Calendarul zilei – 20 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 20 februarie 2023, 05:00 / actualizat: 20 februarie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 20 februarie

* Se împlinesc 290 de ani (1733), de când, prin osteneala dascălului Petcu Şoanul, de la Braşov, apărea un „Calendar românesc pe 100 de ani”, tradus din limba slavonă, prin intermediar rusesc

* Cu 207 ani în urmă (1816), la Roma, avea loc premiera operei „Bărbierul din Sevilla”, de Gioacchino Rossini (pe libretul lui C. Sterbini, după piesa omonimă a scriitorului francez Charles de Beaumarchais)

* Se împlinesc 185 de ani (1838) de când avea loc prima reprezentaţie de operă în limba română, cu „Norma” de Vincenzo Bellini, susţinută de elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi

* Acum 174 de ani (1849), Franz Joseph I de Habsburg, împăratul Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), promulga o Constituţie (numită „Constituţia din 4 martie”), prin care se recunoştea autonomia limitată a Transilvaniei (20.II/4.III)

* Cu 143 de ani în urmă (1880) au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Franța, la nivel de legație, după recunoașterea de către Franța a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), Mihail Kogălniceanu, fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, fiind primul ministru plenipotenţiar al României la Paris. La 29 noiembrie 1938, legația României la Paris a fost ridicată la rang de ambasadă

* Acum 143 de ani (1880), după recunoașterea de către Germania a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Germania, prin ridicarea agenţiei diplomatice de la Berlin (înființată în 1872) la rang de legaţie. Legaţia germană din Bucureşti a fost deschisă la 1 martie 1880. Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Federală Germania au fost stabilite la rang de ambasadă la 31 ianuarie 1967

* Tot în urmă cu 143 de ani, la 20 februarie 1880, după recunoașterea de către Marea Britanie a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Marea Britanie, la nivel de legaţie. La 15 februarie 1941 ele au fost întrerupte, restabilite apoi la 15 februarie 1946 la nivel de reprezentanţă, ele au fost ridicate la nivel de legaţie la 15 februarie 1947, iar de la 1 decembrie 1963 au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când era semnată la Buftea, de către Constantin Argetoianu, prelungirea armistițiului de la Focșani (decembrie 1917) în condiții înrobitoare pentru România, așa numitele „preliminarii de la Buftea”, care au fost aproape identice cu viitorul Tratat. Într-o atmosferă sumbră, generalul Averescu și-a prezentat demisia și Alexandru Marghiloman (un filogerman) a fost numit prim-ministru pe 5 martie. „Rezerva regală”, așa cum fusese numit Marghiloman, și-a alcătuit un guvern, având ingrata sarcină de a continua tratativele. La 24 aprilie 1918, ca urmare a prăbușirii frontului estic din cauza bolșevicilor ruși, a fost semnat Tratatul de la București (un dictat, în fapt), prin care România făcea importante concesii Puterilor Centrale, dar i se recunoștea unirea cu Basarabia, proclamată la Chișinău, la 27 martie. Se ceda Austro-Ungariei o mare parte din lanțul carpatic (5600 de kilometri pătrați și 72.500 de locuitori), cu importante bogății ale solului și subsolului și de mare însemnătate strategică. Bulgaria primea Cadrilaterul și o fâșie din sudul județului Constanța, iar restul Dobrogei trecea sub suveranitate exercitată în comun de români, germani, austro-ungari și bulgari, lăsându-se României o cale de acces spre portul Constanța. România trebuia să plătească o mare sumă de bani inamicilor și pierdea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a distrugerii teritoriului său (20.II/5.III)

* În urmă cu 97 de ani (1926) apărea, la Bucureşti, săptămânalul (publicat ulterior o dată pe lună), „Viaţa literară” (până în aprilie 1938, cu întreruperi), avându-l ca director pe George Murnu

* Cu 91 de ani în urmă (1932) apărea (până la 6.I.1934), la Bucureşti, „România literară. Gazetă săptămânală de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală”, sub direcţia lui Liviu Rebreanu

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de la debutul Mariei Tănase (1913 – 1963), la postul Radio Bucureşti, cea care avea să devină simbolul cântecului popular românesc

