Calendarul zilei – 1 august

Publicat de Codrin RAITA, 1 august 2022, 05:00 / actualizat: 2 august 2022, 14:35

S-a întâmplat într-o zi de 1 august

* Acum 549 de ani (1473) Matei Corvin, regele Ungariei şi Boemiei, declara Zalăul pentru prima dată oraş-târg, „Oppidum Zilah”, privilegiu care scotea oraşul de sub dominaţia comitatului acordând dreptul de comerţ liber cu toată ţara, oferindu-i independenţă economică. De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: Ziloc – în anul 1220, Oppidum Zilah – în 1473, Zila – în 1601, Zilahu şi Zalahu – în secolul al XIX-lea. Zalăul a fost întotdeauna capitală de comitat, iar din anul 1968 a devenit reşedinţa judeţului Sălaj, pentru ca din anul 1979 să devină municipiu

* Cu 308 ani în urmă (1714), în şedinţa Consiliului Academiei de Ştiinţă din Berlin, constatându-se agrementul Protectorului (regele Prusiei), s-a confirmat primirea lui Dimitrie Cantemir în Academie, devenind astfel primul român cu acest merit şi primul român membru al unui înalt for științific internațional. Acceptarea cererii lui Dimitrie Cantemir, datată 11 iulie 1714, s-a concretizat prin acordarea Diplomei de membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin cu textul următor: „Pe vremea când Marte stăpânea mai cu putere decât Palas, o astfel de întâlnire se arăta a fi mai mult o dorinţă decât o speranţă. Dar iată că faptul şi-a găsit împlinirea acum, că prea luminatul şi prea învăţatul Dimitrie Cantemir, principe al Imperiului Rusesc, Domn ereditar al Moldovei, dând o pildă, pe cât de demnă, pe atât de rară, şi-a închinat numele ilustru cercetărilor ştiinţifice. Iar prin adeziunea sa, Societatea noastră a dobândit o nouă strălucire şi o podoabă neîntrecută. Ne închinăm cu smerenie în faţa bunei voinţe ce ne-o acordă Principele nouă şi lucrărilor noastre”

* Acum 248 de ani (1774) britanicul Joseph Priestley anunţa descoperirea oxigenului, element chimic din tabelul periodic având simbolul O şi numărul atomic 8. Oxigenul a fost descoperit de suedezul Carl Wilhelm Scheele (1772) şi englezul Joseph Priestley (1774), independent unul de altul. Joseph Priestley a introdus o cantitate de oxid roşu de mercur într-o capsulă aşezată sub un clopot de sticlă din care a fost scos aerul şi a fost scufundat parţial în mercur. După încălzirea capsulei, focalizând cu ajutorul unei lentile solare, el a constatat prezenţa unui gaz, chimistul numind noua prezenţă gazoasă „aer deflogisticat”. Antoine Lavoisier dă „aerului deflogisticat” o nouă denumire – oxigen (oxus = acid, genae = a produce)

* Cu 191 de ani în urmă (1831) avea loc inaugurarea oficială a noului London Bridge, când a fost înlocuit vechiul Pod al Londrei construit cu mai bine de 600 de ani înainte. Lucrările au început în 1824, iar piatra de temelie a fost pusă în batardoul de sud pe 15 iunie 1825. Vechiul pod a fost demolat după inaugurarea celui nou în 1831. Costul total al construcţiei a fost de 2,5 milioane de lire sterline şi a fost plătit de Corporaţia Londrei şi de guvern. Un fragment din vechiul pod a fost pus în arcada turnului din biserica St. Katharine din Merstham

