Calendarul zilei – 13 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 decembrie 2022, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2022, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 13 decembrie

* Acum 427 de ani (1595) a avut loc Lupta de la Areni pentru tronul Moldovei. Ștefan Răzvan, domnitor de etnie romă care a condus Moldova din aprilie până în august 1595, alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, a participat la campania anti-otomană din toamna anului 1595 din Ţara Românească, în fruntea unui grup de 1500 de lăncieri care formau centrul armatei creştine. În bătălia de la Areni, pe 13 decembrie 1595, a fost prins de oamenii lui Ieremia Movilă și omorât cu cruzime

* Cu 174 de ani în urmă (1848) armata revoluţionară maghiară, comandată de generalul Jozéf Bem (n. 1795 – m. 1850), intra în Cluj. În proclamaţia sa, generalul Bem chema la unire forţele revoluţionare române şi ungare (13/25)

* Acum 104 ani, la data de 13/26 decembrie 1918, a avut loc o mare manifestație socialistă a muncitorilor din București, principalii organizatori ai acesteia fiind agentul bolşevic Cristian Racovski, tipografii Iancu Luchwig și Sami Steinberg, cizmarul Marcus Iancu, corectorul Marcel Blumenfeld, Ilie Moscovici, I.C. Frimu, Gheorghe Cristescu, D. Pop și alții. În acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din capitală au încetat lucrul și s-au îndreptat spre Ministerul Industriei și Comerțului, însoțind delegația pe care au desemnat-o să prezinte revendicările lor. Cu muncitorii tipografi, s-au solidarizat și muncitorii de la alte fabrici și uzine din București. Manifestanții au scandat lozincile „Jos armata! Jos regele! Trăiască Republica!”. Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. În momentul în care coloanele de muncitori au ajuns în Piața Teatrului Național, au fost întâmpinate de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului ministru Ion I.C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului Național rămânând 16 morți și zeci de răniți din rândurile muncitorilor. Ulterior, după preluarea puterii, propaganda comunistă a susținut că au fost 102 morți și sute de răniți, care nu au fost înregistrați de istoriografia oficială. Personalități marcante ale vieții culturale, artistice și politice ca Ion Slavici, Nicolae Tonitza, Gala Galaction, au condamnat cu asprime actul represiv al guvernului. Au fost arestați sute de muncitori, membri ai mișcării sindicale și ai Partidului Socialist, care au fost schingiuiți

* Acum 94 de ani (1928) la Filarmonica din New York (SUA), avea loc premiera compoziţiei „Un american la Paris”, de George Gershwin

* În urmă cu 91 de ani (1931), la Radiodifuziunea Română au fost iniţiate primele concursuri de scenarii radiofonice, dotate cu trei premii şi menţiuni, pentru încurajarea dramaturgiei radiofonice

* Se împlinesc 85 de ani (1937) de când a avut loc Masacrul de la Nanjing, „capitala sudică” a Chinei (adesea menționat ca Masacrul din Nanking sau Răpirea Nanking), un episod de ucidere și violuri în masă comise de trupele imperiale japoneze împotriva locuitorilor din Nanjing (Nanking). La data de 9 decembrie 1937, orașul a fost invadat de armata japoneză. Al doilea război chino-japonez abia începuse dar Japonia urma să capituleze în 1945 după atacul declanșat de SUA la Hiroshima și Nagasaki și după înfrângerea în fața armatei ruso-mongole din Manciuria, provincie capturată în 1931. Ceea ce însă s-a întâmplat în Naijing reprezintă unul dintre actele de cruzime ce au cutremurat lumea. Masacrul a avut loc pe o perioadă de șase săptămâni începând cu 13 decembrie 1937, ziua în care japonezii au capturat Nanjingul. În această perioadă, soldații armatei imperiale japoneze au ucis combatanți dezarmați și civili chinezi, în număr de aproximativ 40.000 până la peste 300.000, și au comis violuri și jafuri pe scară largă. Întrucât majoritatea înregistrărilor militare japoneze privind uciderile au fost păstrate secrete sau distruse la scurt timp după predarea Japoniei în 1945, istoricii nu au putut estima cu exactitate numărul morților masacrului. În 1946, Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient din Tokyo a estimat că peste 200.000 de chinezi au fost uciși în masacru. Estimarea oficială a Chinei este de peste 300.000 de morți, pe baza evaluării Tribunalului pentru crime de război din Nanjing, din 1947