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când era decretată o nouă Constituţie (promulgată la 27 februarie în acelaşi an), care legifera instaurarea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi sfârşitul regimului parlamentar în România. Constituţia (Constituţiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Prin Înaltul Decret Regal nr. 900 din 20 februarie 1938, publicat în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 42 din 20 februarie 1938, Regele Carol al II-lea decreta noua Constituţie a României, hotărând supunerea ei Naţiunii Române spre „buna ştiinţa şi învoire”

* Acum 61 de ani (1962) avea loc lansarea, în cadrul programului Mercury–Atlas 6 al NASA, a capsulei cosmice „Friendship VII”, care îl avea la bord pe astronautul John Glenn, primul american care a efectuat un zbor pe orbita Terrei

* Tot 61 de ani sunt marcați de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Regatul Maroc, la nivel de ambasadă. România şi-a deschis ambasada la Rabat la 20 august 1962 şi a numit un ambasador rezident în 1969. Marocul şi-a deschis ambasada la Bucureşti la 30 iunie 1971 şi a numit un ambasador rezident în mai 1973

* Acum 32 de ani (1991) era inaugurat oficial, la Praga, Secretariatul Permanent al CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (din decembrie 1994, OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa). În prezent, sub îndrumarea Secretarului General al OSCE, secretariatul oferă sprijin operațional organizației. Cu sediul la Viena, include și Centrul de Documentare OSCE din Praga

* Cu 17 ani în urmă (2006) avea loc inaugurarea, cu ocazia celei de-a 13-a misiuni antarctice româneşti – Low Racoviţă, a primei staţii românești din Antarctica. Misiunea a avut un echipaj de 3 persoane si a avut drept obiectiv cercetarea comportamentului organismului uman în condiţii de frig, precum şi cercetarea faunei arctice. Misiunea a început la data de 31 decembrie 2005 şi s-a încheiat în 20 martie 2006

* Acum 12 ani (2011), în mai multe orașe din Maroc, a avut loc „Mișcarea din 20 februarie”, când mii de protestari, preponderent muncitori și studenți, inspirându-se din mișcările similare ale Primăverii Arabe, din Egipt si Tunisia, au protestat, la Rabat, Casablanca, Tanger și Marrakech, pentru a cere o nouă Constituţie, care să limiteze puterea regelui şi dreptate socială. Protestele au continut și în 2012, însă, spre deosebire de Tunisia și Egipt, care au reușit să înlăture regimurile dictatoriale de care erau conduse, în Maroc lucrurile nu au stat la fel, regele Mohammed oferind reforma constituțională care a limitat considerabil puterile sale absolute

* Se împlinesc 10 ani (2013) de când specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat o nouă descoperire făcută de oamenii de ştiinţă implicaţi în misiunea Kepler: cea mai mică planetă observată vreodată. Respectivul corp ceresc orbitează o stea asemănătoare cu Soarele, doar că ceva mai rece şi mai mică. Planeta se află în constelaţia Lyra, la aproximativ 210 ani lumină de Pământ şi se află în vecinătatea a alte două planete. Numită Kepler-37b, planeta a fost descoperită în sistemul Kepler-37 şi este puţin mai mare decât Luna, măsurând o treime din dimensiunile Terrei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Dezrobirii Romilor”; stabilită prin Legea 28 din 11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România. La 20 februarie 1856 a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România; la acea dată au fost eliberaţi din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari, procesul dezrobirii fiind început în anul 1837 de Mihail Kogălniceanu. NOTĂ: Pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România” iar pe 16 iunie „Ziua Limbii Romani” instituită, în 2019, pentru păstrarea tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând minorității etnice

– 1882: A murit „Moş” Ion Roată, deputat pontaş (clăcaş) în Adunarea ad-hoc a Moldovei (1857); exponent al ţărănimii în lupta pentru Unirea Principatelor (n. 1806)

– 1901: S-a născut Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu (m. 1961, în închisoarea de la Dej)

– 1911: A murit Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876 (n. 1836)

– 1923: S-a născut Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (m. 2016) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1993)

– 1924: S-a născut Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (m. 1994)

– 1927: S-a născut Mircea (Augustin) Maliţa, scriitor, eseist, matematician, diplomat și profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; a fost preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2018)