* Acum 188 de ani (1834) intra în vigoare Legea de Abolire a Sclaviei din 1833, prin care se anula în mod legal sclavia în Imperiul Britanic (exceptând „Teritoriile aflate în posesia Companiei Indiilor Orientale”, „Insula Ceylon”, și „Insula Sfânta Elena”). Legea includea și un drept de compensație pentru proprietarii de sclavi care urmau să-și piardă proprietatea. Suma de bani ce urma să fie cheltuită pe compensații a fost stabilită la „douăzeci de milioane de lire sterline”. Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 a fost abrogată în întregime în 1998, fiind considerată redundantă, rămânând totuşi în vigoare alte legi care interziceau sclavia, și anume diverse secțiuni din legile traficului de sclavi din 1824, 1843 și 1873. În plus față de acestea, Legea Drepturilor Omului din 1998 include în legislația britanică articolul 4 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului care interzice deținerea de persoane ca sclavi

* În urmă cu 157 de ani (1865) a apărut la Bucureşti, până în 1867 (cu o reapariţie scurtă în 1870), „Tipograful român”, prima gazetă muncitorească din ţară, sub conducerea lui Petre Ispirescu şi G. Walter (1/13)

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de la prima sesiune a Societăţii Literare Române, în cadrul căreia s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, în persoana lui Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879, Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor (1/13)

* Cu 149 de ani în urmă (1873) inventatorul britanic, Andrew Smith Hallidie (1836-1900), stabilit din 1852 în SUA, a testat cu succes cabina de funicular, pe care a proiectat-o ca o soluţie la problema transportului în zona deluroasă a oraşului San Francisco

* Acum 148 de ani (1874) intra în exploatare calea ferată Iaşi-Ungheni (construită de un antreprenor român, Grigore Heliad), prin care se făcea joncţiunea cu reţeaua de căi ferate a Rusiei

* Se împlinesc 115 ani (1907), de când, pe insula Brownsea din sudul Angliei, se deschidea prima tabără de cercetaşi (în jur de 20 de tineri), organizată de ofiţerul britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării. De atunci, la data de 22 februarie, ziua de naştere a lordului Baden-Powell (22.II.1857 –  8.I.1941), se marchează, anual, în peste 170 de ţări de pe toate continentele, „Ziua Mondială a Cercetaşilor”

* Acum 113 ani (1909) era înfiinţată oficial prima companie particulară de teatru „Compania Davila” (care a funcţionat până în 1912). Activitatea companiei demonstra necesitatea şi posibilitatea existenţei altor teatre în afara Naţionalului bucureştean

* Se împlinesc 110 ani (1912) de când intra în funcţiune, la Bucureşti, aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj. La 5.V.1912 se înfiinţase societatea Liga Naţională Aeriană, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”. La 1 august 1912, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu înființa, la Băneasa, o școală de pilotaj pentru piloți militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport, adăugându-se o școală de pilotaj pentru piloți civili și Aeroclubul Regal Român

* Acum 79 de ani (1943) a avut loc un puternic bombardament al aviaţiei anglo-americane asupra oraşului Ploieşti (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale), vizând, în mod deosebit, rafinăriile de petrol

* Acum 78 de ani (1944) izbucnea insurecţia din Varşovia (Polonia), importantă operaţiune din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a mișcării poloneze de rezistență Armată Teritorială al cărei scop a fost eliberarea Varșoviei de sub ocupația Germaniei naziste înaintea avansului Armatei Roșii. Revolta a durat 63 de zile şi a fost cea mai mare acțiune armată organizată de rezistența antihitleristă din timpul celei de-a doua deflagraţii mondiale pe teritoriile ocupate de Cel de-al Treilea Reich. Deși numărul exact al victimelor rămâne încă necunoscut, aproximativ 16.000 de membri ai rezistenței poloneze au fost uciși și aproape 6.000 au fost răniți. În plus, între 150.000 și 200.000 de civili au murit, majoritatea fiind victimele crimelor în masă săvârșite de forțele Axei. În timpul luptelor din oraș, aproximativ 25% din clădirile Varșoviei au fost distruse. După predarea forțelor poloneze, trupele germane au demolat sistematic 35% din oraș, clădire cu clădire

