Calendarul zilei – 16 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 16 noiembrie 2022, 14:15

S-a întâmplat într-o zi de 16 noiembrie

* Acum 379 de ani (1643) era încheiat Tratatul de alianţă antihabsburgic de la Alba Iulia între Transilvania, Suedia şi Franţa. Transilvania primea, conform termenilor tratatului, subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului Habsburgic (16/26)

* Cu 122 de ani în urmă (1900), în Philadelphia (SUA), avea loc primul concert al orchestrei „Philadelphia Symphonic Orchestra”; iniţiatorul şi primul ei dirijor a fost (până la moartea sa, în 1907) Fritz Scheel

* În urmă cu 106 ani (1916) a avut loc Bătălia de la Neajlov şi Argeş („Bătălia pentru Bucureşti”), cea mai amplă operaţiune militară de pe frontul românesc în acel an, ultima încercare a Armatei române, comandate de generalul Prezan, de a apăra Bucureştii. Copleşită numeric şi tehnic, Armata română este nevoită să se retragă, lăsând Capitala în mâna armatelor inamice (16/29.XI – 20.XI/3.XII)

* La această dată, acum 104 ani (1918), după proclamarea independenţei, la 29.X.1918, şi abdicarea regelui Carol al IV-lea, la 13.XI.1918, a fost abolită monarhia şi proclamată Republica Ungară. Mihály Károlyi a devenit preşedintele republicii, iar Dénes Berinkey prim-ministru

* În urmă cu 77 de ani (1945) avea loc semnarea, la Londra, a actului de constituire a UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris, intrat în vigoare la 4.XI.1946. România este membră a UNESCO din 27.VII.1956

* Se împlinesc 65 de ani (1957), de când, între 16 şi 19 noiembrie, consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din 64 de ţări ale lumii, desfăşurată la Moscova, consacra rolul de hegemon al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) în mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, fapt acceptat, iniţial, şi de Partidul Muncitoresc Român

* Se împlinesc 55 de ani (1967) de când erau stabilite relaţiile diplomatice la rang de ambasadă între România şi Columbia. Ambasada Republicii Columbia la Bucureşti a fost închisă în noiembrie 2002. Reprezentarea diplomatică este asigurată de Ambasada R. Columbia la Varșovia

* Cu 34 de ani în urmă (1988) era adoptată Declaraţia de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoştea supremaţia legilor estoniene asupra celor unionale. Independenţa a fost declarată oficial la 20 august 1991

* În urmă cu 23 de ani (1998) era lansat primul număr al Ziarului Financiar, publicaţie a informaţiilor de afaceri, care apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Astăzi, Ziarul Financiar publică zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale

* Acum 18 ani (2004) avea loc lansarea oficială a „Radio3net”, primul radio public din țară și din Europa care emite exclusiv pe internet. A luat naştere, prin strădania lui Florian Pittiş, la 1 octombrie 2004, ca şi continuator al programului 3 al Societăţii Române de Radiodifuziune – „Radio România Tineret” (înfiinţat în 12 martie 1973 şi desfiinţat din FM la 1 octombrie 2004). Drept omagiu, postul poartă numele lui Florian Pittiş (1943-2007), din luna august 2007 – Radio 3 Net „Florian Pittiş”

* În urmă cu 17 ani (2005) era realizat primul transplant de celule stem pentru o afecţiune hepatică din România, de către o echipă de medici de la Clinica Fundeni din Bucureşti, condusă de dr. Irinel Popescu

* Cu 8 ani în urmă (2014), în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România (primul având loc la data de 2 noiembrie), Klaus Iohannis a fost ales în funcţia de preşedinte (cu 54,43 % din voturi). La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat al doilea tur de scrutin, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Matei (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”; cu această ocazie sunt organizate activităţi culturale şi artistice şi sunt difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România; la 16 noiembrie 1972 ( – 50 de ani), la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural; la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca „Ziua Patrimoniului Mondial”. NOTĂ: Pe 18 aprilie este marcată „Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor”, stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO

– „Ziua Transporturilor Militare”; la 16.XI.1880, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu (printr-un Înalt Decret al regelui Carol I) s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata română

– 1364: A murit Nicolae Alexandru, domnitor al Țării Românești; înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei, în anul 1359, este actul cel mai semnificativ al domniei lui, care stabileşte clar apartenenţa confesională a Ţării Româneşti la ortodoxie (n. 1352)

– 1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet şi ziarist, autor al poeziei „Un răsunet” (cunoscută sub titlul „Deşteaptă-te române”), poezie inspirată de entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 3/15.V.1848; poezia a devenit ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann (1850) (după descoperiri recente ale unui muzeograf braşovean, muzica ar aparţine lui George Ucenescu) (m. 1863). NOTĂ: După Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române” a devenit Imnul Naţional al României

