Medgidia, la ceas aniversar. Se împlinesc 166 de ani de la întemeierea oraşului
Publicat de , 2 septembrie 2022, 13:45
La 2 septembrie 1856, Sultanul Abdul Mecid semnează firmanul prin care localitatea Carasu capătă numele de Medgidia. Geamia Abdul Mecid este una din cele mai frumoase şi mai mari lăcaşe de cult musulmane din Dobrogea, care în secolul trecut avea şi o şcoală mahomedană.
Distrus în timpul războiului Ruso-Turc din anii 1828-1829, oraşul Medgidia, atestat la începutul sec.al XV-lea, a fost reclădit după războiul Crimeei (1853-1856), din iniţiativa lui Said Paşa, guvernatorul otoman al Dobrogei, prin aşezarea, pe vatra vechiului Kara-su, a unui număr de 6000 de emigranţi tătari din Crimeea.
Noii veniţi, toţi de confesiune islamică, au beneficiat prin firmanul Sultanului Abdul Mecid (1839-1861), datat 2 septembrie 1856, de o geamie ce a primit numele sultanului. Abdul Mecid este cel de-al 31-lea sultan al Imperiului Otoman, sultanul a readus la viață vechea așezare de pe Valea Carasu. Datorită contribuției sale de apune bazele orașului de pe vechea vatră a văii Carasu, Sultanul Abdul Mecid a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Medgidia, la 2 septembrie 2006.
Construcţia a fost executată din piatră de calcar, fasonată manual, şi din material lemnos, cedru, ce provine din Munţii Liban.
Geamia este cea mai veche clădire a oraşului şi a avut numele de Mecidiye, după numele sultanului. Pentru că în aceea perioadă nu era electricitate, iluminatul interior se făcea cu două lumănări foarte mari aduse special din Orientl apropiat. În prezent sunt obiective decorative, celelate obiecte aflate în gemie semnifică flacăra, acestea au fost primite în dar de către Sultanul Abdul Mecid, obiectele sunt inscripţionate “Allah”. Minaretul geamiei Abdul Mecid, aflat în colţul din nord-vest, s-a construit tot din piatră de calcar, înalt de 25 m, cu scară interioară. Acoperişul păstrează specificul arhitecturii neoclasice otomane. Un text în limba şi scrierea turcă osmanlî, păstrat la intrarea în geamie, deasupra uşii, evocă pe ctitorul gemiei şi emblema (muhru) İmperiului Otoman. İnteriorul neschimbat de la inaugurare, păstrează în original, toate detaliile (plafonul de lemn de cedru, coloanele de lemn, balconul şi balustrada din lemn, mimber-ul, mihrab-ul).„Mimber-ul ” reprezintă locul unde elevii vechiului semminar musulman făceau stagiul de practică.
În anul 1993, geamia a intrat în reparaţie capitală, unde au fost consolidaţi stâlpii de susţinere împotriva cutremurelor.
Geamia Sultanul Abdul Mecid reprezintă monument istoric şi face parte din patrimoniul cultural al României. La acest lăcaş de cult sunt trei imami care îşi exercită atribuţiile, doi sunt din partea Muftiatului Cultului Musulman din România şi un imam din partea Ministerului Cultelor din Turcia. La Medgidia (Karasu) erau şase geamii, din care cinci erau întreţinute de locuitori şi una întreţinută de stat. În prezent exista 2 lăcașe de cult musulmane (geamii).
Totodată s-au amenajat băile publice, lucrate în interior cu marmură. În anul 1890 populația românească a construit o biserică ortodoxă cu sprijinul primarului din acea vreme Kemal Agi Amet. Primarul Kemal Agi Amet a rămas în memoria urbei ca un edil harnic şi inimos, a cărui primă grijă a fost aceea de a-şi ajuta cetăţenii, fie ei români, turci sau tătari, fie ei creştini sau musulmani. În anul 2006, Kemal Agi Amet a fost declarat post-mortem cetăţean de onoare al oraşului, iar o stradă din localitate îi poartă numele.
Redactor: Ghiulşen Ismail- Iusuf / Fotografii din arhiva presonală