* Cu 64 de ani în urmă (1958), între 1 şi 5 august, submarinul american cu propulsie nucleară „Nautilus” efectua prima traversare în imersiune a Polului Nord, de la Point Barrow/Alaska, în Marea Groenlandei („Nautilus” este primul submarin atomic lansat de SUA, la 21.I.1954)

* Acum 47 de ani (1975) şefii de stat şi de guvern ai celor 35 de ţări participante la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE), între care şi România, au semnat, la Helsinki, Actul final al Conferinţei (în prezent CSCE se numeşte Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa – OSCE)

* Sunt marcați 45 de ani (1977), de când, între 1 şi 3 august, a avut loc o grevă a minerilor din Valea Jiului (circa 35.000 de participanţi), la care s-a revendicat îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă este considerată cea mai mare acţiune revendicativă organizată de muncitori în timpul regimului comunist din România

* Cu 41 de ani în urmă (1981) era lansat canalul de televiziune MTV, primul canal tv. din lume specializat în muzică (transmite 24 de ore din 24). MTV Networks este parte a corporaţiei Viacom, care include numeroase societăţi media, printre care celebrele CBS, Paramount, Infinity, Simon & Schuster şi Blockbuster

* Acum 32 de ani (1990) România a preluat, conform principiului rotației, președinția Consiliului de Securitate al ONU. La doar o zi după ce a trecut la conducere, ţara noastră a avut de gestionat invadarea Kuweitului de către armata irakiană. România, membru al Organizației Națiunilor Unite din 1955, devenise membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru o perioadă de doi ani, începând cu 1 ianuarie 1990, în baza unei hotărâri a celei de-a 44-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Acesta era cel de-al treilea mandat de membru nepermanent deținut de România, primele două fiind în 1962, pentru un an, și în octombrie 1975, pentru doi ani. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005. În momentul preluării președinției Consiliului de Securitate al ONU de către România, la 1 august 1990, ca posibile teme pe agenda dezbaterilor se anunțau: avansarea unor noi soluții pentru impulsionarea procesului de pace din Orientul Mijlociu, examinarea situației din Asia de Sud-Est, inclusiv în problema reglementării problemei cambodgiene, depășirea impasului în chestiunea cipriotă, situația din America Centrală, dar și modalitățile de întărire a rolului Consiliului de Securitate în menținerea păcii și stabilității mondiale, în contextul creșterii contribuției și prestigiului Organizației Națiunilor Unite pe plan internațional. La 14 decembrie 1955 România, alături de alte 15 state, a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite. Momentul a reprezentant un important succes de politică externă al României postbelice. România a fost aleasă pentru prima dată în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite în 1962, la mai puţin de un deceniu de la admiterea ţării noastre în organizaţie

* Acum 29 de ani (1993) se deschidea Ambasada României în Slovenia, la Ljubljana. După proclamarea independenţei Sloveniei (la 25 iunie 1991), România a recunoscut acest stat la 18 ianuarie 1992, iar relaţiile diplomatice au fost stabilite la 28 august 1992

* Cu 28 de ani în urmă (1994) Parlamentul României a promulgat Legea nr. 77 privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează, în vigoare de la 11 august 1994

* În urmă cu 21 de ani (2001) intra în vigoare textul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei, prezentat spre semnare statelor membre ale CE la 5.XI.1992, la Strasbourg. România a semnat Carta la 17.VII.1995, a fost ratificată prin Legea nr. 282 din 2007 şi a intrat în vigoare la 1 mai 2008

* Acum 14 ani (2008) şi-a încetat activitatea Serviciul BBC în limba română. „Radio Londra” a transmis prima sa emisiune în limba română la 15.IX.1939 (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română. Anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău

* Cu 14 ani în urmă, Radio Europa Liberă a încetat să emită în România, continuându-şi transmisia în Republica Moldova şi regiunea Transnistria. Înfiinţate la doar câţiva ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1949), Radio Europa Liberă (REL) şi Radio Libertatea (RL) au fost concepute de George F. Kennan (Departamentul de Stat al SUA) şi Frank G. Wisner (Biroul pentru Coordonarea Politicii, devenită apoi CIA), cu scopul de a pune energia şi aptitudinile emigranţilor est-europeni şi ruşi în slujba politicii externe americane. REL a început să emită în 1950 spre Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia şi România

