UN RADIO CÂT O ISTORIE | Vocile marilor personalităţi, în istoria celor 94 de ani de Radio România

Publicat de Doina Sirbu, 1 noiembrie 2022, 12:10

Astăzi se împlinesc 94 de ani de la inaugurarea postului naţional de radio din România. Pe 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România. La început, radioul era folosit în scopuri militare și în transporturile navale, dar, de-a lungul timpului şi-a extins aria de comunicare.

Scopul radioului este unul educativ, informativ, dar şi un mod de divertisment în viaţa oamenilor, fiind una dintre cele mai accesibile căi de a transmite un mesaj important către populaţie, şi nu numai. Încă de la inaugurare, personalităţi ale vremii au fost prezente la Radio România, prin intermediul căruia au vorbit oamenilor. Fie că au transmis mesaje politice, au recitat poeme sau au interpretat cântece, cuvintele lor au ajuns unde trebuie.

Iar tehnologia a făcut posibil ca multe dintre aceste înregistrări să poată fi auzite şi în ziua de astăzi.

Tudor Arghezi

Una dintre aceste personalităţi despre care vorbim, este Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, București – d. 14 iulie 1967, București) poet, prozator şi publicist şi membru al Academiei Române.

Ascultă Vocea lui Tudor Arghezi la Radio România Cultural – YouTube

Publicistica radiofonică a lui Tudor Arghezi se întinde pe durata a patru decenii, de la apariţia Radioului public din România anului 1928 (şi chiar mai dinainte, primul text de acest tip datând din 1927) până în ultimul an de viaţă al poetului, în 1967.

Testament. Publicat în volumul Cuvinte potrivite (București, Fundația Culturală ”Principele Carol”, 1927). Înregistrare pe bandă magnetică din 1956 (XW Doc. 430), inclusă în Fonoteca de Aur Radio România (AUR ZW 27/15.03.1978); prima fixare pe vinil în 1962 (București, ”Electrecord”; LP EXE-0101; tr. 2). Extras din audiobook-ul Tudor Arghezi, Cuvinte potrivite, ediţia a III-a (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2014), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Cântec de adormit Mitzura. Publicat în volumul Cuvinte potrivite (București, Fundația Culturală ”Principele Carol”,1927). Înregistrare pe bandă magnetică din 1956 (XW Doc. 430), inclusă în Fonoteca Radio România. Extras din audiobook-ul Tudor Arghezi, Cuvinte potrivite, ediţia a III-a (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2014), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Flori de mucigai. Publicat în volumul Flori de mucigai (București, Editura ”Cultura Națională”, 1931) cu dedicația ”Domnului Al. Rosetti”. Înregistrare pe bandă magnetică din ianuarie 1962 (XW 4195), inclusă în Fonoteca de Aur Radio România (AUR ZW 27/15.03.1978); prima fixare pe vinil în 1962 (Bucureşti, „Electrecord”; LP EXE-0101; tr. 4). Extras din audiobook-ul Tudor Arghezi, Cuvinte potrivite, ediţia a III-a (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2014), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Tudor Arghezi – Flori De Mucigai – YouTube (Flori de mucigai)

Eminescu. Conferinţă radiofonică înregistrată în ianuarie 1957, inclusă în Fonoteca Radio România (inv. 6/51182). Difuzată în 3 martie 1957 în cadrul programelor REPS. Publicată în ”Gazeta literară”, IV, nr. 10, 7 martie 1957, pp. 1-2. Extras din audiobook-ul Tudor Arghezi, Radio-Papagal. Publicistică radiofonică 1927-1967 (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2012), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Ascultă vocea lui Tudor Arghezi – Despre Eminescu ( înregistrare din 1957 ) – YouTube (vocea lui Tudor Arghezi – Despre Eminescu – înregistrare din 1957 )

Mărţişorul, patria literaturii mele. Tabletă radiofonică, difuzată în 9 martie 1965, aflată în Fonoteca Radio România (inv. 6/51183). Extras din audiobook-ul Tudor Arghezi, Radio-Papagal. Publicistică radiofonică 1927-1967 (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2012), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Ion Agârbiceanu

Ion Agârbiceanu (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Austro-Ungaria – d. 28 mai 1963, Cluj) a fost un alt scriitor, ziarist şi prozator român, a cărui voce a rămas în istoria Radio România.