– 1927: A murit Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; considerat părintele ziaristicii române moderne; proprietar şi director al ziarului „Adevărul” (1895-1916; 1919-1920); director-fondator al ziarelor „Dimineaţa” (1904-1916; 1919-1920) şi „Lupta” (1921-1927); împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891); a participat la organizarea mişcării socialiste româneşti, pe care a reprezentat-o la două congrese ale Internaţionalei a II-a (Bruxelles, 1891; Zűrich, 1893) (n. 1861/1862)

– 1928: S-a născut Emilian Popescu, teolog și istoric; cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei (1956-1978), profesor titular la catedra de Bizantinologie de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (de la 1 februarie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2020) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Leonida Gherasim, medic, specialist în cardiologie și profesor; contribuții esențiale în patologia arterelor coronariene, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, metodele de explorare neinvazive, terapia modernă a bolilor cardiovasculare și în dezvoltarea învăţământului medical superior; a fost director al Clinicii de Medicină Internă cu profil de Cardiologie de la Spitalul Municipal din Bucureşti, în prezent Spitalul Universitar de Urgenţă; membru de onoare al Academiei Române din 2001

– 1930: S-a născut filosoful şi profesorul Alexandru Boboc; studii de istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia valorilor şi a culturii, semiotica şi filosofia limbajului; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1932: S-a născut avocata Paula Iacob (m. 2015)

– 1935: S-a născut regizorul de film David Reu; deşi a regizat şi câteva filme de lung metraj, a realizat îndeosebi filme ştiinţifice, tehnice şi documentare (peste o sută)

– 1937: S-a născut Mihu Vulcănescu, grafician, pictor şi ceramist român stabilit în Italia la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 1994)

– 1938: S-a născut sculptorul şi muzeograful Nicolae Adam (m. 2008) – 85 de ani

– 1939: S-a născut violonistul şi profesorul Daniel Podlovschi (m. 2022)

– 1944: S-a născut Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (m. 2017)

– 1949: S-a născut Lucia Olaru-Nenati, scriitoare şi publicistă

– 1954: S-a născut interpretul de muzică populară Grigore Leşe

– 1964: S-a născut Marius Leonte, artist vizual, sculptor și desenator; a activat ca artist independent în domeniul artelor vizuale și al scupturii și a jucat un rol important în lumea artistică ca organizator al mai multor simpozioane de artă contemporană; a adus la Timișoara proiectul Instalart, promovând astfel în orașul de pe Bega singurul eveniment major de design (m. 2021)

– 1966: S-a născut George Ciamba, diplomat de carieră în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019 a fost ministru pentru Afaceri Europene în Guvernul României; fost ambasador al României la Atena (m. 2021)

– 1969: S-a născut sculptorul Giani Iosif Amarandei, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2020)

– 1969: A murit medicul Mihai Ciucă, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog; unul dintre colaboratorii de bază ai dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1883)

– 1971: S-a născut cântăreţul şi prezentatorul TV Virgil Ianţu

– 1975: A murit criticul literar Nicolae Baltag, fratele poetului Cezar Baltag (n. 1940)

– 1983: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Totan (n. 1912) – 40 de ani

– 1987: A murit inginerul constructor Constantin Avram; considerat creatorul şcolii româneşti de cercetare în domeniul betonului; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1911)

– 1996: A murit compozitorul Gheorghe Dumitrescu (n. 1914)

– 2002, 20/21: A murit Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist (n. 1933)

– 2009: A murit Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit în Franţa din 1983 (n. 1946)

– 2012: A murit pictorul şi profesorul Vasile Grigore; a donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele (n. 1935)

– 2012: A murit antrenorul de natație Alexander Schmaltzer, unul dintre pionierii natației moderne din România; comentator TV pentru înot, polo și sărituri; în 1982 s-a stabilit în Germania (n. 1937)

– 2019: A murit Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor turc de origine română; specializat în istoria Imperiului Otoman; stabilit din 1942 în Turcia și din 1950 în SUA (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

– Rabat, Maroc: Vizita comisarului european pentru politica de vecinătate și extindere Olivér Várhelyi

– New York: Nouă sesiune de negocieri la ONU privind un tratat de protejare a mării libere (20 feb. – 3 mar.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Orientul Mijlociu