* Acum 41 de ani (1981), în faţa amplorii mişcărilor populare şi sub presiunea URSS, conducerea Poloniei instituia starea de asediu pe întreg teritoriul ţării (ridicată la 31.XII.1982), interzicea mişcarea sindicală „Solidaritatea” şi grupările de opoziţie, internându-i pe principalii lideri ai acesteia. Tot la această dată a fost impusă Legea marțială în Polonia, de către Wojciech Jaruzelski, liderul statului comunist polon, în scopul anihilării sindicatului Solidaritatea, care prin atitudinea anticomunistă, era considerat o amenințare a statului de drept. În urma acestui act juridic, „Solidaritatea” a fost scoasă în afara legii, iar membri acesteia sunt arestați. La 22 iulie 1983, Legea marțială este abrogată, autoritarismul comunist slăbind în intensitate

* Cu 32 de ani în urmă (1990) apărea, în Monitorul Oficial, Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), adoptată de Parlamentul României. Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar primul-ministru al Guvernului îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională

* Acum 31 de ani (1991) a fost semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea şi schimburile dintre Nordul şi Sudul Coreei, intrat în vigoare la 19.II.1992. A fost semnată declaraţia privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea

* În urmă cu 17 ani (2005) era inaugurat noul sediu din Bucureşti al Bibliotecii Academiei Române, în Calea Victoriei nr. 125, Sector 1. Înfiinţată în data de 6 august 1867, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală

* Sunt marcați 15 ani (2007) de la semnarea noului tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, însă pe 2 octombrie 2009 „da”-ul a fost majoritar. În noiembrie 2009, președintele Cehiei de la acea vreme, Václav Klaus, ultimul dintre liderii europeni care nu semnase încă acest document, a ratificat Tratatul de la Lisabona

* Acum 11 ani, pe 13 decembrie 2011, a avut loc un atac armat în piața Saint-Lambert, aflată în orașul Liège din regiunea Valonia, Belgia. Atacatorul, Nordine Amrani, un belgian de origine marocană în vârstă de 33 de ani, a aruncat trei grenade de mână și a deschis focul asupra mulțimii prezente la un târg de Crăciun din piața Saint-Lambert. În urmat atacului, 4 persoane au fost ucise și alte 125 au fost rănite. Printre victimele care au decedat se numără doi adolescenți de 15 și respectiv 17 ani și un băiețel de 17 luni

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei; Sf. Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest (Calendarul Creştin-Ortodox 2022). NOTĂ: Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit în ziua morţii sale (13.XII.1693), Sf. Ierarh Dosoftei a fost mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare”

– Sf. Lucia, fecioară martir (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Informării Preventive” se marchează din anul 2011, în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european; se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când 13 cade într-o zi de marţi; în această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă

– „Ziua Tipografilor Români”; la 13/26.XII.1918 a avut loc o mare manifestaţie a tipografilor din Bucureşti, pe Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, reprimată sângeros; eforturile celor care şi-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat, breasla tipografilor fiind prima din România care a reuşit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an şi jumătate, la data de 22 decembrie 1921

– „Ziua Etniei Tătare”; a fost decisă prin lege a Parlamentului României în 2006; data a fost aleasă datorită faptului că pe 13 decembrie 1917 (- 105 ani), parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea şi a aprobat constituţia; tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea

– 1833: S-a născut Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896, 1897); autor al teoriei complexului economiei naţionale; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904) (m. 1909)

– 1843: S-a născut compozitorul George Stephănescu (m. 1925)

– 1865: S-a născut generalul David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (m. 1916; a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane)

– 1876: S-a născut Mihail Lungianu, prozator, traducător şi publicist; autorul unor volume de poveşti şi legende cu o puternică tentă moralizatoare (m. 1966)

– 1886: S-a născut tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (m. 1928)