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Alfons Maria de Liguori, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Tanchiştilor” (la 1 august 1919, în oraşul Giurgiu, se înfiinţa, prin ordin al regelui Ferdinand I, prima subunitate de tancuri din Armata română)

– 1860: S-a născut Bazil Assan, inginer, inventator, industriaş şi explorator; a construit, în anul 1853, prima moară cu aburi din România şi prima fabrică de uleiuri comestibile din porumb; împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893; a fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa; primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896 şi primul român care a călătorit în jurul lumii (1897-1898) (m. 1918, Montreux/Elveţia)

– 1883: S-a născut (la Cubolta, azi în R. Moldova) Pan (Pantelimon) Halippa, publicist şi om politic; vicepreşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27.III.1918, a hotărât unirea Basarabiei cu România; membru marcant al PNŢ, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918 şi 1940; ministru în mai multe rânduri în Guvernul de la Bucureşti în perioada 1927 – 1931; membru corespondent al Academiei Române din 1918 (m. 1979)

– 1891: S-a născut Grigore Brezeanu, regizor, scenarist şi actor de film; fiul actorului Iancu Brezeanu (m. 1919)

– 1899: A murit Ioan M. Bujoreanu, prozator, autor dramatic de ocazie (dar nu lipsit de talent), publicist şi traducător (a tradus din Boccaccio, Florian şi Paul de Kock) (n. 1834)

– 1908: A murit istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (n. 1825)

– 1912: S-a născut compozitorul Ion Totan (m. 1983) – 110 ani

– 1913: S-a născut Coca Farago (prenumele la naştere: Ana-Virginia), fiica poetei Elena Farago; poetă, prozatoare şi autoare dramatică; actriţă la teatrele din Craiova şi Cernăuţi; pictor scenograf la Teatrul Naţional din Craiova (m. 1974)

– 1915: S-a născut Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător; considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european (m. 2001)

– 1923: S-a născut sculptoriţa Iulia Oniţă (m. 1987)

– 1938: S-a născut Constantin Rîpă, muzicolog, compozitor, dirijor de cor, pianist și profesor. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 3 august 1938

– 1939: S-a născut Valeria Seciu, actriță de teatru și film

– 1939: S-a născut, la Chişinău, Anatol Grinţescu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Polo între anii 2008 – 2014; a făcut parte din naţionala României, cu care a participat la Jocurile Olimpice din 1960 şi 1964, încheind cu un bilanţ de 85 de goluri în 176 de meciuri jucate, iar în calitate de antrenor al reprezentativei a bifat şi ediţiile din 1972, 1976 şi 1980 (m. 2014)

– 1943: A murit arhitectul Horia Creangă (nepotul scriitorului Ion Creangă); promotor al arhitecturii moderne în România, a proiectat, printre altele, în 1931, imobilul ARO (azi, blocul Patria) din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive „Malaxa” (n. 1892)

– 1945: S-a născut Tudor Gheorghe, cântăreţ, compozitor şi actor; unul dintre cei mai mari artiști ai tradiției românești

– 1947: S-a născut Adina Popescu, actriţă de teatru şi film – 75 de ani

– 1948: S-a născut Titus Vîjeu (nume real: Constantin Vîjeu), poet, istoric și critic de film, publicist, traducător, realizator de emisiuni radiofonice și profesor; din 1972 a lucrat la Radiodifuziunea Română; director al Departamentului de Relații Internaționale (1991-1997)

– 1948: S-a născut actriţa Emilia Dobrin

– 1948: S-a născut prozatorul şi eseistul Horia Ursu

– 1948: S-a născut pictorul Constantin Daradici (m. 2017)