Ion Agârbiceanu citeşte la Radio România un fragment din romanul Stana. Înregistrare pe bandă magnetică, realizată la Cluj, în anul 1954, de redactorul Pop Simion, inclusă în Fonoteca de Aur Radio România (6/51197).

Şi Ana Blandiana (n. 25 martie 1942, Timișoara) – pseudonimul literar al Otiliei Valeria Coman, poetă şi eseistă, a fost una dintre personalităţile ale căror voci au făcut istorie la Radio România. Ana Blandiana a recitat din Balada. Poem difuzat în emisiunea „Poezie românească” din 27 ianuarie 1991, redactor: Dan Verona. Fonoteca Radio România (inv. 6/94011). Extras din audiobook-ul Ana Blandiana, Este liberă floarea? (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2017), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Ana Blandiana

O vedetă de pe strada mea. Înregistrare inedită din februarie 2004. Extras din audiobook-ul Ana Blandiana, Întâmplări cu şi fără Arpagic în lectura autoarei (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2013), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Vişinul leneş. Înregistrare inedită din februarie 2004. Extras din audiobook-ul Ana Blandiana, Întâmplări cu şi fără Arpagic în lectura autoarei (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2013), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Ana Blandiana citește primul capitol al volumului Sertarul cu aplauze (București, Editura Tinerama, 1992). Înregistrare pe bandă magnetică din Fonoteca Radio România, fond ”Noua Fonotecă de Aur” (AUR ZW 848 V), 28 octombrie 2001, redactor: Dan Verona.

Lucian Blaga

Un alt filosof, poet şi dramaturg român, Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm – d. 6 mai 1961, Cluj) se află în arhiva Radio România.

Poemele Asfințit marin și Catren fac parte dintr-o înregistrare unică din arhiva familiei, care cuprinde 49 de poeme, realizată de nepotul poetului, inginerul Dorin Blaga-Smigelschi ”într-o după-amiază din primăvara lui 1960”, în locuința lui din București. Povestea înregistrării este evocată de mama sa, Lelia Rugescu, în partea a III-a a Amintirilor despre Lucian Blaga (publicată în revista ”Steaua”, nr. 7/1981, pp. 38-42, și reluate în volumul Cu Lucian Blaga, Cluj, Editura Dacia, 1985, pp. 106-108).

Înregistrarea pe bandă magnetică a fost inclusă în Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune (6/51175) și ulterior fixată pe vinil în 1971 (București, ”Electrecord”; LP-EXE-0620).

Lucian Blaga citește Asfinţit marin. Datat [1937]; publicat în volumul La curțile dorului (București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1938). Înregistrare pe bandă magnetică din 1960, aflată în Fonoteca Radio România.

https://www.youtube.com/watch?v=23XZV4u82sg (Lucian Blaga – Asfinţit marin)

Ascultă Vocea lui Lucian Blaga la Radio România Cultural – YouTube (Vocea lui Lucian Blaga la Radio România Cultural)

George Bacovia

De asemenea, poemele scriitorului român simbolist, George Bacovia (n. George Andone Vasiliu, 16 septembrie 1881, Bacău – d. 22 mai 1957, București), Lacustă și Amurg violet fac parte dintr-o înregistrare pe bandă magnetică care cuprinde 18 poeme, realizată în 1954 (XW DOC 293, inv. 29183), conservată în Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune.

Poemul Lacustră în lectura autorului. Publicat pentru prima oară în revista ”Viața nouă” (București, an. II, nr. 1, 1 decembrie 1903), reprodusă ulterior în ”Cronica Moldovei” (Bârlad-București, an. I, nr. 6, 30 septembrie 1915) și în ”Gândirea” (Cluj, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923) și inclusă în volumul de debut Plumb (1916, 1924), Poezii. Plumb – Scântei galbene (1929), Poezii (1934), Opere (1944), Poezii (1956), Poezii (1957).

