Calendarul zilei – 11 mai

Publicat de Codrin RAITA, 11 mai 2023, 05:00 / actualizat: 12 mai 2023, 15:55

S-a întâmplat într-o zi de 11 mai

* Cu 1693 de ani în urmă (330) avea loc inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul). A fost fondat de împăratul Constantin cel Mare pe locul vechii colonii greceşti Byzantion (Bizanț, ce data din secolul al VII-lea î. Hr.). Împăratul a stabilit aici noua capitală a Imperiului Roman. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma (Noua Romă), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”)

* Cu 239 de ani în urmă (1784) limba germană era declarată limbă oficială în administraţia de stat a Transilvaniei, în locul limbii latine

* În urmă cu 146 de ani (1877), în urma proclamării independenţei de stat a României (9/21.V.1877), Guvernul anula plata tributului către Turcia (914.000 lei) şi punea suma la dispoziţia Ministerului de Război (11/23)

* Acum 137 de ani (1886) avea loc inaugurarea, în faţa Universităţii din Bucureşti, a statuii cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr. Statuia, care îl reprezintă pe Gheorghe Lazăr în picioare, în vestimentație românească de inspirație orientală, specifică epocii în care a trăit, cu o pelerină pe umeri și ținând o carte deschisă în mâini, a fost executată de sculptorul Ion Georgescu din marmură

* În urmă cu 112 ani (1911) o echipă de sportivi români a participat la concursul internaţional de gimnastică de la Torino (până la 14/27.V), cucerind medalii de argint, aceasta fiind prima participare pe plan internaţional a unei echipe româneşti (11/24)

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”. Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La data de 14 mai 1923, după încheierea Te Deum-ului religios în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti, elevul Amilcar Săndulescu a ales Eroul (Ostaşul) Necunoscut, oprindu-se în dreptul sicriului nr.4, pe care a pus mâna, exprimându-se cu cuvintele: „Acesta este tatăl meu”. În ziua de 17 mai, fiind ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, înscrisă în calendarul Creştin Ortodox, pe întreg teritoriul ţării se serba Ziua Eroilor. Dis-de-dimineaţă, un public numeros a umplut străzile capitalei, îndreptându-se spre Biserica „Mihai Vodă”, pentru a însoţi cortegiul cu Eroul Necunoscut spre locul de veci din Parcul „Carol I”

* Acum 92 de ani (1931) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei militare a Micii Înţelegeri (cunoscută şi sub numele de Mica Antantă), cu participarea şefilor de Stat Major, pentru a contracara creşterea activităţii revizioniste a Germaniei, Italiei şi Ungariei. Mica Înţelegere a fost o organizaţie de securitate regională defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe între Cehoslovacia-Iugoslavia (14.VIII.1920), România-Cehoslovacia (23.IV.1921) şi România-Iugoslavia (7.VI.1921). Avea ca obiectiv menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial (şi-a încetat activitatea în 1938)

* Acum 84 de ani (1939) a fost semnat un acord economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizaţii comerciale engleze în România, înfiinţarea de zone libere în porturile româneşti etc.

* Acum 74 de ani (1949) a apărut primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (câteva zile mai târziu, la 20 mai, a apărut un decret privind organizarea radioficării în Republica Populară Română)

* Tot cu 74 de ani în urmă (1949) Israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. La 14.V.1948 a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat, marcarea acestui eveniment variind în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic

* În urmă cu 73 de ani (1950) a avut loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală”, de Eugène Ionesco, în regia lui Nicolas Bataille

* Acum 67 de ani (1956) România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa. Creată la 11.IV.1919, OIM este o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor. Din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva. Între anii 1946 şi 1956 România nu a mai participat, însă, la lucrările OIM

* Cu 33 de ani în urmă (1990) Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai (acelaşi an). CPUN a fost constituit la 9.II.1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai. CPUN era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

* În urmă cu 32 de ani (1991) a fost semnat, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „Cer Deschis” între cele două ţări. A fost primul tratat de acest gen din Europa. Textul, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 17 decembrie 1991, a intrat în vigoare de la 17 decembrie 1991 până la 31 decembrie 2001, fiind abrogat prin Ordin 2483/2016

* Acum 28 de ani (1995) comunitatea internaţională a hotărât, la New York, prelungirea, pe termen nelimitat și fără condiții, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNT). Tratatul, deschis spre semnare la 1.VII.1968, a intrat în vigoare la 5.III.1970. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat

* Cu 12 ani în urmă (2011) era adoptată de către Consiliul Europei Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor. Convenția de la Istanbul sau Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței împotriva Femeii și a Violenței Domestice stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen. Femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă sau la serviciu, cât și acasă. Tratatul a intrat în vigoare pe 1 august 2014. România a semnat Convenția de la Istanbul în iunie 2014, și a ratificat-o în data de 23 martie 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016. În martie 2019, 46 state au semnat-o și 34 de state (Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Croația, Danemarca, Finlanda, Elveția, Estonia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Luxemburg, Macedonia, Malta, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia) au ratificat-o. Este primul tratat internațional care conține o definiție a genului, ceea ce înseamnă că acum se recunoaște faptul că femeile și bărbații nu sunt doar diferențiați din punct de vedere biologic, dar că există o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor și bărbaților roluri și comportamente specifice

Aniversări – Comemorări

– 1845: A murit Carl Filtsch, „copilul minune” al muzicii secolului al XIX-lea; elevul preferat al lui Frédéric Chopin (n. 1830, la Sebeș)

– 1849: A murit (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar) pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (n. 1796)

– 1899, 11/23: S-a născut arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (m. 1960). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) menționează ca dată a naşterii doar stilul nou, 23.V.1899

– 1903: S-a născut prozatorul şi publicistul Virgil Birou, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (a organizat, de exemplu, în 1941, prima expoziţie a cărţii, artelor plastice şi grafice din Banat) (m. 1968) – 120 de ani

– 1905: S-a născut biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii; de numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1989)

– 1913: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) actriţa şi profesoara Beate Fredanov (m. 1997) – 110 ani

– 1914: S-a născut Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din țară și din lume; prima româncă intrată în Cartea Recordurilor (m. 2005)

– 1921: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Elise Popovici (m. 2011)

– 1924: S-a născut Aurel Gurghianu, poet şi publicist (m. 1987)

– 1925: S-a născut Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (m. 1997)

– 1926: S-a născut agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2016)

– 1926: S-a născut inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (m. 2017)

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (m. 2008)

– 1931: S-a născut prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (m. 2008)

– 1933: S-a născut Mihai Iacob, regizor de film şi scenarist; stabilit din 1971 în SUA (m. 2009) – 90 de ani

– 1934: A murit Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (n. 1859)

– 1935: S-a născut actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV; timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (m. 2016)

– 1940: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) graficianul și pictorul Victor Vladimir Ciobanu

– 1940: S-a născut Gheorghe Istrate, poet şi publicist (m. 2017)

– 1941: S-a născut Crişu Dascălu, lingvist, poet, critic literar, publicist şi profesor

– 1946: S-a născut oboistul şi dirijorul Radu Chişu (m. 1989)

– 1954: S-a născut sculptorul Aurel-Silviu Cucu

– 1958: A murit Ion Breazu, istoric şi critic literar; cercetări privind fenomenul literar regional (Transilvania), relaţiile culturale şi politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”), studii de literatură comparată (n. 1901) – 65 de ani

– 1963: S-a născut Cornel Mihalache, jurnalist și regizor de film documentar – 60 de ani

– 1980: A murit Vida Géza, sculptor maghiar din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1913)

– 1989: A murit sculptorul Naum Corcescu (n. 1922)

– 1990: A murit dramaturgul Theodor Mănescu (n. 1930)

– 1995: A murit George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1919)

– 2010: A murit, la Paris, Imre Tóth, filosof și filolog român de origine maghiară (n. 1921, la Satu Mare)

– 2010: A murit inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (n. 1923)

– 2010: A murit ÎPS Dirayr Mardichian, teolog armean, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (n. 1930, la Beirut, Liban)

– 2011: A murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov; fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara. Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont” (n. 1951)

– 2012: A murit matematicianul şi profesorul Dan Brânzei; contribuţii deosebite în topologia algebrică, fundamentele matematicii, geometria sintetică şi geometria proiectivă (n. 1942)

– 2014: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Margareta Pogonat (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE – Gymnich (11 – 12 mai)

– Niigata, Japonia: Reuniunea miniștrilor de finanțe din cadrul G7 și a guvernatorilor băncilor centrale (11 – 13 mai)