– 1887: S-a născut poetul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (m. 1988) – 135 de ani

– 1893: S-a născut fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1972)

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985)

– 1900: S-a născut Ionel Perlea, dirijor şi compozitor stabilit în SUA din 1949 (m. 1970)

– 1901: S-a născut Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor şi publicist (m. 1987)

– 1906: S-a născut pianistul Dagobert Bucholz (m. 1991)

– 1907, 13/26: S-a născut Grigore Popescu-Băjenaru, prozator şi istoric literar; autor de literatură de popularizare şi de divertisment, cu scopuri declarat educative, fără mare potenţial artistic (m. 1986) – 115 ani

– 1917: S-a născut Miron Constantinescu, sociolog şi istoric; militant comunist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1974) – 105 ani

– 1918: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Liviu Comes (m. 2004)

– 1923: S-a născut Nicolae Purcărea, deținut politic în închisorile comuniste (peste 20 de ani), memorialist și unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai meşteşugului sculpturii în lemn (m. 2015)

– 1925: S-a născut sculptorul şi profesorul Ovidiu Maitec; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007, la Paris)

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012)

– 1943: S-a născut sculptorul Mihai Caranica, stabilit, din 1982, în Germania, apoi în SUA

– 1945: S-a născut pictorul Bogdan Pietriş (m. 2006)

– 1948: A murit Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (n. 1878)

– 1955: A murit fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1897)

– 1961: S-a născut diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (m. 2018)

– 1962: S-a născut Vlady Cnejevici, instrumentist, compozitor şi aranjor; a cântat cu trupe precum „Progresiv TM”, „Compact”, „Pasărea Colibri”, „Laura Stoica Band”, „Blue Workers” sau „Pasărea Rock” – 60 de ani

– 1982: A murit tenorul Aurel Alexandrescu (n. 1903) – 40 de ani

– 1983: A murit poetul şi eseistul Nichita Stănescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1933)

– 1987: A murit prozatorul George Acsinteanu; a lucrat şi ca secretar literar la Radiodifuziunea Română (n. 1905) – 35 de ani

– 1987: A murit poetul Marcel Mihalaş (n. 1937) – 35 de ani

– 1999: A murit pictorul Gheorghe Berindei (n. 1921)

– 2002, 13/14: A murit economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908) – 20 de ani

– 2015: A murit Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (n. 1943)

– 2020: A murit farmacistul, medicul şi profesorul Dumitru Dobrescu, deschizător de drumuri, creator de școală și de instituții în domeniul farmacologiei; autorul unor concepte originale precum farmacotoxicologia (1977), farmacoepidemiologia (1981) şi farmacologia ecologică (1993); autorul primului tratat de farmacologie homeopată din lume (2007) şi fondatorul unei noi ştiinţe medicale cu acest nume; fondatorul şi şeful primului Serviciu Clinic de Farmacologie din România (1981-1992); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Washington DC: Summitul SUA-Africa, cu participarea liderilor africani, va fi găzduit de președintele Joe Biden (13 – 15 dec.)

– Wellington, Noua Zeelandă: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține un discurs virtual în fața Parlamentului din Noua Zeelandă

-Strasbourg: Șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, susține o declarație la Parlamentul European privind perspectivele unei soluții cu două state:Israel și Palestina

-Lisabona:Premierul portughez, Antonio Costa dezbate cu parlamentarii pregătirea pentru  Consiliul European

-Hong Kong, China: Proces pentru încălcarea legii securității naționale a lui Jimmy Lai și a ziarului său pro-democrație Apple Daily

– Perth, Australia: Condamnarea lui Terence Darrell Kelly pentru răpirea lui Cleo Smith, o australiancă de 4 ani (13 – 14 dec.)

– Atena: Parlamentul grec examinează proiectul de buget 2023 în sesiune plenară, cu previziunile de creștere revizuite în scădere (13 – 17 dec.)

– Paris: Conferință internațională în sprijinul rezistenței civile ucrainene

– Washington DC: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (13 – 14 dec.)

– Paris: Raportul lunar al OPEC

– Regatul Unit: Lucrătorii feroviari fac grevă la apelul sindicatului RMT (13 – 14 dec.)