Înregistrarea realizată de Radio România a fost  ulterior gravată pe EP-ul George Bacovia citește din versurile sale (Electrecord, 1966, col. ”Antologie poetică”) și pe LP-ul Versuri de George Bacovia (Electrecord, 1977).

https://www.youtube.com/watch?v=DFrZCALOL_E (Vocea lui George Bacovia la Radio România Cultural)

Şi Carol al II-lea, M.S. Regele României (15 octombrie 1893-4 aprilie 1953) a rămas în istoria radioului cu discursul adresat Paramentului României.

Regele Carol II, Către Parlamentul Român. Discurs transmis în direct în 8 iunie 1930, ora 11, de la Parlamentul României. Înregistrare gravată pe disc shellac, His Master’s Voice E.C. 32-1777/A.N. 600, transferată pe bandă magnetică, Arhiva Radio România, Fonoteca de Aur (ZW AUR 945, inv. 1356).

Eticheta discului HMV menționează: ”M.S. REGELE CAROL II CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂN. CUVÂNTARE ROSTITĂ ÎN ȘEDINȚA ADUNĂREI NAȚIONALE DE LA 8 IUNIE 1930. Speech in Roumanian. Partea 1; Partea a 2-a”.

https://www.youtube.com/watch?v=4t3C7fuyQks (Discursul MS Regele Carol al II lea la învestirea sa de către Parlamentul României – 13 iunie 1930)

Carol al II-lea, M.S. Regele României

Un alt scriitor, critic, istoric literar, publicist şi membru al Academiei Române, George Călinescu, (n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) a vorbit la Radio România.

George Călinescu

Fragment din comunicarea susţinută de G. Călinescu în cadrul Sesiunii Ştiinţifice a Academiei Române şi a Uniunii Scriitorilor, organizate cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu; Bucureşti, Sala Mică a Palatului, iunie 1964.

Înregistrare cu public, realizată de Radio România în 10 iunie 1964.

Extras din audiobook-ul G. Călinescu vorbeşte despre Eminescu, poet naţional (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2012).

https://www.youtube.com/watch?v=ZzfuAvAaLEo (Vocea lui George Călinescu la Radio România Cultural)

Henri Coandă

Un alt moment istoric la Radio România a fost când Henri Coandă, (n. 7 iunie 1886, București – d. 25 noiembrie 1972, București) – fizician, inginer, pionier al aviației, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele, director al Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică, membru al Academiei Române, a vorbit despre primul zbor al avionului cu reacţie. Înregistrare din 1967, aflată în Fonoteca de Aur Radio România.

https://www.youtube.com/watch?v=YXs1Pz_beH0 (Vocea lui Henri Coandă la Radio România Cultural)

Mircea Cărtărescu

Poetul, publicistul, prozatorul şi eseistul Mircea Cărtărescu, (n. 1 iunie 1956, București) a rămas cu o versiune radiofonică în arhiva Radio România. Versiunea radiofonică a Levantului lui Mircea Cărtărescu, o producție a Teatrului Național Radiofonic din 2003, distinsă cu Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic (Editura Casa Radio,  colecția Teatru la microfon, 2004) este disponibilă aici.

George Enescu

Compozitorul, dirijorul, pianistul şi violonistul, George Enescu,  (n. 19 august 1881, Liveni-Vârnav, Botoșani – d. 4 mai 1955, Paris) a vorbit la Radio România despre opera Oedipe. Interviu realizat de Bernard Gavoty în 1951, la Paris, transmis la Radio France în ciclul „Convorbiri”.

https://www.youtube.com/watch?v=NiBG33O9XmM (Vocea lui George Enescu la Radio România Cultural)

De asemenea, poetul Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari – d. 7 mai 1938, Ciucea) şi prim-ministru al României (28 decembrie 1937-11 februarie 1938) a recitat poemul Oltul.

Publicat în 1904 în revista „Luceafărul” (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) şi inclus în volumul Poezii (1905), Budapesta, Institutul tipografic şi de editură „Luceafărul”, 1905. Înregistrare pe disc ”Decelith”, realizată de inginerul Al. Lohan în 23 ianuarie 1935, în studiourile din strada Berthelot; în acelaşi context, Octavian Goga a rostit şi discursul “Ideea naţională”. Disc multiplicat în 1936 de His Master’s Voice, shellac, AM 1997, aflat în colecţiile Cabinetului de muzică al Academiei Române, cota 1287.