– Indonezia: Liderii Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), formată din 10 membri, se întâlnesc în primul summit al anului

-Londra: Președintele Zambiei Hakainde Hichilema, Secretarul General AfCFTA Wamkele Mene și alți lideri de afaceri vorbesc la conferința Africa Debate

– Tokyo: Nissan – rezultate anuale 2022/23

– Paris: Raportul lunar al OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol)

– Paris: Renault – Adunarea Generală a Acţionarilor

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei și publicarea raportului de politică monetară

– Lisabona, Portugalia: Raoni Metuktire, cunoscut și ca șef Raoni sau Ropni, lider și ecologist indigen brazilian, și alți reprezentanți ai poporului indigen din Amazon fac prima oprire în Portugalia într-un turneu în șase țări europene (11 – 13 mai)

– Madrid: Telefonica – rezultate trimestriale

– SUA: Covid-19 – sfârșitul stării de urgență sanitară

– Kuala Lumpur: Este așteptat verdictul privind convertirea la islam a trei copii hinduși fără acordul unuia dintre părinți

– Jenin, Teritoriile palestiniene: Prima comemorare a morții jurnalistei palestiniano-americane Shireen Abu Akleh, ucisă într-un raid al armatei israeliene

– Rabat: Procesul în apel al istoricului Maâti Monjib condamnat pentru „subminarea securității statului”

– Matosinhos, Portugalia: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) – Raliul Portugaliei (11 – 14 mai)

Aniversări – Comemorări

– 1686: A murit Otto Von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (n. 1602)

– 1720: S-a născut Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, nobil şi aventurier german; şi-a „câştigat” renumele de mare mincinos pentru păcălelile şi poveştile sale exagerate, fapt pentru care relatările sale au fost transpuse în colecția de povestiri “Aventurile baronului Münchausen”, scrisă de Rudolph Erich Raspe; la sfârșitul anului 1786, scriitorul german, Gottfried August Bürger, a publicat o traducere liberă și adăugită a cărții, pentru ca în 1988 să apară şi filmul cu acelaşi nume (m. 1797)

– 1824: S-a născut Jean-Léon Gérôme, pictor și sculptor francez (m. 1904)

– 1835: S-a născut Kārlis Baumanis, compozitor leton din Imperiul Rus; este autorul imnului naţional al Letoniei (m. 1905)

– 1849: A murit (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Récamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (n. 1777)

– 1849: A murit compozitorul german Otto Nicolai (n. 1810)

– 1854: S-a născut inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (m. 1899)

– 1855: S-a născut compozitorul rus Anatoli Liadov (m. 1914). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi, 29 aprilie 1855

– 1859: S-a născut astronomul american Frank Schlesinger (m. 1943)

– 1875: S-a născut Harriet Quimby, jurnalistă, actriţă şi scenaristă americană; prima femeie din Statele Unite care a primit un brevet de pilot şi prima femeie care a zburat singură deasupra Canalului Mânecii (m. 1912)

– 1884: S-a născut (în România) soprana americană Alma Gluck (nume la naștere: Reba Fiersohn); una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (m. 1938)

– 1888: S-a născut Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine belaruso-evreiească, considerat unul dintre cei mai mari creatori de cântece din istoria SUA (m. 1989) – 135 de ani

– 1889: A murit John Cadbury, întreprinzător englez în domeniul ciocolatei; brandul britanic de ciocolată Cadbury, înfiinţat de antreprenorul căruia îi poartă numele, este astăzi al doilea cel mai mare producător de dulciuri la nivel mondial, cu venituri anuale de miliarde de dolari (n. 1801)

– 1895, 11/12: S-a născut filosoful indian Jiddu Krishnamurti (m. 1986)

– 1899: S-a născut Paulino Masip, scenarist, dramaturg şi romancier spaniol (m. 1963)

– 1904: S-a născut Salvador Dali, pictor, poet, teoretician, grafician şi eseist spaniol; reprezentant de seamă al suprarealismului (m. 1989)

– 1905, 11/24: S-a născut scriitorul rus Mihail A. Şolohov; Premiul Nobel pentru Literatură în 1965 (m. 1984)

– 1909: S-a născut Herbert Murrill, compozitor şi organist englez (m. 1952)

– 1914: S-a născut Haroun Tazieff, geolog francez de origine poloneză; studii şi cercetări privind mecanismele erupţiilor şi gazele vulcanice; unul dintre fondatorii Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (1948) (m. 1998)

