Calendarul zilei – 24 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 24 noiembrie

* Cu 331 de ani în urmă (1691), prin „Diploma leopoldină”, promulgată de împăratul austriac Leopold I, erau stabilite raporturile dintre Imperiul Habsburgic și principatul Transilvaniei, acesta fiind subordonat direct Curții de la Viena și beneficiind de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi, secui) şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană). Erau recunoscute vechile privilegii ale nobilimii transilvănene pe plan economic și în planul politicii interne. Diploma Leopoldină a ţinut loc de constituţie a Transilvaniei peste un veac şi jumătate, până la Revoluţia din 1848 (până în martie 1849) (24.XI/4.XII)

* Acum 183 de ani (1839), la Paris, avea loc prima audiţie a simfoniei dramatice „Romeo şi Julieta”, de Hector Berlioz, dedicată lui Paganini şi cântată sub bagheta compozitorului (orchestra şi corul reuneau 200 de interpreţi)

* Acum 179 de ani (1843) Mihail Kogălniceanu, numit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, a ţinut „Cuvântul de deschidere a celui dintâi curs de istorie naţională”, în care a definit istoria şi rolul acesteia în cristalizarea conştiinţei naţionale (24.XI/6.XII)

* În urmă cu 163 de ani (1859) era publicată „Originea Speciilor”, controversată lucrare a naturalistului britanic Charles Robert Darwin. Baza materialului a fost adunată în călătoria efectuată în jurul lumii pe vasul „Beagle” între 27 decembrie 1831 (când corabia, încărcată până la refuz, a ridicat ancora din Golful Plymouth) și 2 octombrie 1836, când s-a întors, după aprope 5 ani, din nou în Anglia. În timpul vieții lui Charles Darwin au mai fost redactate încă șase ediții, ultima, ediția a VI-a a „Originii speciilor”, fiind mult lărgită comparativ cu cele anterioare. De remarcat că prima ediție, apărută într-un tiraj de 1250 de exemplare, s-a epuizat într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei

* Cu 157 de ani în urmă (1865), în cadrul Dietei Transilvaniei de la Cluj (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865), s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (24.XI/6.XII)

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de când Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani. A început efectiv activitatea la Timpul la 24 noiembrie, cu articolul Bălcescu și urmașii lui și a încheiat-o la sfârșitul lui iunie 1883

* Cu 143 de ani în urmă (1879) Italia recunoştea independenţa României şi hotăra numirea unui ministru plenipotenţiar la Bucureşti. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări nu au fost întrerupte. La 9 martie 1964, guvernele României şi Italiei au adoptat hotărârea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma şi Bucureşti la rang de ambasadă. În perioada postbelică, relaţiile româno-italiene au cunoscut, în ansamblu, o evoluţie pozitivă. Au avut loc vizite la nivel de şefi de stat, de guvern, membri ai guvernului, conduceri ale celor două parlamente. În ultimii ani ai dictaturii comuniste, dialogul la aceste niveluri a fost întrerupt. Oficialităţile italiene au urmărit cu interes şi simpatie evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 în România. După Revoluţia din 1989, Guvernul italian a sprijinit procesul de reforme democratice din ţara noastră, precum şi eforturile de integrare a României în organismele europene şi euro-atlantice

* Acum 58 de ani (1964), reprezentanțele diplomatice ale României și Danemarcei au fost ridicate la nivel de ambasadă. Relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite la 1 mai 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și ocuparea Danemarcei au determinat o întrerupere a relațiilor româno–daneze în anul 1940, care au fost restabilite în 1946. La 24 noiembrie 1964, reprezentanțelor diplomatice ale celor două țări la Copenhaga și București le-a fost ridicat rangul, de la nivel de legație la nivel de ambasadă. În 2017 România și Regatul Danemarcei au sărbătorit 100 de ani de relații diplomatice

