INTERVIU | Analistul geopolitic Dorin Popescu, despre implicaţii şi posibile scenarii ale războiului din Ucraina. Cum este afectată Dobrogea de acest conflict
Publicat de , 24 februarie 2023, 11:03
Se împlineşte un an de când omenirea a fost pusă din nou în fața unui conflict pe care nu-l mai credea posibil – un război dus și cu mijloace clasice în apropierea noastră. Dana Malciu a stat de vorbă cu analistul geopolitic Dorin Popescu despre cât de afectată este țara noastră, dar și Dobrogea, precum și despre scenariile privind acest conflict.
Dorin Popescu, analist geopolitic: Este un de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu multiple obiective, inclusiv global, de reconfigurare a rolului Federației Ruse de a exista lume, un obiectiv regional de a-și reface sfera de influență și control și un obiectiv local – împotriva Ucrainei. Deci nu este doar împotriva Ucrainei, este un război global desfășurat de Federația Rusă împotriva Vestului ca și model de civilizaţie, un război de agresiune care se produce în proximitate imediată a teritoriului României, cu efecte directe și indirecte asupra intereselor și securității României, nu doar a interesului și securității Ucrainei. Un război în care România a fost afectată direct și indirect și se așteaptă ca riscurile și amenințările la adresa interesului și securității României să continue și să se multiplice și în perioada următoare.
Redactor: Astăzi, dacă s-ar încheia războiul, efectele asupra României câți ani se vor resimți?
Dorin Popescu, analist geopolitic: Ani de zile. Însă mă tem că suntem extrem de departe de momentul încheierii războiului și că există în continuare și riscul ca acest război să se încheie inclusiv cu avansări teritoriale mai importante ale Federației Ruse pe flancul din sud, inclusiv (trebuie să luăm în calcul acest lucru), până la granița directă cu România. Atingerea acestui aliniament de către trupele ruse eu nu am nici îndoială că există în momentul de față ca obiectiv în planurile strategice ale Kremlinului.
Redactor: Îngrijorător…
Dorin Popescu, analist geopolitic: Îngrijorător, de bună seamă. Sunt extrem de convins că Moscova are ca obiectiv diminuarea substanțială și pe termen lung a infrastructurii Ucrainei. Și ce poate fi mai important ca direcție prioritară de înaintare decât să interzici accesul, nu doar la Marea Azov, dar şi la Marea Neagră, a Ucrainei. Federația Rusă încearcă să-și ajusteze, să-și amplifice forțele și mijloacele necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Deci eu cred că ne vor aștepta vremuri grele în ceea ce privește posibile noi tentative ale armatei Federației Ruse de a înainta pe flancul de sud. Și Ucraina știe bine acest lucru.
Partenerii Ucrainei cunosc bine acest risc și, iată, avem în vedere crearea unei rezistențe militare din partea Ucrainei, cu sprijin tehnico-militar din partea Vestului, astfel încât această direcţie de înaintare să nu continue pe flancul sudic. Constanța, România ar trăi în impactul devastator maxim dacă armata Federației Ruse își va putea continua înaintarea pe flancul de sud, spre regiunea Nikolaiev, Odessa și, ulterior, de bună-seama, joncțiunea teritorială cu Transnistria și poate chiar cu raioane din vestul Nistului, respectiv cu întreaga Republica Moldova. Sunt scenarii care să iau în calcul, nu trebuie să ne temem să discutăm deschis în spațiul public de un astfel de risc. Acesta este un risc maximal – frontieră directă cu Federația Rusă, în partea de est a României, prin ocuparea teritorială substanțială, succesivă a unor largi teritorii din Ucraina și din Republica Moldova, ca țintă indirectă, deocamdată, dar care poate deveni țintă directă.
Ne aflăm într-o situație în care impactul asupra României poate spori substanțial. Până la acest risc maxim, despre care vă vorbeam. Încă o dată, este un risc maxim, sperăm din toată inima să nu se ajungă acolo, facem, pentru a nu se ajunge acolo, foarte multe eforturi noi, societatea vestică, occidentală, astfel încât sprijinul nostru militar, tehnico-militar, politic, economic, umanitar față de Ucraina să fie atât de mare încât, pentru început, să evităm acest scenariul de înaintare, de continuare a înaintării armatei ruse pe flancul de sud. Dar obiectivul maximal este și să ajutăm Ucraina să își ducă până la capăt războiul său de independență și de apărare, inclusiv până la eliberarea tuturor teritoriilor ocupate.
Redactor: Spuneți-mi, totuși, a trecut un an, un an de război, suntem în 2023. Omenirea, cel puțin războiul acesta clasic, cu tranșee, bombardamente, îl credea departe. Este actual, este la granița noastră. Ce impact are asupra economiei județului Constanța, asupra noastră, ca și simpli cetățeni ai acestui oraș?
