Calendarul zilei – 18 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 18 aprilie 2023, 05:41 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:58

S-a întâmplat într-o zi de 18 aprilie

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când avea loc prima adunare politică a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii („Adunarea din Duminica Tomii”), la care s-a hotărât convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj (printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian şi Ion Buteanu) (18/30)

* Acum 119 ani (1904) a apărut primul număr al ziarului „L’Humanité”, organ central al Partidului Comunist Francez

* În urmă cu 114 ani (1909) era înfiinţată „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători. Primarul Bucureştiului, Vintilă I. Brătianu, a alcătuit raportul nr. 9 149/1909 prin care cerea formarea unei societăţi comunale pentru construirea şi exploatarea de tramvaie în Bucureşti, pe termen de 40 ani, în care Comuna (Primăria) să intre cu cel puţin 1/4 şi cel mult 1/2 din capital. Consiliul Primăriei l-a aprobat prin Decizia nr. 50/4 martie 1909, iar „Legea pentru înfiinţarea unei societăţi comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti” a fost votată de Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1909, de Senat la 23 martie 1909 şi a fost promulgată cu Decretul Regal Nr. 1 308/14 aprilie 1909 („Monitorul Oficial”, nr. 15/18 aprilie 1909) (18.IV/1.V)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când era deschisă, la Iaşi, prima expoziţie a grupării „Arta română”, înfiinţată la 9.III.1917. Au fost expuse lucrări ale artiştilor fondatori, printre care pictorii Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu şi Nicolae Tonitza, sculptorul Oscar Han ş.a.

* Acum 92 de ani (1931), după demisia guvernului naţional-ţărănesc, condus de Gh. Gh. Mironescu (la 4 aprilie), s-a format un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la Finanţe şi Interne). Fără un program de guvernare şi lipsit de omogenitate, guvernul Iorga nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului

* În urmă cu 77 de ani (1946) a fost adoptată, în mod oficial, hotărârea de autodizolvare a Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite. Creată la 10.I.1920 (România fiind membru fondator), Liga Naţiunilor încetase, practic, să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 72 de ani (1951), la Paris, șase țări europene – Italia, Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au semnat Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Tratatul de la Paris, cum mai este denumit, a avut o durată limitată la 50 de ani. În consecință, CECO a încetat să existe la 23 iulie 2002, iar responsabilitățile și bunurile sale au fost preluate de Comisia Europeană. Tratatul instituia o Înaltă Autoritate, o Adunare, un Consiliu de Miniștri și o Curte de Justiție, CECO având personalitate juridică. Înalta Autoritate, precursoarea actualei Comisii Europene, era organismul executiv colegial independent care avea sarcina de a atinge obiectivele stabilite în tratat și de a acționa în interesul general al CECO. Aceasta cuprindea nouă membri (dintre care cel mult doi puteau fi de aceeași naționalitate), numiți pentru șase ani. A fost un organism supranațional cu putere de decizie. Înalta Autoritate lua decizii, formula recomandări și adresa avize. Aceasta era asistată de Comitetul Consultativ (precursorul actualului Comitet Economic și Social European), compus din reprezentanți ai producătorilor, ai lucrătorilor, ai consumatorilor și ai distribuitorilor. Adunarea, precursoarea Parlamentului European, era compusă din 78 de membri, care reprezentau propriile parlamente naționale. Erau câte 18 membri pentru Germania, Franța și Italia, 10 pentru Belgia și Țările de Jos și patru pentru Luxemburg. Consiliul, precursorul actualului Consiliu al Uniunii Europene, era format din șase reprezentanți ai guvernelor naționale. Președinția Consiliului era deținută prin rotație de către fiecare țară membră a CECO pentru o perioadă de trei luni. Curtea de Justiție, precursoarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, era formată din șapte judecători numiți pentru șase ani printr-un acord comun între guvernele țărilor CECO. Aceasta asigura interpretarea și aplicarea corectă a tratatului

* Acum 68 de ani (1955), între 18 şi 24 aprilie, a avut loc Conferinţa de la Bandung (Indonezia), prima conferinţă afro-asiatică ce a pus, practic, bazele mişcării de nealiniere. La conferinţă s-a relevat interesul ţărilor în curs de dezvoltare de a acţiona într-un cadru internaţional organizat, care să asigure armonizarea intereselor lor

* În urmă cu 32 de ani (1991), în zilele de 18 și 19 aprilie, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, François Mitterrand (1916 – 1996), prima vizită a unui şef de stat occidental după decembrie 1989

* Se împlinesc 5 ani de când a fost realizat un transplant pulmonar la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din București. Organul a fost recoltat de la un pacient aflat în moarte cerebrală, în vârstă de 46 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență București, în data de 18 aprilie 2018. Echipa medicală l-a avut ca operator pe dr. Igor Tudorache, alături de doi chirurgi din Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, echipa de anestezie și echipa de asistente specializate pe bloc operator din același spital