* În urmă cu 31 de ani (1991) a fost pusă piatra de temelie a Catedralei Arhiepiscopale de la Arad de către ÎPS Timotei Seviciu. Lucrările propriu-zise au început în 1992, iar Catedrala a fost târnosită în 6 decembrie 2008, de PF Daniel, Patrhiarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Chiriarhul eparhiei Aradului. Catedrala „Sfânta Treime” din Arad este o catedrală ortodoxă, sediul scaunului arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Aradului. Edificiul adăpostește, de asemenea, o parte din moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur. Pictura catedralei a fost realizată de pictorul Cezar Constantin Cătălin Băluț și a fost finalizată în luna decembrie a anului 2018, când a avut loc sfințirea lăcașului de cult. Cele cinci clopote ale Noii Catedrale au fost turnate la cea mai prestigioasă fabrică din Europa, Grass Mayer din Innsbruck, Austria. Au fost aduse în ziua de 21 noiembrie 2003 şi sfinţite de către ÎPS Timotei, în prezenţa preşedintelui României, de Ziua Naţională a României, la 1 decembrie 2003. Catedrala adăposteşte între zidurile sale racla cu părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, primite în dar de la Vatican şi aşezate într-o raclă din argint confecţionată la Monetăria Naţională

* Acum 18 ani (2004) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Muzeului Costumelor Populare din România. Conform Hotărârii Guvernului nr. 655 din 31/07/2014, privind reorganizarea Muzeului Costumelor Populare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2005, instituţia s-a mutat la sediul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şos. Kiseleff, nr. 28-30, sectorul 1

* Cu 9 ani în urmă (2013) era semnat un acord încheiat la Geneva între reprezentanţii ţărilor din Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) şi Iranului asupra unui plan de acțiune cu privire la controversatul program nuclear iranian

* În urmă cu 7 ani (2015) armata turcă a doborât un bombardier rus (SU-24), la frontiera dintre Turcia şi Siria, pe care Rusia îl trimisese în căutarea piloţilor dispăruţi la graniţa dintre cele două ţări. Cei doi piloţi ai avionului s-au catapultat, unul fiind împuşcat mortal de insurgenţii sirieni de etnie turcă, celălalt fiind salvat într-o operaţiune specială. Potrivit unei înregistrări audio prezentate la reuniunea NATO convocată după incidentul de la graniță, avioanele Turciei au avertizat bombardierul rusesc de 21 de ori în 5 minute înainte să-l doboare, Moscova susţinând, însă, că avionul se afla în spaţiul aerian sirian

* Acum 6 ani (2016) avea loc semnarea unui nou acord de pace între guvernul columbian şi rebelii marxişti FARC – Forţele Armate Revoluţionare din Columbia, aducând tot mai aproape sfârşitul războiului civil care răscoleşte ţara de cinci decenii. Documentul revizuit a fost semnat la Bogota, între liderul FARC, Rodrigo Londono şi preşedintele columbian, Juan Manuel Santos (în funcție în perioada 2010 – 2018), care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, în octombrie 2016, pentru eforturile sale de a pune capăt conflictului cu grupul insurgent. Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi guvernul au purtat discuţii în Havana, Cuba, încă din 2012, încercând să ajungă la o înţelegere pentru a pune capăt unui conflict care a ucis mai mult de 220.000 de oameni şi a strămutat milioane în interiorul ţării andine. Guvernul a publicat cu o săptămână înainte, acordul de pace revizuit, într-o încercare de a construi un sprijin după ce proiectul iniţial a fost respins într-un referendum, pe 2 octombrie. Contrar asteptarilor, columbienii au respins, la limită, pacea cu gherila FARC cu prilejul unui referendum asupra acordului vizând încheierea a 52 de ani de conflict

Aniversări – Comemorări

– Sf. Martiri din Vietnam (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1796: S-a născut pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (m. 1849, executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar)

– 1814, 24/25: S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (m. 1896)

– 1816: S-a născut pictorul Barbu Iscovescu (numele real: Baruh Iehuda); participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia; a executat lucrări de decoraţie cu tematică revoluţionară şi a realizat portretele unor fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste (m. 1854, în exil, la Izmir, Turcia)

– 1878: S-a născut pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (m. 1967)

– 1889: S-a născut Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1950)