-Polonia:Preşedintele american, Joe Biden va vizita Polonia pentru a marca un an de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, revenind în regiune în momentul în care războiul intră într-o nouă fază volatilă, fără o cale clară spre pace. (20-22 feb.). El se va întâlni cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, pentru a discuta despre cooperarea bilaterală, precum şi despre eforturile colective de sprijinire a Ucrainei şi de consolidare a descurajării NATO. De asemenea, se va întâlni cu liderii celor Nouă de la Bucureşti (B9), un grup al aliaţilor noştri din Flancul Estic al NATO, pentru a reafirma sprijinul neabătut al Statelor Unite pentru securitatea Alianţei. În plus, preşedintele Biden va rosti o alocuţiune înainte de aniversarea unui an de la invazia brutală şi neprovocată a Rusiei în Ucraina, abordând modul în care Statele Unite s-au mobilizat la nivel mondial pentru a sprijini poporul ucrainean în timp ce acesta îşi apără libertatea şi democraţia.

-Madrid: Conferința internațională spaniolă pentru energie regenerabilă (SPIREC) inaugurată de ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, la care participă comisarul european pentru energie, Kadri Simson, directorul general Irena Francesco La Camera și Administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Achim Steiner, printre alții. (20 -23 feb.)

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Târgul alimentar Gulfood 2023 (20 – 24 feb.)

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Salonul de apărare IDEX – la Centrul Național de Expoziții Abu Dhabi ADNEC (20 – 24 feb.)

– Baikonour, Kazahstan: Lansarea unei nave spațiale Soyuz spre Stația Spațială Internațională (ISS), pentru a readuce pe pământ doi cosmonauți ruși și un astronaut american

– Qatar: Tenis – turneul ATP de la Doha (20 – 25 feb.)

– Franța: Tenis – turneul ATP de la Marsilia (20 – 26 feb.)

– Brazilia: Tenis – turneul ATP de la Rio de Janeiro (20 – 26 feb.)

– Mexic: Tenis – turneul WTA de la Mérida (20 – 26 feb.)

– Al Wakrah, Qatar: Fotbal – optimile din Liga Campionilor AFC, Al Hilal Saudi FC – Shabab Al Ahli Dubai

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Justiţiei Sociale”, marcată din 2009, la iniţiativa Adunării Generale a ONU din 26 noiembrie 2007. Termenul de justiţie socială, inventat de către Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia

– În SUA este sărbătorită (anual, în a treia zi de luni din februarie) „Ziua Preşedintelui” (President’s Day); iniţial a fost marcată la 22 februarie, în onoarea lui George Washington (n.22.II.1732), primul preşedinte al SUA; din 1971 această zi este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani

– 1761: S-a născut Ludwig Abeille, pianist și compozitor german (m. 1838)

– 1802: S-a născut Charles-Auguste de Bériot, violonist şi compozitor belgian (m. 1870)

– 1844: S-a născut fizicianul şi matematicianul austriac Ludwig Eduard Boltzmann; faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor (m. 1906)

– 1858: S-a născut medicul american Howard Kelly; în paralel cu activitatea clinică şi cea de conducător al unor aşezăminte spitaliceşti, a desfăşurat şi o intensă muncă de cercetare, fiind considerat drept pionier în tratamentul cu radiu al cancerului; membru corespondent străin al Academiei Române din 1921 (m. 1943) – 165 de ani

– 1871: A murit pictorul canadian de origine irlandeză Paul Kane (n. 1810)

– 1882: S-a născut filosoful şi profesorul german Nicolai Hartmann; principal reprezentant al filosofiei idealiste germane şi întemeietor al „ontologiei critice”; adept al fenomenologiei lui Husserl (m. 1950)

– 1888: S-a născut Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (m. 1948) – 135 de ani

– 1901: S-a născut (în Estonia) Louis Isadore Kahn, unul dintre cei mai importanți arhitecți americani din secolul al XX-lea, cunoscut pentru combinarea modernismului cu greutatea și demnitatea monumentelor antice (m. 1974)

– 1907: A murit chimistul francez Ferdinand Frederick Henri Moissan; a descoperit fluorul la data de 26 iunie 1886, pentru această descoperire fiind laureat cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1906 (n. 1852)

– 1915: A murit Sir Charles Augustus Hartley, inginer britanic; între anii 1856 şi 1907 a fost şef al Comisiei Europene a Dunării, perioadă în care a lucrat la modernizarea portului românesc Sulina (1858-1861); a fost şi autorul unor grandioase planuri pentru porturile Trieste, Odessa şi Constanţa, precum şi pentru amenajarea unor fluvii (Don, Gange ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1907) (n. 1825)

