La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, situația refugiaților care ajung în România s-a schimbat
Publicat de Doina Sirbu, 1 martie 2023, 10:54
La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, situația refugiaților care ajung în România s-a schimbat. Nevoia de ajutor imediat, de urgență, s-a transformat în necesitarea unui plan pe termen mediu și chiar lung. Acest lucru înseamnă acces la servicii medicale și la educație, pentru copii. Dincolo de planurile de pe hârtie, în practică apar, uneori, probleme, spun reprezentanții asociației “Salvați Copiii”.
În baza statutului de protecție temporară, refugiații ucraineni din România au acces la serviciile medicale de bază, care le sunt disponibile și cetățenilor români. De cele mai multe ori, sistemul funcționează mulțumitor, dar există și situații care ridică probleme, spune Leonard Andreescu, asistent social în cadrul Asociației “Salvați Copiii”.
Leonard Andreescu: Din păcate, există persoane în sistem care nu cunosc exact prevederile legale sau nu sunt familiarizate cu procedurile, pe de-o parte, iar pe de altă parte există bariera lingvistică. Aceasta, am constatat noi, este cel mai mare obstacol în accesarea de către cetățenii din Ucraina a serviciilor de bază, chiar și în situații de urgență, iar noi am reușit să rezolvăm parțial această problemă, chiar și prin telefon, dacă a fost nevoie. Avem mediatori culturali și traducători.
În privința educației pentru copiii ucraineni, organizarea este din start deficitară, spune reprezentantul Asociației “Salvați Copiii”, pentru că, spre deosebire de alte țări, în România nu există obligația de a-i înscrie pe copii la școală.
Leonard Andreescu: În mod ideal, copiii ucraineni ar trebui să se înscrie în școlile românești mai întâi ca auditori și apoi ca elevi, în învățământul de masă din România. La noi încă nu s-a întâmplat acest lucru și noi, cumva, suntem aproape o excepție, aș spune, în rândul țărilor europene în care au ajuns cetățenii din Ucraina, deoarece, cam peste tot în Europa, din câte cunosc eu, a existat chiar o obligație ca părinții să-și înscrie copiii în învățământul de masă din țara respectivă, în sistemul de educație.
Ştim că există, totuși, clase, cursuri, destinate copiilor ucraineni.
Leonard Andreescu: Da, există, dar nu există ca o regulă generală. Îmi vine în minte exemplul din județul Maramureș, unde există școli, Liceul “Taras Șevcenko”, cu predare alternativă, cu clase de limbă ucraineană. Și acolo a fost foarte simplu să integreze pe acești copii. Există iarăși, copiii care vorbesc limba română și care s-au putut integra relativ ușor. Și mai există și cei, să le spunem curajoşi, care și-au înscris copiii, chiar dacă nu vorbesc limba, în școli românești și au șansa să se integreze în măsura în care părinții vor decide. Și avem iarăși astfel de situații în care părinții au zis noi nu ne mai întoarcem, noi vrem să rămânem definitiv aici.
Refugiații care vor să se stabilească în România, pentru că locuințele le-au fost distruse și nu mai au la ce să se întoarcă, intenționează să învețe limba și să își găsească un serviciu ori să deschidă o afacere.
Redactor: Bogdan Comşa/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: pixabay.com