– 1889: S-a născut prozatorul Ionel Pop (m. 1985)

– 1900: S-a născut Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (m. 1968). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 11.XI.1900 (stilul vechi)

– 1902: S-a născut N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (m. 1978) – 120 de ani

– 1909: S-a născut poetul Ion Sofia Manolescu (m. 1993)

– 1912: S-a născut regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (m. 1968, la Roma) – 110 ani

– 1919: S-a născut poetul Nicolae Tăutu (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1920

– 1920: A murit Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; promotor al simbolismului în poezia română; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1854)

– 1927: A murit Ion (Ionel) I. C. Brătianu, om politic liberal, preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri (între anii 1908 şi 1927); de numele său se leagă Războiul de întregire naţională, Marea Unire de la 1918, Constituţia României din 1923 ş. a.; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1864) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor universitar; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (m. 2020) – 90 de ani

– 1941: S-a născut actorul Emil Hossu (m. 2012)

– 1953: S-a născut Ilie Stepan, cantautor (reprezentant al folkului şi rockului românesc), compozitor, instrumentist şi orchestrator, pionier al muzicii fusion; realizator de emisiuni de radio şi de televiziune; fondatorul grupului „Pro Musica”; compozitorul piesei „Timişoara”, imnul Revoluţiei Române din oraşul de pe malul Begăi

– 1962: A murit poetul George Gregorian; a scris şi texte pentru spectacolele de revistă ale lui Constantin Tănase (n. 1886) – 60 de ani

– 1967: A murit actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (n. 1907) – 55 de ani

– 1967: A murit istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (n. 1911) – 55 de ani

– 1974: A murit Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (n. 1909)

– 1987: A murit juristul Eugen Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905) – 35 de ani

– 1994: A murit poetul George Almosnino (n. 1936)

– 1999: A murit istoricul Dan Cernovodeanu, specialist în heraldică şi genealogie (n. 1921)

– 2004: A murit interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (n. 1932)

– 2007: A murit actorul Radu Panamarenco (n. 1938) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea extraordinară a Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie) al UE

-Beijing: Vizita președintelui cubanez, Miguel Diaz-Canel, în China, ca parte a unui turneu de consolidare a sectorului energetic al insulei (24 – 27 nov.)

-Accra: Ministrul Finanțelor din Ghana, Ken Ofori-Atta, va prezenta bugetul 2023 în

parlament

-Orașul Mexico: Mexic găzduiește summitul liderilor Alianței Pacificului (24 – 25 nov.)

-Barcelona, Spania: Al 7-lea Forum Regional al Uniunii pentru Mediterana (UpM) reunește Miniștrii Afacerilor Externe ai statelor membre UpM.

• Vicepreședintele Comisiei UE, Josep Borrell și ministrul de Afaceri Externe a Spaniei, José Manuel Albares, participă la Forumul Mediteranei de la Barcelona.

-Geneva, Elveția: ONU va organiza o sesiune specială privind Iranul în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării (online)

– Seul, Coreea de Sud: Decizia Băncii Centrale din Coreea de Sud cu privire la rata dobânzii

– Stockholm: Anunțul Băncii Suediei cu privire la nivelul ratei sale cheie

– Ankara, Turcia: Decizia Băncii Centrale Turce privind rata dobânzii

– Pretoria, Africa de Sud: Decizia de politică monetară a băncii centrale

– Hong Kong: Sentința anunțată împotriva magnatului media pro-democrație Jimmy Lai, condamnat pentru fraudă în octombrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Profesorului de Limba Franceză” este sărbătorită, începând cu anul 2019, în a patra zi de joi din noiembrie și se dorește a fi un moment dedicat valorizării meseriei de profesor de limba franceză, consolidării legăturii şi solidarității între profesori, între profesori și elevi, prin promovarea culturii franceze și francofone (conferințe, reuniuni, dezbateri, concursuri tematice, ateliere, acordarea de distincții). Evenimentul, de anvergură mondială, este coordonat de către Federația Internațională a Profesorilor de Limba Franceză

