Calendarul zilei – 6 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 decembrie 2022, 05:30 / actualizat: 7 decembrie 2022, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 6 decembrie

* Acum 488 de ani (1534) era fondat oraşul San Francisco de Quito, de conchistadorii Sebastián de Belalcázar și Diego de Almagro, cunoscut în prezent drept Quito, actuala capitală a statului Ecuador

* Cu 254 de ani în urmă (1768) era publicată, la Edinburgh, în Scoţia, prima ediţie a „Encyclopaedia Britannica”, cel mai vechi şi mai cuprinzător dicţionar enciclopedic al lumii anglo-saxone

* Într-o zi de 6 decembrie, acum 158 de ani (1864), avea loc prima sesiune a Corpului Ponderator (redenumit ulterior Senat). Sistemul parlamentar bicameral a fost instituit în România la data de 3/15.VII.1864, prin promulgarea „Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris” de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza

* În urmă cu 141 de ani (1881) avea loc întemeierea „Societăţii Politehnice din România” sub preşedinţia colonelului ing. Ştefan Fălcoianu, director general al Căilor Ferate Române. La şedinţa inaugurală au participat 34 de membri, care l-au desemnat ca preşedinte pe inginerul-inspector general Dimitrie Frunză, fostul director al construcţiei liniei ferate Buzău-Mărăşeşti. Prin decret regal, la 25 ianuarie 1882, „Societatea Politehnica” a fost recunoscută de utilitate publică, iar prin legea promulgată la 9 martie 1883, era declarată persoană morală şi juridică (6/18)

* Se împlinesc 130 de ani (1892) de la premiera, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, a baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E.T.A.Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov) (6/18)

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când, la Halifax, a avut loc cea mai mare explozie non-nucleară din istorie: nava franceză SS Mont Blanc încărcată cu materiale explozive (63 tone de nitrat de celuloză, 200 tone de TNT (trinitrotoluen), 35 tone de benzol şi 2.300 tone de acid picric) a fost acroşată din greşeală de nava norvegiană Imo, în portul Halifax din Canada, ambele pregătindu-se de călătorie pentru participarea la războiul din Europa. Explozia a ras de pe suprafaţa pământului toate clădirile şi copacii pe o suprafaţă de 2 kilometri pătraţi în jurul navei. În această catastrofă şi-au pierdut viaţa aproximativ 2.000 de oameni şi alţi 9.000 au fost răniţi

* Acum 101 ani (1921) avea loc semnarea Tratatului anglo-irlandez, acord între guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei pe de-o parte, și reprezentanții Republicii Irlandeze, pe de altă parte, care a încheiat Războiul Irlandez de Independență. Acordul prevedea înființarea în termen de un an a Statului Liber Irlandez, ca dominion autonom în cadrul „comunității națiunilor cunoscute sub numele de Imperiul Britanic”, un statut „similar cu cel al Dominionului Canadei”. De asemenea, a oferit Irlandei de Nord, care fusese creată prin Legea Guvernării Irlandei din 1920⁠, o opțiune de a se separa de Statul Liber Irlandez, opțiune pe care aceasta a exercitat-o imediat. Acordul a fost semnat la Londra la 6 decembrie 1921, de reprezentanți ai guvernului britanic⁠ (inclusiv prim-ministrul David Lloyd George, care era conducea delegația britanică) și de reprezentanți ai Republicii Irlandeze, între care Michael Collins și Arthur Griffith. Reprezentanții irlandezi aveau statutul de plenipotențiar⁠ (negociatori împuterniciți să semneze un tratat fără a se mai consulta cu superiorii lor) acționând în numele Republicii Irlandeze, deși guvernul britanic a refuzat să recunoască acest statut. După cum prevedeau termenii săi, acordul a fost aprobat de „o reuniune” a membrilor aleși în Camera Comunelor din Irlanda de Sud⁠ și [separat] de Parlamentul Britanic. Deși tratatul a fost aprobat la limită, diviziunile pe marginea lui au condus la Războiul Civil Irlandez, care a fost câștigat de partea pro-tratat. Statul Liber Irlandez, așa cum este prevăzut de tratat, a apărut atunci când constituția sa a devenit lege la 6 decembrie 1922 printr-o proclamație regală⁠

* Cu 81 de ani în urmă (1941) Marea Britanie declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 78 de ani (1944), după demisia celui de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu (2.XII.1944), s-a constituit un guvern prezidat de generalul Nicolae Rădescu, în care reprezentanţii comuniştilor şi-au păstrat poziţiile obţinute anterior

* Cu 24 de ani în urmă (1998) era constituită Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul național de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătății, prin intermediul direcțiilor sanitare județene. În urma reformelor din domeniul sănătății de după 1990, s-a adoptat Legea nr. 145/1997, care a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și încadrat într-un sistem descentralizat. Legea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, la 1 ianuarie 1999, cu o perioadă de tranziție în 1998, timp în care direcțiile sanitare județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. De la 1 ianuarie 1999, casele de asigurări, inclusiv CNAS, au funcționat ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului. Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate a fost primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate. La 17 noiembrie 2005, a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS preluând astfel, de la 1 ianuarie 2006, o atribuție care aparținuse Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale

* În urmă cu 17 ani avea loc semnarea, la Bucureşti, a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României (denumit în continuare „Acord de cooperare în domeniul apărării”), fiind primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est. Acordul dintre România şi SUA a fost semnat pe data de 6 decembrie 2005 şi ratificat de Senat în 2006, după îndelungi dezbateri. El prevede obligaţiile celor două părţi în sfera politico-militară şi de securitate, în sectorul financiar-bugetar, al serviciilor şi utilităţilor publice şi reglementează coordonatele şi cadrul de interacţiune al autorităţilor române cu Comandamentul forţelor SUA. Potrivit documentului, SUA vor avea în România baze militare şi centre de antrenament la Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), Babadag (jud. Tulcea), Cincu (jud. Braşov) şi Smârdan (jud. Galaţi). Acordul a fost semnat, la Palatul Cotroceni, de secretarul de stat american Condoleezza Rice şi ministrul afacerilor externe de la acea vreme Mihai-Răzvan Ungureanu, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a premierului Călin Popescu-Tăriceanu şi a ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman

* Se împlinesc 5 ani (2017) de când preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că Statele Unite ale Americii recunosc oraşul Ierusalim drept capitală a statului Israel, anunţ care a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu

* Tot 5 ani se împlinesc (2017) de când Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la Jeju, în Coreea de Sud, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

* Acum 2 ani (2020) au avut loc cele mai recente alegeri legislative din România, în care Partidul Social Democrat a fost dat drept câștigător, cu aproximativ 34% din voturi. Campania electorală a fost una atipică, deoarece partidele au fost nevoite să își desfășoare activitățile online, din cauza pandemiei. Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Nicolae, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– Sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri

– „Zilele Colindului din România”; instituite prin Legea nr. 171 din 23 iunie 2021, emisă de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 622 din 24 iunie 2021. Astfel, Zilele colindului din România au loc în perioada 6 – 31 decembrie și pot fi marcate de autoritățile administrației publice centrale și locale, de către societatea civilă, precum și de către persoane fizice sau juridice, prin organizarea de evenimente educative, de voluntariat, cu caracter social. În plus, unitățile de învățământ, unitățile de cult, centrele comunitare și instituțiile culturale pot participa la acțiuni de promovare a practicării colindului, precum și de identificare și creare a fondului de colinde

– 1835: S-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902)

– 1852: S-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (m. 1936) – 170 de ani

– 1864: S-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a Bibliei din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; Biblia sinodală din 1944 este, în cea mai mare parte, realizarea sa; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (m. 1948). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a marcat anul 2019 ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română”

– 1893: S-a născut filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1894: S-a născut pictorul Henri Catargi (m. 1976)

– 1897: S-a născut Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (m. 1966) – 125 de ani

– 1909: S-a născut preotul ortodox Ilie Lăcătușu, mărturisitor și deținut politic, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998, în cimitirul din Giulești, „neputrezit și răspândind bună mireasmă”, fiind considerat făcător de minuni (m. 1983)

– 1912: A murit arhitectul şi profesorul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (n. 1852) – 110 ani

– 1915: A murit Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (n. 1857)

– 1931: S-a născut Alexandru StarK, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist (m. 1992, la Paris)

– 1931: S-a născut Aurora Cornu, scriitoare, actriță, regizoare de film și traducătoare, stabilită în Franța (m. 2021)

– 1933: S-a născut Elena – Esther Tacciu, critic şi istoric literar, eminescolog, poetă şi traducătoare; membră a Comitetului Internaţional Byron, inclusă în antologia „Who’s Who of Woman” (Cambridge, 1980)

– 1940: S-a născut criticul literar Nicolae Baltag; fratele poetului Cezar Baltag (m. 1975)

– 1950: S-a născut matematicianul-informatician Gheorghe Păun; cercetări privind teoria limbajelor formale, semiotică, lingvistică computaţională, inteligenţă artificială etc; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1952: A murit Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (n. 1902) – 70 de ani

– 1957: S-a născut pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu (m. 1977) – 65 de ani

– 1963: A murit Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (n. 1900)

– 1976: A murit istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (n. 1919)

– 1988: A murit operatorul de film, actorul și regizorul Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1905)

– 1989: A murit Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (n. 1913)

– 1991: A murit Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (n. 1921)

– 1994: A murit juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2007: A murit Marius Tupan, romancier, dramaturg, jurnalist cultural; redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a condus-o din anul 2000 (n. 1945) – 15 ani

– 2007: A murit artista decoratoare Adriana Popescu; a fost unul din cei mai importanţi artişti români ai sticlei (n. 1954) – 15 ani

– 2010: A murit Sergiu Luca, violonist american de origine română (n. 1943)

– 2017: A murit biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (n. 1928) – 5 ani

– 2018: A murit profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de finanțe din UE (Ecofin)

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Telecomunicaţii) al UE

– Tirana, Albania: Summit-ul UE – Balcanii de Vest

– Bruxelles: Conferința ACEM privind decarbonizarea pieței europene a vehiculelor pe două roți

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov îl primește pe omologul său turkmen, Rașit Meredov

-Regatul Unit: Are loc greva feroviarilor convocată de sindicatul RMT (6 – 7 dec.)