Octavian Goga

Înregistrare intrată în Fonoteca de Aur, copiată în Arhiva digitală a Radiodifuziunii Române (inv. I-CD-19).

https://www.youtube.com/watch?v=UQCkvxZ-TUg (Vocea lui Octavian Goga la Radio România Cultural)

Paul Grigoriu

O altă voce inconfundabilă este cea a lui Paul Grigoriu (n. 6 martie 1945, Bacău – d. 3 aprilie 2015, Buciumeni, Dâmbovița) – jurnalist și scriitor, realizator de emisiuni Radio România. Absolvent al Facultății de Limbi romanice, clasice și orientale – Universitatea București (secția franceză-spaniolă), Paul Grigoriu a marcat prin prestația sa inspirată perioada postdecembristă a istoriei radioului românesc. Din 1969 a lucrat la Radio România, Redacția emisiunilor pentru străinătate (REPS), secția franceză.

Emisiunea „Sfertul academic“ din 23 iulie 2002, invitată: Magda Stavinschi, astrolog, director al Institutului Astronomic al Academiei Române (1990-2005), decorată cu Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze. Realizator: Paul Grigoriu.

Nicolae Iorga

În arhivele Radio România există şi o înregistrare cu vocea istoricului şi scriitorului Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic) care citeşte Valoarea fondului propriu. Paris, 1927, înregistrare pe cilindri de fonograf realizată de profesorul Hubert Pernot (1970-1946), director, din 1924, al Musée de la Parole et du Geste; conservată pe disc 78 t, 26 cm, Biblioteca Națională a Franței, Departamentul Audiovizual, fondul Archives de la Parole. Enregistrements à la Sorbonne 1924-1930, cota 12148/cb42216041.

Înregistrare intrată în Fonoteca Radio în 1974, copie pe bandă magnetică ZW 10293/inv. 26270, având prima difuzare postbelică în emisiunea ”Fonoteca de Aur” din 24 iunie 1974, redactor Iulius Țundrea.

https://www.youtube.com/watch?v=8UPo41TdMLI (Vocea lui Nicolae Iorga la Radio România Cultural)

Mihail Jora

Şi Mihail Jora (n. 2 august 1891, Roman, Neamț – d. 10 mai 1971, București), compozitor şi dirijor român a ţinut un discurs despre George Enescu la Academia Română, în anul 1955, discurs păstrat în arhivele Radio.

Între anii 1928-1933, Mihail Jora a fost directorul şi dirijorul Orchestrei Radio din Bucureşti.

Un gând pentru Enescu: Mihail Jora – YouTube (Un gând pentru Enescu: Mihail Jora)

O altă înregistrare în arhiva Radio România este cea cu vocea poetului şi prozatorului român, reprezentant important al simbolismului românesc, Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București – d. 11 aprilie 1944, București).

Ion Minulescu

Ion Minulescu, Vizită nocturnă (Cu toamna în odaie). Poem în rostirea autorului; publicat cu titlul Cu toamna în odaie şi cu dedicaţia: lui Dion Mardan, în volumul Strofe pentru toată lumea, Bucureşti, Editura „Cultura Naţională”, 1930.

https://www.youtube.com/watch?v=C-9zvlwINfs (Vocea lui Ion Minulescu la Radio România Cultural)

M.S. REGELE MIHAI I

M.S. REGELE MIHAI I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia – d. 5 decembrie 2017, Elveția) – suveran al României (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930, 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947), a fost o altă personalitate care a folosit undele radio pentru a transmite mesaje către populaţie. În arhivele Radio România există înregistrări cu Mesajul din 18 decembrie 1989. Înregistrare realizată la reşedinţa M.S. Regele Mihai I, din Versoix (Elveţia) şi difuzată la Radio Europa Liberă; copie oferită de REL, aflată în Arhiva de istorie orală. Extras din audiobook-ul În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S. Regele Mihai I al României 1989-2010 (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2011).

Un alt nume sonor rămas în arhiva Radio România este cel al lui Grigore Moisil  (n. 10 ianuarie 1906, Tulcea – d. 21 mai 1973, Ottawa, Canada) – matematician român, considerat părinte al informaticii românești în urma inventării circuitelor electronice tristabile.