– 1894: S-a născut Nutzi Acontz, pictoriță română de etnie armeană (m. 1957)

– 1897: S-a născut regizorul de teatru şi film de origine armeană Ion Şahighian, unul dintre pionierii cinematografului românesc (m. 1965) – 125 de ani

– 1903: S-a născut părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1919: A murit Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (n. 1857). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 10/16.XI.1919

– 1933: S-a născut Petre Codreanu, muzicolog şi critic muzical

– 1934: S-a născut inginerul și profesorul universitar Dolphi Drimer, fondator al învăţământului privat post-revoluţionar din România, primul rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti (m. 2014)

– 1935: S-a născut Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici din România) (m. 2017)

– 1941: S-a născut economistul, jurnalistul și disidentul anticomunist Neculai Constantin Munteanu; a lucrat la Televiziunea Română; în 1977 a părăsit România, stabilindu-se în Occident; din 1980 a lucrat la postul de radio „Europa Liberă” (până în 1994, când revine în ţară), fiind una dintre cele mai ascultate voci ale rubricii „Actualitatea românească”

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina) – 80 de ani

– 1943: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alexandru Vilmanyi (m. 2021)

– 1948: S-a născut Ion Cristoiu, publicist, scriitor şi analist politic

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.XI.1951

– 1957: S-a născut ÎPS Irineu Popa (prenumele la naştere, Ioan), mitropolit al Olteniei şi arhiepiscop al Craiovei (din 2008); membru de onoare al Academiei Române din 2010 – 65 de ani

– 1970: A murit tenorul Mihail Ştirbei (n. 1909)

– 1978: A murit Olga Greceanu, scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc; singura femeie acceptată în grupul ortodox creştin ”Rugul Aprins” și singura femeie care a primit îngăduinţa scrisă a Patriarhilor Nicodim şi Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din ţară; alături de duhovnicul ei, Arhimandritul Sofian Boghiu de la Antim, a pictat şi a restaurat zeci de biserici; cununa scrierilor sale religioase este „Dicționarul Biblic Ortodox”, descoperit în tezaurul de carte al Bibliotecii Sfântului Sinod și publicat, în 2011, cu titlul „Mărturie în cuvânt și chip – Vocabular al credinței și vieții spirituale” (n. 1890)

– 1984: A murit prozatorul Laurenţiu Fulga (pseudonimul lui Laurenţiu Ionescu) (n. 1916)

– 2000: A murit criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1943)

– 2004, 16/17: A murit Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1940)

– 2013: A murit jurnalistul Ilie Şerbănescu; membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959), a lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971); corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004) (n. 1939)

– 2014: A murit filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (n. 1925)

– 2017: A murit Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog (n. 1940) – 5 ani

– 2020: A murit medicul și profesorul universitar Alexandru Oproiu, formatorul școlii moderne de gastroenterologie și hepatologie din România; preşedintele de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie; a fost director al Institutului Clinic Fundeni timp de 22 de ani (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Eltville (Hessen), Germania: Reuniunea miniștrilor de interne din cadrul G7 (16 – 18 nov.)

– Tokyo, Japonia: Conferința Uniqlo despre inițiativele sale durabile

– Stockholm, Suedia: Parlamentul votează o modificare a Constituției care permite legi mai stricte împotriva terorismului

– Berlin: Justiția decide cu privire la posibila anulare a alegerilor municipale din 2021, marcate de nereguli

– Marrakech, Maroc: Forumul Mondial de Investiții 2022 (16 – 17 nov.)

– Algeria: Exerciții comune antiteroriste între Algeria și Rusia (16 – 28 nov.)

– Moscova: Evaluarea preliminară a PIB-ului în trimestrul 3 (Rosstat)

– Koblenz, Germania: Începutul procesului lui Peter S, judecat pentru incendiul mortal al unui cămin de migranți în 1991

– Tanger, Maroc: Nouă confruntare între pârâți și reclamanți în scandalul Bouthier

– Londra: Începutul licitației mingii cu care Diego Maradona a marcat golul la Cupa Mondială din 1986 folosind „mâna lui Dumnezeu”, la Graham Budd Auctions

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC)”, este marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC este o boală a plămânilor extrem de gravă, despre care se estimează că va deveni, în următorii câţiva ani, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă

– „Ziua Internaţională pentru Toleranţă”, sărbătorită la solicitarea Adunării Generale a ONU (din 12.XII.1996); marchează data la care a fost semnată „Declaraţia principiilor toleranţei”, la încheierea Conferinţei generale a UNESCO de la Paris din 25.X-16.XI.1995