– 1920: A murit Robert Peary, explorator şi navigator american; după mai multe încercări nereuşite, având ca însoţitori un negru şi patru eschimoşi atinge Polul Nord la 6 aprilie 1909; cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook anunţase că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor (n. 1856)

– 1925: S-a născut Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (m. 2006)

– 1926: S-a născut Richard Matheson, scriitor şi scenarist american (mai ales în genurile fantasy, horror şi science-fiction); considerat „părintele” creaturilor zombi; este primul scriitor care a publicat romane pe teme apocaliptice în America de după război (m. 2013)

– 1926: S-a născut balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, printre care „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (m. 2018)

– 1927: S-a născut Ibrahim Ferrer, cântăreţ cubanez; fost membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (m. 2005)

– 1927: S-a născut creatorul francez de modă Hubert de Givenchy⁠; unul dintre simbolurile modei haute-couture ale secolului XX (m. 2018)

– 1927: S-a născut Sir Sidney Poitier, regizor, scenarist, producător, actor, scriitor şi diplomat afro-american; primul actor de culoare câştigător al premiului Oscar (m. 2022)

– 1929: S-a născut compozitorul japonez Toshirô Mayuzumi (m. 1997)

– 1937: S-a născut Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (m. 2018)

– 1940: S-a născut Christoph Eschenbach, pianist şi dirijor german de origine poloneză

– 1942: S-a născut Claude Miller, regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (m. 2012)

– 1945: S-a născut George Fitzgerald Smoot, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2006, împreună cu John C. Mather, pentru descoperirea formei de corp negru şi anizotropiei radiaţiei cosmice de fundal

– 1947: S-a născut actorul american de film Peter Strauss

– 1950: S-a născut scriitorul și jurnalistul francez Jean-Paul Dubois; câștigător al Premiului Goncourt în 2019

– 1953: S-a născut dirijorul italian Riccardo Chailly – 70 de ani

– 1961: A murit Percy Grainger, compozitor, aranjor și pianist american de origine australiană (n. 1882)

– 1964: S-a născut actorul american Willie Garson (pe numele real William Garson Paszamant) (m. 2021)

– 1965: A murit zoologul francez René Jeannel; apropiat al lui Emil Racoviţă şi influenţat de acesta, a devenit pasionat de speologie; în 1920 a venit împreună cu Racoviţă la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume; tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea de Ştiinţe, calitate în care a elaborat primul curs de specialitate din învăţământul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române (1928) (n. 1879)

– 1966: S-a născut Cindy Crawford, fotomodel şi actriţă americană

– 1967: S-a născut Kurt Cobain, solist, chitarist şi compozitor american, membru al formaţiei rock „Nirvana” (m. 1994)

– 1969: S-a născut fotbalistul sârb Siniša Mihajlović (m. 2022)

– 1969: A murit dirijorul elveţian Ernest Ansermet (n. 1883)

– 1972: A murit Maria Goeppert-Mayer, fizician american de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (n. 1906)

– 1988: S-a născut Rihanna (nume complet: Robyn Rihanna Fenty), cântăreață, muziciană, textieră, dansatoare, actriță, femeie de afaceri, model, designer vestimentar, creatoare de modă și erou național din Barbados (din 30 noiembrie 2021) – 35 de ani

– 1993: A murit industriaşul italian Ferruccio Lamborghini, fondatorul companiei de automobile care-i poartă numele (n. 1916) – 30 de ani

– 1995: A murit Robert Bolt, scenarist şi dramaturg britanic (n. 1924)

– 1996: A murit compozitorul japonez Tōru Takemitsu (n. 1930)

– 2005: A murit Hunter S. Thomson, scriitor şi ziarist american, considerat, pentru stilul său, unul dintre pionierii „noului jurnalism” (gonzo journalism) (n. 1937)

– 2019: A murit regizorul de film, scenaristul și producătorul elveţian Claude Goretta (n. 1929)

– 2019: A murit Boris Vieru, jurnalist şi om politic din R. Moldova; a militat pentru promovarea cauzei românești în Basarabia (n. 1957)