– 1916: S-a născut scriitorul spaniol Camilo José Cela; Premiul Nobel pentru Literatură în 1989 (m. 2002)

– 1916: A murit Max Reger, compozitor, organist şi pianist german (n. 1873)

– 1918: S-a născut Richard Phillips Feynman, fizician și profesor american; principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga); a ajutat la dezvoltarea bombei atomice; cărțile sale de fizică sunt unele din cele mai populare scrise vreodată (m. 1988) – 105 ani

– 1920: A murit William Dean Howells, scriitor şi critic literar american (n. 1837)

– 1924: S-a născut Eugene Dynkin, matematician american de origine rusă (m. 2014)

– 1924: S-a născut Antony Hewish, astrofizician britanic; contribuţii în radioastronomie, la studiul pulsarilor (pe care i-a descoperit în 1967) şi al quasarilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, împreună cu Sir Martin Ryle (tot britanic), pentru cercetările lor de radioastronautică (m. 2021)

– 1925: S-a născut Rubem Fonseca, romancier, scenarist şi critic brazilian de film (m. 2020)

– 1927: A murit Juan Gris (pe numele său adevărat José Victoriano Carmelo Carlos González-Pérez), pictor şi grafician spaniol stabilit la Paris, unul dintre promotorii cubismului (n. 1887)

– 1928: S-a născut Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (m. 1997) – 95 de ani

– 1932: S-a născut scriitorul şi ziaristul spaniol Francisco Umbral (m. 2007)

– 1934: A murit fizicianul rus Orest Khvolson (n. 1852)

– 1937: S-a născut juristul şi profesorul german Dieter Grimm, personalitate marcantă a teoriei constituţional-politice, a istoriei dreptului şi a dreptului constituţional german şi comparat

– 1938: S-a născut scriitorul şi arhitectul spaniol Joan Margarit (i Consarnau); cea mai mare parte a operei sale este scrisă în limba catalană; câștigător al Premiului Miguel de Cervantes în 2019 (m. 2021) – 85 de ani

– 1939: S-a născut poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (m. 2014)

– 1947: S-a născut Marc-Antoine Costa de Beauregard, preot ortodox, doctor în teologie și profesor francez; protopop al protopopiatului Franței, în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale

– 1963: S-a născut actriţa britanică Natasha Richardson; fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liam Neeson (m. 2009, în urma unui accident de schi suferit în Canada) – 60 de ani

– 1976: A murit Alvar Aalto (nume complet Hugo Henrik Alvar Aalto), unul dintre cei mai mari arhitecți finlandezi, urbanist și designer de mobilă; considerat, alături de Le Corbusier, Walter Gropius și Mies van der Rohe, ca unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai modernismului (n. 1898)

– 1981: A murit Bob Marley, renumit interpret jamaican şi compozitor de muzică reggae (n. 1945)

– 1982: S-a născut Jonathan Stevens Jackson, actor, cântăreț, compozitor și scriitor american

– 2001: A murit Douglas Noël Adams, scriitor și dramaturg englez (n. 1952)

– 2002: A murit Bill Peet, desenator şi scenarist american de desene animate; a realizat, la „Studiourile Disney”, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 Dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor” etc. (n. 1915)

– 2019: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton; cunoscută pentru rolurile din „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (n. 1946)

– 2020: A murit actorul și comedianul american Jerry Stiller (n. 1927)

– 2021: A murit Haralambie Corbu, critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, profesor universitar din Republica Moldova; vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (1989-1995) (n. 1930)

– 2022: A murit (împușcată în timpul unui raid al Forțelor de Apărare din Israel) Shireen Abu Akleh, jurnalistă palestiniano-americană care a lucrat ca reporter pentru canalul în limba arabă Al Jazeera timp de 25 de ani, unul dintre cele mai proeminente nume din Orientul Mijlociu pentru reportajele sale în Teritoriile palestiniene ocupate de Israel; de-a lungul carierei, a relatat despre numeroase evenimente majore care i-au afectat pe palestinieni, analizând în același timp și politica israeliană; datorită reportajelor ei televizate a devenit cunoscută și, ca jurnalist de top în lumea arabă, a fost o sursă de inspirație pentru mulți palestinieni și arabi, în special un model pentru femeile arabe ce intenționau să urmeze o carieră în jurnalism (n. 1971) – 1 an