n. 1743)

– 1818: S-a născut Jacob Christoph Burckhardt, scriitor şi istoric elveţian, unul dintre cei mai importanţi istorici elveţieni ai culturii, specializat în istoria culturii europene (m. 1897) – 205 ani

– 1841: S-a născut Eugène Samuel Grasset, artist plastic elveţian; a trăit majoritatea vieţii sale artistice la Paris, creația sa fiind ancorată temporal în perioada cunoscută ca Belle Epoque (m. 1917). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca an al naşterii 1845

– 1848: S-a născut filologul ceh Jan Jarnik; fiind profesor la Catedra de Romanistică a Universităţii din Praga (1882-1919), a înfiinţat un seminar pentru cercetarea limbii şi literaturii române; a întreprins cinci călătorii în România, ocazii cu care a luat contact direct cu limba şi folclorul românesc; împreună cu Andrei Bârseanu a editat, în 1885, colecţia de „Doine şi strigături din Ardeal”, la care a alcătuit şi un amplu glosar în limba franceză; membru corespondent străin din 1879 şi membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1923) – 175 de ani

– 1860: S-a născut psihologul american James McKeen Cattell, primul profesor de psihologie din America; importantă activitate în studierea comportamentului uman (m. 1944)

– 1865: S-a născut fizicianul olandez Pieter Zeeman; studii privind efectul câmpurilor magnetice într-o sursă de lumină (cunoscut ca „efectul Zeeman”); Premiul Nobel pentru fizică în 1902 (m. 1943)

– 1865: S-a născut John (Raleigh) Mott, evanghelic american, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1946 pentru activitatea sa de înfiinţare şi de consolidare a organizaţiilor internaţionale creştine-protestante studenţeşti care au activat pentru promovarea păcii (m. 1955)

– 1884: S-a născut Jean-Richard Bloch, eseist, romancier şi autor dramatic francez (m. 1947)

– 1892: S-a născut (în Croaţia) Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedinte al RSF Iugoslavia între anii 1945 şi 1980 (m. 1980)

– 1921: S-a născut Hal David (numele la naştere: Harold Lane David), compozitor şi textier american (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Kallen (m. 2016)

– 1921: S-a născut fizicianul și profesorul american de origine germană Jack Steinberger; împreună cu colegii săi Leon Lederman şi Melvin Schwartz, a făcut cercetări asupra particulelor subatomice, a forţei nucleare şi a radioactivităţii; cei trei au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1988 pentru descoperirea legăturii dintre neutroni (m. 2020)

– 1922: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Kallen (m. 2016)

– 1925: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (m. 2012)

– 1927: S-a născut scriitorul american Robert Ludlum (m. 2001)

– 1929: S-a născut soprana americană de origine română Beverly Sills (m. 2007)

– 1932: S-a născut K. C. Jones, jucător și antrenor american de baschet, legenda echipei Boston Celtics (m. 2020)

– 1933: S-a născut actriţa britanică Sarah Marshall (m. 2014) – 90 de ani

– 1934: S-a născut actorul englez David Burke

– 1934: A murit compozitorul englez Gustav Holst (n. 1874)

– 1937: S-a născut tenorul italian Franco Bonisolli (m. 2003)

– 1938: S-a născut Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (m. 2016) – 85 de ani

– 1939: S-a născut actorul englez Sir Ian McKellen Murray

– 1939: S-a născut actriţa americană Dixie Carter, nominalizată la Premiile Emmy, în 2007, pentru rolul din serialul TV „Neveste disperate” (m. 2010)

– 1939: A murit Sir Frank Watson Dyson, astronom englez (n. 1868)

– 1942: S-a născut actorul și regizorul rus Aleksandr Kalyagin

– 1947: S-a născut Flavio Bucci, actor italian de teatru și film (m. 2020)

– 1948: S-a născut interpretul german Klaus Meine (membru al formaţiei „Scorpions”) – 75 de ani

– 1949: S-a născut PF Gheorghe al III-lea, Arhiepiscop de Noua Justiniana și al Întregului Cipru (întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ciprului din 8.I.2023), Mitropolit de Paphos (din 2006)

– 1959: S-a născut romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (m. 2017)

– 1960: S-a născut trompetistul american de jazz Wallace Roney (m. 2020)

– 1970: A murit Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (n. 1919)

– 2005: A murit Ruth Laredo, pianist american (n. 1937)

– 2014: A murit generalul Wojciech Jaruzelski, ultimul lider comunist al Poloniei; a condus ţara în perioada 1981-1989 (n. 1923)

– 2015: A murit fotografa americană Mary Ellen Mark, cunoscută pentru fotojurnalism, portrete, fotografie documentară şi de publicitate (n. 1940)