– 1949: S-a născut economistul Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României din anul 1990; fost prim-ministru în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1952: S-a născut Horaţiu Mălăele (Horaţiu-Valentin Mălăele), actor, regizor, scenarist, pictor, grafician, caricaturist şi scriitor – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată nașterii 31.VII.1952

– 1953: S-a născut scenograful Puiu Antemir

– 1953: S-a născut actriţa Dana Dogaru

– 1999: A murit actriţa Silvia Dumitrescu-Timică (n. 1902)

– 2008: A murit fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit S. Damian (pseudonimul lui Samuel Druckmann), eseist, critic şi istoric literar, stabilit în Germania (n. 1930) – 10 ani

– 2014: A murit Szobi Cseh (Szabolcs Imre Cseh), cascador, actor şi regizor; autorul a numeroase invenţii care au dus la dezvoltarea tehnicii şi metodologiilor din domeniul cascadoriei (n. 1942)

– 2016: A murit principesa Ana de Bourbon-Parma (prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte), fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei; cunoscută în cercurile monarhiste şi în familia regală a României sub titlul Regina Ana, este căsătorită cu Regele Mihai I al României (din 10 iunie 1948, la Atena), cu care are împreună cinci fiice: principesele Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). Ana de Bourbon-Parma nu a urcat niciodată pe tron, deoarece s-a căsătorit cu Regele Mihai I al României după ce acesta a abdicat (n. 1923, la Paris)

– 2016: A murit jurnalistul Ion Stănică; a lucrat la Radiodifuziunea Română, apoi la RFI (1984-2010) (n. 1950)

– 2017: A murit compozitoarea, pianista, dirijoarea și muzicologa Ana-Maria Avram; reprezintă, alături de Iancu Dumitrescu, curentul hiperspectral în muzica actuală; împreună au iniţiat şi realizat importante festivaluri internaţionale dedicate muzicii electronice şi muzicii spectrale, în România şi în Europa (n. 1961) – 5 ani

– 2019: A murit Dumitru (Puşi) Dinulescu, dramaturg, regizor de teatru, film şi televiziune (a fost redactor şi regizor la Televiziunea Română în perioadele 1968-1970, 1990-1997 și redactor la Radio București între 1975-1977), prozator, poet și publicist (n. 1942)

– 2019: A murit Gabriela Omăt, editoare și istoric literar (n. 1947)

– 2020: A murit jurnalistul, poetul şi romancierul Eugen Hruşcă; corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (1998-2005) (n. 1941)

– 2020: A murit pictorul și fotograful Emil Ciocoiu; stabilit în Germania din 1980 (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Micronezia: Ridicarea restricțiilor la frontieră, pentru a lupta împotriva Covid-19

– Indonezia: Manevre militare comune între Indonezia și Statele Unite (1 – 14 aug.)

– Berlin: Germania va înceta orice achiziţie de cărbune rusesc la data de 1 august; achiziţiile de petrol rusesc urmează să înceteze la 31 decembrie

– Elveția: Intrarea în vigoare a ridicării interdicției canabisului de uz medical

– Varșovia: Polonia marchează 78 de ani de la Revolta de la Varșovia din timpul războiului împotriva ocupației naziste

– New York: A 10-a Conferință ONU de revizuire a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP) (1 – 26 aug.)

– Budapesta: Guvernul ungar a declarat stare de urgenţă energetică şi a aprobat un plan de şapte măsuri în planul energiei, care va intra în vigoare de la 1 august și care va include printre altele și interzicerea exportului de combustibil și gaze

-Ankara, Turcia: Reuniune ulterioară între Turcia, Finlanda și Suedia privind procesul de aderare la NATO a celor două țări nordice

-China: Este marcată a 95-a aniversare a înființării Armatei Populare de Eliberare

– Canada: Ziua Națională a Emancipării care comemorează intrarea în vigoare în 1834 a legii privind abolirea sclaviei în Imperiul Britanic

– Londra: Reuniunea Comitetului creditorilor CDDC privind datoria Rusiei

– Londra: HSBC – rezultate semestriale

– Chicago: Începe procesul cântărețului R. Kelly pentru agresiune sexuală

– Pietermaritzburg, Africa de Sud: Reluarea procesului pentru corupție al fostului președinte Jacob Zuma

– Maputo, Mozambic: Decizie în procesul scandalului „datorii ascunse” care implică statul

– Washington: Tenis – turneul WTA de la Washington (1 – 7 aug.)