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti (ziua a treia) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– A treia zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 1806: S-a născut Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1881)

– 1846: S-a născut Nicolae Densuşianu, istoric şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1880 (m. 1911)

– 1880: A murit Costache Aristia, actor (creator al primei şcoli de artă dramatică – 1833, având printre discipoli pe Costache Caragiali şi Eufrosina Popescu) şi traducător; membru al „Frăţiei” şi participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1800)

– 1882: S-a născut medicul chirurg Victor Gomoiu, considerat întemeietorul istoriografiei medicale româneşti moderne şi al muzeografiei medico – farmaceutice (m. 1960)

– 1893: S-a născut compozitorul, muzicianul și dirijorul Georges Boulanger (Gheorghe Pantazi), violonist, dirijor și compozitor român, de etnie romă, un nume de rezonanță în muzica ușoară și de café-concert, care și-a desfășurat activitatea, în mare parte, peste hotare (m. 1958, în Argentina) – 130 de ani

– 1914: S-a născut inginerul Gheorghe Silaş; a organizat şi dezvoltat la Timişoara o şcoală de vibraţii şi vibropercuţii; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1924: S-a născut compozitorul Ion Vintilă (m. 1977)

– 1925: S-a născut Emanuel Valeriu, fost redactor şi director general al Televiziunii Române (1990-1992); și-a început cariera de jurnalist în 1940, la ziarul „Universul Sport” (m. 2012)

– 1928: S-a născut Dumitru Popescu, fost lider comunist (membru al CC al PCR între anii 1965 şi 1989, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă), jurnalist și scriitor; arhitectul principal al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; era poreclit „Dumnezeu”; originea poreclei este incertă, dar ea sugera întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice – 95 de ani

– 1929: S-a născut Ion Voinescu (Ţop), fost internaţional de fotbal, component al echipei de aur a CCA (Casa Centrală a Armatei) şi antrenor; portar de legendă, care a marcat cel mai mult istoria fotbalului românesc, conform UEFA; a fost poreclit „Ţop” din cauza neastâmpărului din poartă, fiind într-o permanentă „ţopăială” (m. 2018)

– 1934: S-a născut regizorul și scenaristul de film documentar Erich Nussbaum, specializat în filme despre artă (m. 2011)

– 1943: S-a născut Florin Codre, sculptor de artă monumentală, cascador şi regizor (autor al primului film românesc de ficţiune de după 1989, a cărui finanţare s-a realizat din iniţiativă privată, „Şobolanii roşii” – 1990) – 80 de ani

– 1944: S-a născut pictorița Doina Herivan Moisescu (m. 2020)

– 1944: S-a născut istoricul literar şi traducătoarea Simona Cioculescu (m. 2022)

– 1945: S-a născut Maya Badian, compozitoare, muzicolog și profesoară canadiană de origine română

– 1945: S-a născut Marius Tupan, prozator, eseist şi dramaturg (m. 2007)

– 1946: S-a născut dirijorul şi pianistul Cristian Mandeal; dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991 – 2009)

– 1952: S-a născut Eugen Cristea, actor de teatru şi film; în decursul carierei a fost prezentator şi realizator de emisiuni TV, a regizat şi compus ilustraţia muzicală a unor piese de teatru, a publicat un volum personal de proză şi a tradus literatură beletristică

– 1955: S-a născut interpretul de muzică populară Drăgan Muntean (m. 2002)

– 1971: A murit Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (n. 1885)

– 1974: A murit compozitorul și profesorul Nicolae Buicliu (n. 1906)

– 2001: A murit Eugen Crăciun, pictor, grafician şi decorator (n. 1922)

– 2005: A murit Cornelia Pillat, istoric de artă, istoric literar, memorialist şi editor (n. 1921)

– 2010: A murit Emilia Comişel, etnomuzicolog şi profesor (n. 1913)

– 2012: A murit ziaristul Emanuel Valeriu, fost director general al Televiziunii Române (1990-1992), membru CNA (2001-2008) (n. 1925)

– 2014: A murit (în Franța) scriitoarea, poeta, eseista și scenarista Mioara Cremene (n. 1923)

– 2019: A murit Irina Mihaela Bădescu, filolog, profesor universitar, traducător și cercetător în domeniul istoriei literaturii franceze a secolului al XVIII-lea, al civilizației franceze a Vechiului Regim, teoriei literare franceze, al francofoniei literare, al literaturii canadiene (n. 1938)

– 2020: A murit filosoful, profesorul, traducătorul și scriitorul Alexandru Boboc, unul din cei mai importanți specialiști români în filosofia modernă și contemporană; lucrările sale tratează o arie tematică largă: istoria filosofiei universale (în perspectivă comparată), filosofia valorilor şi a culturii, filosofia istoriei, semantica, filosofia limbajului, istoria şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1930)

– 2020: A murit Doru Farcaş, violonist de muzică populară, mare rapsod al plaiurilor botoșănene (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Reuniunea informală a miniștrilor mediului din UE (18 – 19 apr.)