– Statele Unite ale Americii: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); în decembrie 1941, Congresul SUA a aprobat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA; „Ziua Recunoştinţei” aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua naţională a SUA se marchează la 4 iulie

– 1632: S-a născut Baruch (latinizat Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (m. 1677) – 390 de ani

– 1713: S-a născut Laurence Sterne, scriitor englez (m. 1768)

– 1784: S-a născut Zachary Taylor, om politic american, al 12-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în funcţie între anii 1849 și 1850 (m. 1850)

– 1826: S-a născut scriitorul italian Carlo Collodi, autorul „Aventurilor lui Pinocchio” (m. 1890)

– 1848: S-a născut soprana germană Lilli Lehmann (m. 1929)

– 1849: S-a născut (în Marea Britanie) scriitoarea americană de literatură pentru copii Frances Eliza Burnett (m. 1924)

– 1864: S-a născut Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez (m. 1901)

– 1864: A murit geologul şi chimistul american Benjamin Silliman (n. 1779)

– 1874: S-a născut medicul francez Gustave Roussy; o atenţie aparte a acordat studiului cancerului, scop în care a înfiinţat primul Institut de oncologie din Franţa (la Ville-Juif); a fost un apropiat al României, în laboratoarele sale lucrând numeroşi specialişti români; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1908: S-a născut regizorul polonez de film Aleksander Ford; în timpul războiului a trăit în URSS, apoi, în Israel, Danemarca şi, după 1968, în SUA (m. 1980)

– 1913: S-a născut Geraldine Fitzgerald, actriţă americană de origine irlandeză (m. 2005)

– 1914: S-a născut sculptorul britanic Lynn Chadwick (m. 2003)

– 1925: S-a născut autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr.; a fost un precursor şi cel mai cunoscut susţinător public al conservatorismului american modern; fondatorul revistei „National Review” (cea mai cunoscută revistă conservatoare americană, publicată începând din 1955), animatorul emisiunii TV de dezbateri politice „Firing Line” (1966-1999, 1540 de episoade), autor a peste 50 de cărţi (m. 2008)

– 1929: A murit Georges Clemenceau, om politic şi ziarist francez; prim-ministru (1906-1909, 1917-1920); preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (n. 1841)

– 1934: S-a născut compozitorul rus Alfred Schnittke (m. 1998)

– 1939: S-a născut soprana italiană Maria Chiara

– 1941: S-a născut Ricardo Piglia, scriitor, eseist, critic, profesor şi scenarist argentinian; considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene (m. 2017)

– 1943: S-a născut Alexandrina Cernov, filolog de origine română din Ucraina; încă din anii studenţiei s-a dedicat redactării şi regizării emisiunilor în limba română la Televiziunea din Cernăuţi; membră (din 1971) a Catedrei de Filologie Română a Universităţii din Cernăuţi; angajată în politica de promovare a culturii române în Bucovina de Nord, îndeosebi în cadrul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, al cărei membru fondator este; redactor şef al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992)

– 1954: S-a născut Emir Kusturica, regizor de film, actor şi muzician sârb de origine bosniacă

– 1957: A murit Diego Rivera, proeminent pictor mexican, cunoscut pentru frescele sale de mari dimensiuni care au dat naştere Renaşterii Murale Mexicane; soţul celebrei pictoriţe Frida Kahlo (n. 1886) – 65 de ani

– 1991: A murit Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (n. 1946, în Zanzibar)

– 2002: A murit filosoful și profesorul universitar american John Bordley Rawls, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei politice ai secolului XX; a contribuit, în anii 1950 şi 1960, la recalibrarea filosofiei morale şi politice anglo-americane privind problemele de fond la nivel individual şi societal (n. 1921) – 20 de ani

– 2004: A murit (la Nassau/Bahamas) scriitorul canadian de origine britanică Arthur Hailey (n. 1920)

– 2015: A murit actriţa armeană Varduhi Varderesian (n. 1928, în România)

– 2018: A murit magicianul şi actorul american Ricky Jay (nume real: Richard Jay Potash); devenit celebru graţie apariţiilor sale în filme regizate de David Mamet (n. 1946)