– 1717: S-a născut Jean le Rond D’Alembert, filosof iluminist francez şi matematician (unele dintre teoremele sale şi-au găsit aplicaţii imediate în astronomie şi fizică); coeditor, împreună cu Denis Diderot, al „Enciclopediei franceze” (m. 1783) – 305 ani

– 1745: A murit Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (n. 1668)

– 1766: S-a născut Rodolphe Kreutzer, violonist, compozitor şi pedagog francez (m. 1831)

– 1829, 16/28: S-a născut Anton Rubinstein, compozitor rus şi unul dintre dei mai importanţi pianişti ai secolului al XIX-lea (m. 1894)

– 1880, 16/28: S-a născut poetul rus Aleksandr Blok (m. 1921)

– 1889: S-a născut George Simon Kaufman, dramaturg (Premiul Pulitzer pe anii 1931 şi 1936), regizor şi critic teatral american (m. 1961)

– 1894: S-a născut contele Richard (Nikolaus) von Coudenhove-Kalergi publicist, gânditor politic şi militant federalist european de origine austro-ungară şi japoneză; considerat fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (volumul „Pan-Europa”, apărut în 1923, este considerat un manifest paneuropean, iar Uniunea Pan-Europeană, creată de el în 1923, este prima organizaţie neguvernamentală „europeistă” de pe continent); doctrina elaborată de el propunea, pentru prima dată, punerea în comun a minereurilor franceze şi a cărbunelui german ca soluţie la disputele dintre cele două state; el înfiinţează Uniunea Parlamentară Europeană, la al cărei congres din 1947 propune, ca soluţie pentru construcţia europeană, o piaţă comună cu monedă unică (m. 1972)

– 1895: S-a născut Paul Hindemith, violonist, compozitor, pedagog şi teoretician german, naturalizat american, promotor al modernismului în muzica simfonică (m. 1963)

– 1922: S-a născut scriitorul portughez José Saramago; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1998; singurul scriitor lusitan laureat al acestui premiu (m. 2010) – 100 de ani

– 1924: S-a născut fostul sprinter american Mel Patton, dublu campion olimpic în 1948; a fost deţinător al recordurilor mondiale la 100 şi 200 de yarzi, fiind considerat cel mai rapid om din lume, în anii ’40 (m. 2014)

– 1927: S-a născut textierul și compozitorul american Norman Gimbel; cunoscut pentru melodiile „Killing Me Softly With His Song“, „I Got a Name“ şi „It Goes Like It Goes“ (m. 2018) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Chinua Achebe (nume complet: Albert Chinualumogu Achebe), scriitor şi profesor nigerian de limbă engleză, cunoscut ca fiind „părintele literaturii africane moderne”; a scris romane prezentând dezagregarea societăţilor africane tradiţionale în contact cu civilizaţia europeană, în special cu misionarismul şi colonialismul englez (m. 2013)

– 1952: S-a născut Arcadie-Vasile Suceveanu, poet, eseist, ziarist și profesor din Republica Moldova – 70 de ani

– 1960: A murit actorul american de film Clark Gable (n. 1901)

– 1972: A murit Vera Alexeevna Karalli, balerină, actriță de film mut și coregrafă rusă (n. 1889) – 50 de ani

– 1977: S-a născut patinatoarea ucraineană Oksana Baiul, campioană mondială şi olimpică (1994) la patinaj artistic, actriţă de film; stabilită în SUA – 45 de ani

– 1993: A murit soprana cehă Lucia Popp (n. 1939)

– 1997: A murit Georges Marchais, om politic comunist francez, secretar general al Partidului Comunist Francez între anii 1972 şi 1994 (n. 1920) – 25 de ani

– 1999: A murit Daniel Nathans, microbiolog american de origine rusă; Premiul Nobel pentru medicină pe 1978, împreună cu Hamilton O. Smith (tot din SUA) şi cu elveţianul Werner Arber, pentru cercetările în domeniul ADN-ului (n. 1928)

– 2001: A murit Tommy Flanagan (nume complet: Thomas Lee Flanagan), pianist și compozitor american de jazz (n. 1930)

– 2006: A murit Milton Friedman, economist, comentator politic, eseist şi profesor american; contribuţii teoretice la istoria şi teoria monetaristă şi în demonstrarea complexităţii politicii de stabilitate economică; Premiul Nobel pentru economie pe 1976 (n. 1912)

– 2017: A murit comediantul Robert Hirsch, unul dintre ultimele legende ale teatrului francez (n. 1925) – 5 ani

– 2018: A murit romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman; a semnat scenariile mai multor filme de succes, printre care „All the President’s Men” și „Marathon Man” (n. 1931)