– Frankfurt: Conferința de presă anuală a Federației Germane de Inginerie Mecanică (VDMA)

– Nantes, Franța: Apariția în fața justiției a unui britanic de 66 de ani, suspectat de agresiune sexuală asupra unei însoțitoare de bord în timpul unui zbor Leeds – Alicante

– New York: Licitația unei copii originale a Constituției Statelor Unite din 1787

– Tokyo: Meci de box pentru titlul WBO, între Naoya Inoue (Japonia) și Paul Butler (Anglia)

– Melbourne: Înot – Campionatele Mondiale pe curse scurte 2022 (13 – 18 dec.)

– Lusail, Qatar: Fotbal – Cupa Mondială FIFA, Semifinală

Aniversări – Comemorări

– 1204: A murit Moise Maimonide, filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este considerat cel mai important înțelept al Iudaismului din perioada medievală a istoriei (n. 1135)

– 1466: A murit sculptorul italian Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi), considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene (n. ~1386)

– 1553: S-a născut Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (m. 1616, asasinat)

– 1603: A murit matematicianul francez François Viète; considerat unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 23 februarie 1603

– 1720: S-a născut poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (m. 1806)

– 1784: A murit Samuel Johnson, scriitor şi lexicograf britanic; autor al „Dicţionarului limbii engleze” (1747-1755) (n. 1709)

– 1797: S-a născut poetul şi prozatorul german Heinrich Heine (Christian Johann Heinrich Heine), figură reprezentativă a romantismului târziu (m. 1856) – 225 de ani

– 1816: S-a născut Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (m. 1892)

– 1871: S-a născut Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (m. 1945)

– 1893: S-a născut biochimistul american Edward Adelbert Doisy; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (m. 1986)

– 1896: S-a născut Charles Plisnier, scriitor belgian care a câștigat Premiul Goncourt în 1937 pentru seria de nuvele „Faux passeport” (m. 1952)

– 1903: S-a născut Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (m. 1993)

– 1909: A murit Innokenti Annenski, scriitor rus (n. 1855)

– 1915: S-a născut actorul de film german Curd Jürgens (m. 1982)

– 1923: S-a născut pictorul expresionist spaniol Antoni Tàpies (m. 2012)

– 1923: S-a născut fizicianul american Philip Warren Anderson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1977, împreună cu Nevill F. Mott și John H. van Vleck (m. 2020)

– 1925: S-a născut Dick Van Dyke (nume la naştere: Richard Wayne Van Dyke), actor, comediant, scriitor, cântăreţ, dansator şi producător american

– 1929: S-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru şi film (m. 2021)

– 1930: S-a născut poetul israelian Nathan Zach, recompensat cu numeroase premii naţionale şi internaţionale (m. 2020)

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul şi poetul iranian Réza Baraheni, nume important în literatura persană; a lăsat în urmă o operă prolifică, ce cuprinde romane, poezii, precum şi critică literară şi eseuri de teorie literară (m. 2022)

– 1935: A murit chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (n. 1871)

– 1944: A murit pictorul, graficianul, profesorul și scriitorul rus Vasili Vasilievici Kandinsky; fondatorul artei abstracte (n. 1866)

– 1957: S-a născut Steve Buscemi, actor, scenarist şi regizor american – 65 de ani

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1977 (n. 1898)

– 1991: A murit André Pieyre de Mandiargues, scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1967 pentru romanul „La Marge” (n. 1909)

– 1996: A murit dramaturgul chinez Cao Yu (pseudonimul lui Wan Jiabao) (n. 1910)

– 2010: A murit Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (n. 1941)

– 2010: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (n. 1942)

– 2011: A murit scriitorul american Russell (Conwell) Hoban, autor a numeroase romane pentru copii (n. 1925)

– 2016: A murit Thomas Schelling, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul 2005; unul dintre cei mai cunoscuți teoreticieni ai strategiei nucleare (n. 1921)

– 2016: A murit actorul canadian Alan Thicke (n. 1947)

– 2018: A murit Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (n. 1937)

– 2021: A murit cântăreţul american de „country soul” Joe Simon (n. 1936) – 1 an