Dorin Popescu, analist geopolitic: Dacă ar fi să coborâm, iată, la nivelul județului Constanța și la nivelul municipiului Constanța, am putea invoca și evoca următoarele direcții și domenii. În primul rând, există o comunitate locală în care, iată, e o componentă din ce în ce mai puternică a comunității ucrainene. Vorbim de 12.000-15.000 de cetățeni ucraineni care și-au găsit în municipiul Constanța și în zona de proximitate imediată a municipiului Constanța o a doua casă. O parte substanțială a comunității ucrainiene va rămâne în municipiul Constanța și în zona de proximitate, aș spune și aş risca să spun asta, indiferent de modalitatea sfârșitului războiului. O parte a comunității locale va aprecia în mod deosebit această oportunitate deschisă de cetățeni, de administrația publică centrală locală etc. Deci vom avea o comunitate locală ucraineană pe termen lung în Constanța. Va trebui să ne obișnuim cu acest lucru, să încercăm să identificăm mijloace de comuniune, așa cum avem în municipiul și în județul Constanța o experiență istorică pozitivă a comuniunii cu multe minorități. Minoritățile și-au putut păstra specificul și, în egală măsură, au putut participa în mod activ la un dialog multicultural. Așa se va întâmpla și cu comunitatea ucraineană, o comunitate ucraineană care va genera aici o anumită presiune pentru calitatea serviciilor publice, o comunitate locală care se va adiționa tuturor nevoilor și problemelor noastre interne. O comunitate locală care îi va multiplica posibilitățile de identificare a unor locuri de muncă din ce în ce mai mult, pe măsură ce se va permanentiza prezența acestuia în municipiu.
Pe toate scenariile de evoluție a acestui război, pe toate scenariile negative care ar putea include noi înaintări ale Armatei Federației Ruse, cele mai probabile scenarii iau în calcul înaintările pe flancul de sud, ori, pe flancul de sud, cea mai expusă regiunea României va rămâne Dobrogea, în vecinătate Mării Negre, ca zid împotriva viitoarelor înaintări teritoriale ale armatei ruse. Importanța județului Constanța, a regiunii istorice a Dobrogei și a Mării Negre va crește exponențial. Înseamnă că planurile de mobilitate militară care vizează dezvoltarea infrastructurii de transport, dezvoltare infrastructurii critice, dezvoltare infrastructurii energetice – toate acestea în România trebuie să se regăsească prioritar în Dobrogea. Dobrogea trebuie să fie proiectul pilot de dezvoltare și de răspuns al României la actuala provocare de securitate, proiectul pilot care ar trebui să însemne investiții, dezvoltare a infrastructurii de transport, dezvoltare a infrastructurii de mobilitate militară, astfel încât trupele aliate să poată să circule fără nicio problemă pe teritoriul Dobrogei, pentru a putea răspunde unor amenințări directe și viitoare directe ale Federației Ruse în regiune. Deci – dezvoltarea infrastructurii de transport, dezvoltarea infrastructurii energetice critice, dezvoltarea prezenței militare aliate se va face în continuare proporțional cu creșterea riscului și a amenințărilor care vin din Est. Deci vom vedea aici o Dobroge, în următorii ani, mai militarizată, ca reacție și ca răspuns la amenințările din Est.
Redactor: Războiul înseamnă şi ceva bun pentru Constanța?
Dorin Popescu, analist geopolitic: Da, eu aș spune că da, în condițiile în care avem o clasă politică responsabilă și aptă să iasă din această logică a leneviei și a birocrației. Cu toții avem de câștigat dacă administrația publică centrală din România iese din paradigma unei responsabilități vagi, unei înțelegeri vagi a urgențelor. Municipiul Constanța, județul Constanța, regiunea istorica Dobrogei intră în zodia urgenţei absolute de investiții și de dezvoltare. Dobrogea ar putea fi epicentrul unor provocări și al tulburărilor geopolitice de amploare în anii următori. Da, Dobrogea, aici, la Marea Neagră, Dobrogea, aici, pe direcția principală de înaintare a armatei Federației Ruse, Dobrogea, unde se consolidează prezența militară aliată. Dobrogea, unde aliații ne spun în fiecare zi că ceea ce trebuie să facem este să dezvoltăm infrastructura de transport și de mobilitate, pentru că altfel aliații nu ne pot sprijini. Deci gândiți-vă ce înseamnă ca tancul, armamentul greu al aliaților să nu poată să ajungă în regiunea Dobrogei, pentru că noi nu avem infrastructura de mobilitate militară.
Drumurile, portul – aici sunt proiecte și programe accelerate. Regiunea istorică a Dobrogei reprezintă domeniul prioritar, reprezintă spațiul prioritar de implementare a unui astfel de program prioritar. Suntem la Marea Neagră și Marea Neagră devine din ce în ce mai tulburată, din ce în ce mai rusească, având în vedere aceste înaintări, înaintarea propriu-zis teritorială a armatei Federației Ruse se produce pe flancul de sud, aici, la Marea Neagră și, după Marea Neagră, urmează Dobrogea. Înaintările teritoriale vizează, iată, Transnistria, vizează poate sudul Republicii Moldova, iarăşi suntem în proximitatea imediată a Mării Negre. Statele Unite articulează, în premieră în istoria lor, o strategie a Statelor Unite pentru regiunea Mării Negre. Regiunea Mării Negre a fost declarată ca având importanță strategică la Summit-ul de la Madrid NATO din 2022. Deci, iată că regiunea Mării Negre, în care noi suntem actor statal activ, responsabil, înzestrat cu o încredere superioară a administrației de la Washington în ceea ce privește capacitatea noastră de joc politic și geopolitic. Noi, la Marea Neagră, nu Polonia! Dar toate scenariile care vizează crearea unei rezistențe și a unei reziliențe a Vestului la Marea Neagră iau în calcul profilul și capacitățile de joc politic ale României. De ce? România a demonstrat că are inițiative pe Marea Neagră etc, Turcia a avut inițiative ce nu par că ar reprezenta semnul unui angajament plenar de solidaritate cu programele Vestului. Deci – beneficii deopotrivă pozitive.
Interviu realizat de Dana Malciu / Editor online: Alina Enache / Foto: Dana Malciu