– Oświęcim, Polonia: Președintele israelian, Isaac Herzog participă la Marșul celor Vii din fostul lagăr de exterminare nazist Auschwitz-Birkenau

– Bourges, Franța: Festivalul de primăvară de la Bourges (18 – 23 apr.)

– Londra: Audiere de procedură în cazul presupusului membru „Beatles” al grupării Statul Islamic, Aine Davis, urmărit penal pentru terorism

– Mumbai, India: Deschiderea primului magazin Apple

-Kuala Lumpur, Malaezia: Actrița  de origine asiatică, premiată cu Oscar, Michelle Yeoh își întâlnește fanii

– Italia: Cea de-a 61-a ediție a Salonului de Mobilă de la Milano (18 – 23 apr.)

– Los Gatos, SUA: Netflix – rezultate din primul trimestru

– Ierusalim: Verdict în cazul jurnalistului palestinian Lama Ghosheh, acuzat de „incitare la violență” pentru postări pe Facebook

– Zurich: Licitația unui schelet de Tyrannosaurus rex (T-Rex) „Trinity”, la Casa Koller

– Fotbal: Liga Campionilor, returul sferturilor de finală

• Londra: Chelsea (Ang) – Real Madrid (Spa)
• Napoli: Napoli (Ita) – AC Milan (Ita)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor”; stabilită în 1983 (- 40 de ani) de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO; sărbătorită pentru prima dată în 1984, ziua oferă posibilitatea conştientizării diversităţii patrimoniului la nivel mondial, dar şi vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa

– „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day); se comemorează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial; data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic) (- 80 de ani); data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (în 2022 s-a marcat la 28 aprilie). NOTĂ: La 27 ianuarie se marchează „Ziua internaţională de comemorare a celor 6 milioane de evrei şi alte victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-al doilea război mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz); în această zi, în Germania, se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

– „Ziua Mondială a Radioamatorismului”; marchează data de 18.IV.1925, când, la Paris, s-a luat hotărârea de înfiinţare a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor – IARU

– Ziua naţională a Republicii Zimbabwe; aniversarea proclamării independenţei – 1980

– 1605: La această dată a fost botezat Giacomo Carissimi, cântăreţ, organist, pedagog şi compozitor italian, considerat drept iniţiator al „cantatei” în muzica bisericească (m. 1674)

– 1772, 18/19: S-a născut David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (m. 1823)

– 1819: S-a născut Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (m. 1895)

– 1873: A murit Justus von Liebig, chimist german; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (n. 1803) – 145 de ani

– 1882: S-a născut dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (m. 1977)

– 1898: A murit Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (n. 1826) – 125 de ani

– 1907: S-a născut matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (m. 1996)

– 1909: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1816)

– 1918: S-a născut scenaristul japonez de film Shinobu Hashimoto (m. 2018) – 105 ani

– 1927: S-a născut politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (m. 2008)

– 1927: S-a născut Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop şi om politic de orientare creştin-democrată din Polonia, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (m. 2013)

– 1930: S-a născut organistul şi compozitorul francez Jean Guillou; concertist de renume mondial, compozitor prolific, pedagog şi realizator de orgi, muzicianul a fost titular între anii 1963 şi 2015 la orga bisericii Saint-Eustache, una dintre cele mai prestigioase din Franţa (m. 2019)

– 1936: A murit compozitorul italian Ottorino Respighi; este în special cunoscut pentru Trilogia Romană şi cele trei suite de Dansuri Antice (n. 1879)

– 1940: A murit Lajos Ady, scriitor, istoric literar şi pedagog maghiar; fratele mai mic al poetului Endre Ady (n. 1881)

– 1945: A murit Sir John Ambrose Fleming, fizician şi inginer englez, cunoscut pentru inventarea în 1904 a primului tub electronic, dioda, denumită pe atunci kenotron (n. 1849)

– 1948: S-a născut soprana americană Catherine Malfitano – 75 de ani

– 1955: A murit fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru fizică în 1921 (n. 1879, la Ulm/Germania)

– 1974: A murit Marcel Pagnol, dramaturg, regizor, scenarist şi producător francez (n. 1895)

– 2002: A murit Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (n. 1914)

– 2003: A murit Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Republica Moldova (n. 1936) – 20 de ani

– 2012: A murit Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (n. 1929)

– 2013: A murit desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson, considerat designerul celor mai populare coperte de albume rock (n. 1944) – 10 ani