– Canberra, Australia: Jucătorul de tenis australian, Nick Kyrgios se confruntă cu o acuzație de atac în fața Curții de Magistrați ACT

Aniversări – Comemorări

– 1 – 7.VIII: „Săptămâna Mondială a Alăptării” este celebrată pentru a încuraja alăptarea și a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din întreaga lume; ea marchează adoptarea, la 1 august 1990, la Florența, a „Declaraţiei Innocenti pentru protecţia, promovarea şi sprijinul alăptării”, semnată de către factorii de decizie guvernamentali, OMS, UNICEF și alte organizații pentru a proteja, a promova și sprijini alăptarea. OMS recomandă: inițierea alăptării în prima oră de viață, alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării în paralel cu alimentația complementară, până la 2 ani și peste. Tema evenimentelor de anul acesta este: „Promovarea alăptării: educație și sprijin”

– Ziua naţională a Republicii Benin; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Ziua naţională a Insulelor Cook; aniversarea Zilei Constituţiei/1965 (se marchează în prima zi de luni din august). NOTĂ: Insulele Cook (15 insule situate în Pacificul de Sud) reprezintă, din punct de vedere politic, o republică parlamentară, asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă (N.R.)

– Ziua naţională a Confederaţiei Elveţiene; aniversarea întemeierii Confederaţiei – 1291

– Ziua naţională a statului Jamaica; aniversarea independenţei faţă de Marea Britanie, care a avut loc într-o zi de luni, pe 6 august 1962 (- 60 de ani); este marcată în prima zi de luni din august

– 1464: A murit Cosimo de Medici (Cosimo cel Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la conducerea Republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi artelor; întemeietor al bibliotecii „Laurenziana” (n. 1389)

– 1495: S-a născut pictorul Jan van Scorel; a fost primul pictor olandez important care a studiat şi lucrat în Italia, fiind cel care a introdus principiile Renaşterii italiene în arta Ţărilor de Jos (m. 1562)

– 1686: S-a născut Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (m. 1739)

– 1733: S-a născut Richard Kirwan, chimist şi mineralog irlandez; a pus bazele noilor metode ale chimiei analitice şi a clasificat (1784) mineralele după compoziţia lor chimică („Elements of Mineralogy”) (m. 1812)

– 1744: S-a născut Jean Baptiste de Monet, naturalist francez; este cel care inventat cuvântul biologie pentru a desemna știința ființelor vii și apoi a elaborat prima ipoteza despre teoria evoluționistă (m. 1829)

– 1770: S-a născut William Clark, călător şi explorator american, care a condus, împreună cu Meriwether Lewis, între 1804 și 1806, expediția numită Expediția Lewis și Clark, inițiată de președintele Statelor Unite, Thomas Jefferson, și finanțată de Congresul SUA pentru a obține informații amănunțite despre imensul teritoriu Louisiana, care fusese cumpărat de la Imperul Francez al lui Napoleon conform tratatului numit Louisiana Purchase, în anul 1803 (m. 1838)

– 1779: S-a născut Lorenz Oken, naturalist, botanist, biolog şi ornitolog german (m. 1851)

– 1818: S-a născut prima femeie astronom, americanca Maria Mitchell; a elaborat primul raport privind observarea unei comete (1847); a fost prima femeie membră a Asociaţiei Americane pentru Artă şi Ştiinţă (m. 1889)

– 1819: S-a născut scriitorul american Herman Melville (m. 1891)