Grigore Moisil

În cadrul studiourilor Radio România, Grigore Moisil a vorbit despre „Relația dintre științele umaniste și științele exacte”. Înregistrare difuzată în emisiunea „Tableta de seară”, 23 mai 1969.

https://www.youtube.com/watch?v=ZB4SpaWntPU (Vocea lui Grigore Moisil la Radio România Cultural)

Gellu Naum

O altă voce cu rezonanţă ce a rămas în arhivele Radio România este cea a lui Gellu Naum (n. 1 august 1915, București – d. 29 septembrie 2001, București) – eseist, poet, prozator şi dramaturg român, de origine aromână, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist şi unul dintre ultimii reprezentanţi ai acestuia pe plan european.

Gellu Naum a citit în studioul Radio România, poemul Crusta, difuzat în emisiunea „Scriitori la microfon” din 31 martie 1967, redactor: Petre Dincu. Extras din audiobook-ul Gellu Naum, Vârsta semnului. „…câteva din frumoasele mele poheme…”, ediţia a II-a (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2012).

https://www.youtube.com/watch?v=feHZaf9RTsQ (Vocea lui Gellu Naum la Radio România Cultural)

Constantin Noica

În arhivele Radio România se află, de asemenea, înregistrări cu Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești – d. 4 decembrie 1987, Păltiniș)  – filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român, membru post-mortem al Academiei Române.

Poetul citeşte un fragment din volumul Șase maladii ale spiritului contemporan. Înregistrare difuzată în emisiunea ”Scriitori la microfon”, 22 februarie 1982, redactor: Lucia Negoiță-Chirilă.

https://www.youtube.com/watch?v=TK9mLqHtSH0 (Vocea lui Constantin Noica la Radio România Cultural)

Dinu Pillat

Şi Dinu Pillat (n. 19 noiembrie 1921, București – d. 6 decembrie 1975, București) – scriitor, critic şi istoric literar, fiul poetului Ion Pillat şi al pictoriţei Maria Pillat, a vorbit la Radio România. Dinu Pillat a fost arestat de regimul comunist în 1959, alături de Constantin Noica şi de un grup important de intelectuali, printre care Alexandru Paleologu, Arșavir Acterian, Nicolae Steinhardt (grupul Noica-Pillat).

El a citit Eseu despre Mihail Sebastian. Înregistrare pe bandă magnetică din Fonoteca Radio România; difuzată în emisiunea „Amfiteatru literar”, rubrica „Teoreticieni români ai romanului”, 19 august 1968, realizatoare: Ileana Corbea. Extras din audiobook-ul Dinu Pillat. Aşteptând ceasul amintirilor (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2013), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

Un alt nume important rămas în arhiva Radio România este Alexandru Paleologu (n. 14 martie 1919, București – d. 2 septembrie 2005, București). A fost eseist, critic literar, diplomat, om politic. Urmărit de Securitate, se ascunde sub un nume fals în orașul Câmpulung-Muscel, până în 1956. În 1959 este arestat în lotul Noica-Pillat, alături de alţi intelectuali români, anchetaţi şi condamnaţi la pedepse de la 6 ani până la 25 de ani muncă silnică. Condamnat la 14 ani de muncă silnică cu confiscarea averii, graţiat în 1964.

Alexandru Paleologu

La Radio România a vorbit despre procesul Noica-Pillat. Înregistrare pe bandă magnetică din Fonoteca Radio România; difuzată în emisiunea „Portrete şi evocări literare. Amintiri din temniţele comuniste”, Procesul intelectualilor: Constantin Noica – Dinu Pillat, 24 martie 1993, realizatoare: Anca Mateescu. Extras din audiobook-ul Dinu Pillat. Aşteptând ceasul amintirilor (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2013), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive. Fonoteca Radio România (6/100583).

Marin Preda

Un scriitor de renume, Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman – d. 16 mai 1980, Mogoșoaia), a citit la Radio România un fragment din Moromeţii, volumul  I, capitolul IV. Înregistrare difuzată în emisiunea ”Scriitori la microfon”, din 11 martie 1965.

https://www.youtube.com/watch?v=h88Rmqtm_kY (Vocea lui Marin Preda la Radio România Cultural)

O voce inconfundabilă este cea a lui Florian Pittiş (n. 4 octombrie 1943, București-d. 5 august 2007, București), actor al Teatrului Municipal “Lucia Sturdza Bulandra”, regizor, interpret și asiduu promotor al ”muzicii tinere”(rock&folk), ca traducător, cronicar și realizator de emisiuni radiofonice (cum ar fi celebrul ”Pittiș Show”, după 1990).

