Se împlinesc 46 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977
Publicat de Adina Sîrbu, 4 martie 2023, 09:12
Seismul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, o durată de aproximativ 56 de secunde și a provocat moartea a peste 1.500 de oameni, cele mai multe victime fiind în Capitală.
Cutremurul din 1977 a avut epicentrul în zona Vrancea, cea mai activă din ţară chiar şi în prezent şi care a generat, de-a lungul timpului, cele mai multe cutremure de peste 6 grade, pe scara Richter.
Recentele seisme din zona Olteniei, în care astfel de fenomene sunt foarte rare, au determinat autorităţile să înceapă o campanie de evaluare a clădirilor în care funcţionează şcoli şi spitale, în special cele construite îmnainte de 1978, pentru a vedea dacă sunt vulnerabile la cutremur.
Acolo unde va fi cazul, acestea vor fi reabilitate după ce vor fi găsite şi sursele de finanţare. În acest sens, ministerul Dezvoltării a semnat mai multe contracte pentru consolidarea seismică în valoare de peste 200 de milioane de lei, bani din PNRR.
În Bucureşti, primele evaluări vizuale rapide ale imobilelor în vederea consolidării ar urma să înceapă până în septembrie. Printre clădirile care vor avea prioritate se numără blocurile cu cel puţin trei etaje construite înainte de 1968, precum şi construcţiile unde funcţionează unităţi de învăţământ sau medicale. Banca Mondială estimează că în Capitală sunt 20.000 de clădiri vulnerabile la cutremur, iar municipalitatea a încheiat contracte de 50 de milioane de euro pentru consolidarea unora dintre ele prin PNRR.
Populația și autoritățile trebuie să se pregătească mai bine – susține șeful DSU, Raed Arafat
Populaţia din România nu este anunţată înainte de producerea cutremurelor, pentru că nu este pregătită şi s-ar crea panică – a spus Raed Arafat:
Primii salvatori într-un cutremur sunt vecinii şi oamenii de la faţa locului. Pregătirea trebuie să fie una a societăţii. Noi suntem cei care venim oricât de repede putem, mobilizăm o ţară întreagă, dar durează câteva ore până ajung echipele din zone neafectate. Mobilizăm o lume întreagă, dacă trebuie, dar durează iarăşi ore până ajung primii să ne ajute şi de aici fiecare dintre noi trebuie să ştie ce are de făcut. Este responsabilitatea noastră să pregătim şi responsabilitatea dumneavoastră să fiţi pregătiţi să acceptaţi pregătirea şi să căutaţi şi voi să fiţi cât mai bine pregătiţi. Noi, cel puţin în România, de ceva timp, avem acţiuni de pregătire a populaţiei şi a instituţiilor prin exerciţii mari, dar şi prin portalul „Fii pregătit”, pe care puteți găsi toate informaţiile.
RRA/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Agerpres