– 1870: S-a născut biologul rus Ilia Ivanovici Ivanov (m. 1932)

– 1884: A murit scriitor german Heinrich Laube (n. 1884)

– 1885: S-a născut George de Hevesy, chimist german de naţionalitate maghiară, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1943 (m. 1966)

– 1914: S-a născut regizorul englez J. Lee Thompson (m. 2002)

– 1924: S-a născut (în Ucraina, într-o familie de origine poloneză) fizicianul francez Georges Charpak; a inventat numeroase detectoare de particule (camerele proporţionale multiple, camerele de derivă); Premiul Nobel pentru fizică pe 1992 (m. 2010)

– 1924: S-a născut Abdullah bin Abdulaziz al-Saud, rege al Arabiei Saudite între anii 2005-2015; i-a succedat la tron fratelui său, regele Fahd, la moartea acestuia (1 august 2005); prinț moștenitor încă din 1982, a condus efectiv regatul de la 1 ianuarie 1996, când, din motive de sănătate, Fahd nu mai era apt să-și exercite prerogativele regale (m. 2015)

– 1926: S-a născut bas-baritonul german Theo Adam (m. 2019)

– 1927: S-a născut (în judeţul Bălţi) Nicolae Testemiţanu, chirurg, profesor şi om politic moldovean; considerat autorul conceptului de organizare a asistenţei medicale la nivel rural şi a strategiei de pregătire a cadrelor înalt calificate în acest domeniu; anul 2017 a fost declarat „Anul Nicolae Testemiţanu” în R. Moldova (m. 1986) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Lionel Bart (Lionel Begleiter), scriitor şi compozitor britanic (m. 1999)

– 1930: S-a născut Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (m. 2014)

– 1933: S-a născut Dom DeLuise, actor de comedie american de origine italiană (m. 2009)

– 1936: S-a născut (la Oran, Algeria) Yves Saint Laurent, cunoscut creator de modă francez (m. 2008)

– 1939: S-a născut scriitorul american Robert James Waller; cunoscut şi pentru munca sa ca fotograf şi muzician (m. 2017)

– 1941: S-a născut dirijorul, violoncelistul și compozitorul spaniol Jordi Savall, supranumit „regele muzicii vechi”

– 1941: S-a născut actriţa și regizoarea franceză de origine marocană Nathalie Delon (m. 2021)

– 1944: S-a născut producătorul maghiaro-american de film Andrew (Andy) G. Vajna; după aproape 40 de filme produse în SUA (precum „Rambo”, „Die Hard”, „Terminator”, „Basic Instinct”, „Total Recall”, „Angel Heart” etc.), se întoarce definitiv în Ungaria, în anii 2000, unde a reuşit să facă din Budapesta, graţie facilităţilor fiscale, o capitală a cinematografiei unde au fost turnate numeroase producţii internaţionale (m. 2019)

– 1944: A murit Jean Prévost, scriitor, publicist şi critic literar francez (n. 1901)

– 1949: S-a născut Jim Carroll, scriitor şi muzician punk american (m. 2009)

– 1965: S-a născut regizorul, producătorul și scenaristul englez Sam (Samuel Alexander) Mendes

– 1970: A murit Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic şi fiziolog german; în 1926 a descoperit natura şi acţiunea enzimelor respiratorii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1931; a descoperit că principala și cea mai importantă cauză a cancerului este cantitatea prea mică de oxigen care intră în celulă (n. 1883)

– 1973: A murit Gian Francesco Malipiero, compozitor, muzicolog şi critic muzical italian (n. 1882)

– 1987: A murit actriţa germană de film Pola Negri, divă a filmului mut, prima actriţă europeană care devine star hollywoodian, datorită regizorului Ernst Lubitsch (n. 1897) – 35 de ani

– 1989: A murit pianistul şi compozitorul englez John Ogdon (n. 1937)

– 1996: A murit Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; Premiul Nobel pentru medicină pe 1950 (n. 1897)