– Stockholm: Verdict în procesul lui Theodor Engström pentru uciderea unui psihiatru și pentru „pregătirea unei crime teroriste” pentru că a vrut să o omoare pe șefa Partidului de Centru Annie Loof

– Washington: Sunt marcați 5 ani de la recunoașterea de către președintele american Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului

– Atlanta, SUA: Ultimul tur al alegerilor senatoriale cheie din Georgia, opunându-l pe senatorul în exercițiu Raphael Warnock republicanului Herschel Walker

– Rabat: Vizita raportorului ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului (6 – 19 dec.)

– Montevideo, Uruguay: Summit-ul șefilor de stat din Mercosur și țările asociate

– Stockholm: Conferință de presă a câștigătoarei Premiului Nobel pentru Literatură 2022, franțuzoaica Annie Ernaux

– Cape Town, Africa de Sud: Justiția examinează raportul unei comisii independente privind responsabilitatea fostului președinte Ramaphosa în afacerea bancnotelor găsite într-una dintre proprietățile sale

– Dakar, Senegal: Parada Métiers d’Art, prezentată de Chanel

-Londra: Licitația unei rochii Christian Dior purtată de actrița americană de film,  Elizabeth Taylor

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Finlanda; aniversarea proclamării independenţei/1917 – 105 ani

– 1550: A fost botezat compozitorul italian Orazio Vecchi (m. 1605)

– 1562: A murit Jan van Scorel, arhitect, inginer şi pictor olandez; a introdus stilul Renaşterii italiene în Olanda (n. 1495) – 460 de ani

– 1640: S-a născut Claude Fleury, teolog, istoric și pedagog francez (m. 1723)

– 1778: S-a născut Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (m. 1850)

– 1779: A murit Jean-Baptiste-Siméon Chardin, pictor francez; considerat ca unul din cei mai mari artiști ai secolului al XVIII-lea (n. 1699)

– 1823: S-a născut Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1875 (m. 1900)

– 1892, 6/18: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliș, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (m. 1937) – 130 de ani

– 1892: A murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (n. 1816) – 130 de ani

– 1896: S-a născut poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (m. 1983)

– 1898: S-a născut economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie pe 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (m. 1987)

– 1920: S-a născut pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (m. 2012)

– 1923: S-a născut scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues; câştigător a numeroase premii literare (m. 2013)

– 1929: S-a născut Nikolaus Harnoncourt (Johann Nikolaus Graf von La Fontaine und Harnoncourt-Unverzagt), dirijor, muzicolog, gambist, violoncelist şi profesor austriac; cercetător de muzică veche; în 1953 a pus bazele primei formații baroce profesioniste din istoria muzicii, Concentus Musicus Wien (m. 2016)

– 1929: S-a născut Alain Tanner, regizor de film, scenarist şi producător elveţian (m. 2022)

– 1942: S-a născut Peter Handke, romancier, dramaturg, traducător, poet, eseist, scenarist şi producător austriac de film, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2019, „pentru o operă influentă care, prin ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane” – 80 de ani

– 1956: S-a născut Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (m. 2011, într-un accident rutier)

– 1988: A murit compozitorul şi solistul american de muzică pop-rock Roy Orbison (n. 1936)

– 1994: A murit actorul italian de film Gian Maria Volontè (n. 1933)

– 1997: A murit Gilbert Delahaye, scriitor belgian de origine franceză, autorul celebrei serii de albume pentru copii „Martine” (n. 1923) – 25 de ani

– 1998: A murit sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (n. 1921)

– 2000: A murit Enrique Anderson Imbert, scriitor, critic şi istoric literar argentinian (n. 1910)

– 2013: A murit Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (n. 1926)

– 2014: A murit Ralph Baer, inventator şi inginer german-american, cunoscut drept „tatăl jocurilor video”, datorită muncii sale de pionierat care a dus la crearea consolei de jocuri video Odyssey (n. 1922)

– 2016: A murit actorul britanic Peter Vaughan (n. 1923)

– 2017: A murit Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreț, compozitor și actor francez; părintele rock and roll-ului francez și al twistului (n. 1943) – 5 ani

– 2018: A murit cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (n. 1955)

– 2019: A murit actrița bulgară Stoyanka Mutafova; supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (n. 1922)