Florian Pittiş

În 1965, debutează la Radio într-un serial după Panait Istrati, în regia lui Dan Puican. Pe Programul 3 prezintă, din 1973, alături de Camelia Stănescu, ”Clubul curioșilor”, iar după 1990, emisiunea ”Declarații de iubire”. Între 1998 și 2004, a fost directorul postului Radio România Tineret, care avea să se transforme, conform proiectului lui Florian Pittiș, în Radio3net, ce astăzi îi poartă numele.

Vocea sa inconfundabilă este legată atât de memorabilele personaje de teatru radiofonic interpretate de-a lungul anilor, cât și de lecturi din lirica românească și universală, difuzate în emisiunile culturale ale Radioului public.

Florian Pittiș citește un fragment din Cugetările sărmanului Dionis de Mihai Eminescu. Înregistrare pe bandă magnetică, Fonoteca Radio România, 6/91326, difuzată în emisiunea „Eminesciana”, 24 februarie 1990, redactor: Liliana Ursu.

https://www.youtube.com/watch?v=ykGXyD4cr8Q (Vocea lui Florian Pittiș la Radio România Cultural)

Liviu Rebreanu

De asemenea, Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, Târlișua, Austro-Ungaria – d. 1 septembrie 1944, satul Valea Mare, Argeș) – scriitor, director al Teatrului Naţional, este o altă personalitate ce a rămas în istoria Radio România.

În calitate de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Radioului (1933-1936), a lucrat la alcătuirea Programului vorbit, s-a preocupat de dezvoltarea Teatrului Radiofonic ca gen de sine stătător.

[Noua stagiune teatrală a anului 1941]. Interviu cu Liviu Rebreanu realizat de scriitorul Dem Theodorescu, în ziua de 19 septembrie 1941, în ajunul deschiderii stagiunii teatrale a Naționalului bucureștean, al cărui director era Liviu Rebreanu. Înregistrare gravată pe disc; singura înregistrare cu vocea lui Liviu Rebreanu din Fonoteca de Aur.

Prima difuzare radiofonică a fost la 15 august 1969, în emisiunea „Fonoteca de aur“; redactor: Victor Crăciun.

Ascultă Vocea lui Liviu Rebreanu la Radio România Cultural – YouTube (Vocea lui Liviu Rebreanu la Radio România Cultural)

În arhiva Radio România se află şi înregistrări cu Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani – d. 19 octombrie 1961, București) – scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român.

Mihail Sadoveanu

Mihai Sadoveanu citeşte Sara pe deal de M. Eminescu. Înregistrare din 1952, aflată în Fonoteca de Aur Radio România, care face parte din seria de imprimări radiofonice realizată în perioada 1952-1957 de către Mihail Sadoveanu.

Extras din audiobook-ul Mihail Sadoveanu citeşte din versurile lui Mihai Eminescu (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2010).

https://www.youtube.com/watch?v=xgwCi4YuVKI (Vocea lui Mihail Sadoveanu)

Nicolae Steinhardt

Şi Nicolae Steinhardt (n. 29 iulie 1912, Pantelimon – d. 30 martie 1989, Baia Mare) – scriitor, critic literar, eseist, jurist (doctor în drept constituţional), publicist, se numără printre personalităţile care au vorbit la Radio România.

Între 18 noiembrie 1978 şi 5 februarie 1983 a fost invitat de Victoria Dimitriu pentru a citi o serie de tablete radiofonice, transmise în emisiunea „Atlas cultural”, sub titulaturi de rubrici diferite: „Portret de scriitor”, „Note de călătorie”, „Aniversări UNESCO 1979”, „Însemnări”, „Jurnal de autor”, „Calendarul cultural al lunii”.

Steinhardt, Acasă la Marcel Proust. Text difuzat în emisiunea „Atlas cultural”, în cadrul rubricii „Note de călătorie”, 16 iunie 1979; redactor: Victoria Dimitriu. Înregistrare pe bandă magnetică din Fonoteca Radio România. Extras din audiobook-ul N. STEINHARDT. Jurnal de autor 1978-1984 (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2012), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

https://www.youtube.com/watch?v=di5cPKgOqPs (Vocea lui Nicolae Steinhardt la Radio România Cultural)

Marin Sorescu

Un alt scriitor care a rămas în istoria Radio România este Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzești, jud. Dolj – d. 8 decembrie 1996, București) – traducător, membru al Academiei Române.

A recitat la Radio România, printre altele, poemul Luna, publicat în volumul Descântoteca, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1976; difuzat în emisiunea „Scriitori la microfon” din 15 august 1975, redactor: Nicolae Florescu. Înregistrare pe bandă magnetică din Fonoteca Radio România (inv. 135697).

https://www.youtube.com/watch?v=jy2Mjfkj9lw (Vocea lui Marin Sorescu)

Nichita Stănescu (31 martie 1933, Ploiești – d. 13 decembrie 1983, București) –  poet şi eseist, laureat al Premiului Herder, ales post-mortem membru al Academiei Române, este o altă personalitate marcantă, care a trecut prin studiourile Radio România.

Nichita Stănescu

Coloană infinită. Poem difuzat în emisiunea „Scriitori la microfon”, 26 august 1967; redactor: Ion Petrache. Înregistrare pe bandă magnetică din Fonoteca Radio România (XW 13126). Publicat postum în audiobook-ul Nichita Stănescu, Cartea vorbită. Poeme rostite la Radio 1964-1983 (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2003 și ed. urm), un proiect al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive.

https://www.youtube.com/watch?v=NzMD50IkfjI (Vocea lui Nichita Stănescu la Radio România Cultural)

Mihai Şora

Şi Mihai Şora (n. 7 noiembrie 1916, Ianova, Comitatul Timiș, Austro-Ungaria) – filosof şi eseist, membru de onoare al Academiei Române (din 2012) a vorbit la Radio România.

Mihai Şora despre Mircea Vulcănescu. Înregistrare difuzată în emisiunea „Planeta Radio-Izvoare de filosofie”, 28 februarie 2004, realizator: Constantin Aslam.

Extras din audiobook-ul Mircea Vulcănescu, Cuvinte pentru fratele rămas departe. Conferinţe la Radio 1930-1940 (Bucureşti, Editura Casa Radio, 2004).

În arhiva Radio România se află, totodată, înregistrări cu Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes, Franța) – diplomat, jurist, profesor şi om politic. Ministru al Finanțelor, ministru al Afacerilor Străine, preşedinte al Ligii Naţiunilor. Membru titular (1935) al Academiei Române.

Nicolae Titulescu

Nicolae Titulescu, Idealul creator. Discurs rostit în faţa Adunării Deputaţilor la 10 iunie 1921, în calitate de ministru al Finanţelor. Înregistrare gravată pe disc shellac, His Master’s Voice EC 2-11411/AM 1003, în 1927, transferată pe bandă magnetică, Fonoteca Radio România (ZW 15238).

https://www.youtube.com/watch?v=5aVO0QZe6ak (Vocea lui Nicolae Titulescu la Radio România Cultural)

Maria Tănase

O voce de aur, aflată în arhiva Radio România este cea a Mariei Tănase (n. 25 septembrie 1913, București – d. 22 iunie 1963, București) – interpretă de muzică populară românească.

La 20 februarie 1938, Maria Tănase a cântat pentru prima oară în direct la emisiunea „Ora satului”, acompaniată de Taraful „Ion Matache” din Argeş.

Maria Tănase interpretează Am avut trei mândrulițe. Înregistrare din Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor ”Constantin Brăiloiu”, inclusă în Fonoteca Radio România, fond Documentar (ST DOC 4533, inv. 127093). Acompaniază Orchestra de Muzică Populară Radio, dirijor: Victor Predescu. ”Cântec ardelenesc de largă circulație, cunoscut îndeobște cu textul De s-ar afla cineva. Maria Tănase a avut drept model varianta vestitului cântăreț Ion Luță-Ioviță, feciorul nu mai puțin vestitului rapsod al Banatului Luță Ioviță” (Tiberiu Alexandru).

Ascultă Vocea Mariei Tănase la Radio România Cultural – YouTube (Vocea Mariei Tănase la Radio România Cultural)

O altă personalitate din arhiva Radio România este Constantin Tănase (n. 5 iulie 1880, Vaslui – d. 29 august 1945, București) – actor român de scenă și de vodevil, celebru cupletist și o figură reprezentativă a teatrului de revistă românesc.

Constantin Tănase

Înregistrări istorice (1926-1934) din Fonoteca Radio România.

Fragmente din antologia realizată în 1986 și difuzată în premieră la 3 februarie 1991, în emisiunea ”Ora veselă”, sub genericul ”D’ale lui Tănase”.

Selecția, prelucrarea și regia muzicală: Ion Vova.

https://www.youtube.com/watch?v=9bAD_IEacVs (Vocea lui Constantin Tănase la Radio România Cultural)

Elena Văcărescu

Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864, București – d. 17 februarie 1947, Paris) – scriitoare, cea dintâi femeie din România care a fost primită în Academia Română; a primit de două ori premiul Academiei Franceze, este o altă voce importantă din arhiva Radio România.

Elena Văcărescu citeşte Testament de Ienăchiţă Văcărescu. Alături de Je veux dormir, Flueraşul și Primăvara amorului de Iancu Văcărescu, este cea mai veche înregistrare din Fonoteca de Aur, copiată de pe un disc imprimat la Sorbona la 20 mai 1913 pentru Muzeul Cuvântului (înfiinţat în 1911). Discurile pe care este imprimată vocea Elenei Văcărescu au fost descoperite în 1980 de către publicista Maria Moscu, iar custodele arhivei fonografice din Paris, Marie France Calas, a făcut posibilă transpunerea lor pe bandă de magnetofon. Înregistrările au fost difuzate pentru prima dată în ediţia din 12 iulie 1980 a emisiunii „Fonoteca de Aur”, care i-a avut ca invitaţi pe Maria Moscu şi Marie France Calas, redactor: Iulius Ţundrea. Înregistrare pe bandă magnetică, inclusă Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, copiată în Arhiva digitală (inv. I-CD-19).

https://www.youtube.com/watch?v=2uxUB8DKDvY (Vocea Elenei Văcărescu la Radio România Cultural)

Mircea Vulcănescu

Mircea Vulcănescu (n. 3 martie 1904, București – d. 28 octombrie 1952, Aiud) – economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog şi profesor de etică, este un alt nume marcant din arhivele Radio România.

Victimă a represiunii comuniste din România, Mircea Vulcănescu a murit la închisoarea Aiud în ziua de 28 octombrie 1952.

Mircea Vulcănescu. [Mesaj de la Londra]. Înregistrare privată din 1939, difuzată în emisiunea „Portrete şi evocări literare. Centenar Mircea Vulcănescu”, 11 februarie 2004, realizatoare: Anca Mateescu. Fonoteca Radio România (6/98465).

https://www.youtube.com/watch?v=yK8UsBFr9yE (Vocea lui Mircea Vulcănescu la Radio România Cultural)

Numele lui Tudor Vianu (n. 8 ianuarie 1898, Giurgiu – d. 21 mai 1964, București) – estetician, critic şi istoric literar, poet, eseist, filosof şi traducător, membru al Academiei Române, se află, de asemenea, în arhivele Radio România.

Tudor Vianu. Firea şi valoarea cărţii. Prefaţă a ciclului de emisiuni „Ce ştim despre cărţi” (I), înregistrare difuzată la data de 6 decembrie 1962.

Tudor Vianu

Conferință inclusă în dublul audiobook Tudor Vianu, Cum se scrie o carte. Conferințe radiofonice (1955-1964), un proiect editorial al Serviciului Patrimoniu Cultural și Arhive (București, Editura Casa Radio, 2014).

https://www.youtube.com/watch?v=qtJEox5oigA (Vocea lui Tudor Vianu la Radio România Cultural)

Suntem împreună de 94 de ani. La mulţi ani, Radio România!

Redactor: Doina Sîrbu/Sursă: radio-arhive.ro, YouTube/Foto: radio-arhive.ro, pixabay.com