Calendarul zilei – 17 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 17 iulie 2022, 05:00 / actualizat: 18 iulie 2022, 14:23

S-a întâmplat într-o zi de 17 iulie

* Acum 629 de ani (1393), prin cucerirea Ţaratului bulgar de Târnovo, stăpânit de Ivan Şişman (prinț – hospodar al Bulgariei în perioada 1371-1395), Imperiul Otoman devenea vecin cu Ţara Românească pe Dunăre. Cu acest prilej, a fost cucerită, în urma unui asediu, cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân

* În urmă cu 586 de ani (1436) avea loc prima menţiune documentară a Chişinăului într-un document prin care Ilie voievod şi Ştefan voievod, domnii Ţării Moldovei, îi dădeau lui Oncea(sau Vancea)-logofăt, „pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă”, mai multe sate de pe râurile Răut, Ichel şi Băc. A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin care voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti. Documentul mai spune că Chişinăul cu întreaga sa moşie şi cu moara este dată boierului Vlaicu şi tuturor urmaşilor săi. Istoricii presupun că aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti, cu oameni care se îndeletniceau cu agricultura şi măcinau grâul la moara din partea locului. Mai bine de 100 de ani moşia a fost stăpânită de urmaşii lui Vlaicu Pârcălab

* Cu 569 de ani în urmă (1453) a avut loc victoria de la Castillon (Franţa), care a marcat sfârşitul „Războiului de 100 de ani” (1337-1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra, pe teritoriul actualei comune Castillon-la-Bataille din Franța, între armatele lui Henric al VI-lea al Angliei și Carol al VII-lea al Franței. Englezii, conduşi de John Talbot, au fost înfrânţi de francezi, conduşi de Carol al VII-lea

* Acum 166 de ani (1856), în locul domnilor celor două Principate (Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica), cărora li se terminase perioada de şapte ani de domnie hotărâtă prin Convenţia de la Balta-Liman (1849), au fost numiţi caimacami (locţiitori domneşti): în Ţara Românească – Grigore Alexandru Ghica, fostul domn al Principatului, iar în Moldova (din 11/23 iulie) – boierul Toderiţă Balş, turcofil, conservator şi separatist. Sprijinit de Viena şi Istanbul, Balş a reintrodus cenzura (desfiinţată în mai 1856), a interzis presa unionistă şi i-a persecutat pe membrii partidei naţionale. I-a succedat, în urma decesului (17/19 februarie 1857), ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride

* În urmă cu 154 de ani (1868) era publicată Legea privind organizarea armatei, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), corpurile de dorobanţi şi grăniceri, miliţiile, garda orăşenească (sau civică) – organizată în 1866 şi integrată din anul 1868 în sistemul militar de apărare – şi gloatele. Toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, de la 20 la 50 de ani, erau datori să facă armata. Au fost aduse modificări acestei legi în anul 1872, printr-o nouă Lege (17/29)

* Cu 108 ani în urmă (1914) reprezentanţii Antantei făceau cunoscut Guvernului României acordul ţărilor lor privind unirea Transilvaniei cu Regatul României, în schimbul participării României la război împotriva Puterilor Centrale (17/30)

* Acum 101 ani (1921) apărea Legea pentru definitivarea refomei agrare în România pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea (din vechiul regat). La sfârșitul lunii (30 iulie 1921) a apărut și Legea pentru definitivarea refomei agrare în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Guvernul Averescu a asigurat expropierea a 6.125.000 ha, din care 3.998.753 ha teren arabil, respectiv 66% din suprafața stăpânită de marii moșieri. Suma destinată răscumpărării a fost de 15 miliarde lei

* Cu 91 de ani în urmă (1931) apărea Legea privind autonomia universitară în România. Aceasta prevedea, printre altele, şi transformarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică în Academia de Muzică şi Artă Dramatică

* Acum 86 de ani (1936) începea războiul civil din Spania (încheiat la 28.III.1939, după unele surse 1.IV.1939), considerat ca fiind cea mai mare tragedie din istoria modernă a Spaniei, soldat cu peste 600.000 de morţi, zeci de mii de exilaţi şi instituirea unei dictaturi care a durat aproape 40 de ani

* Se împlinesc 80 de ani (1942) de când începea Bătălia de la Stalingrad, încheiată la 2.II.1943, moment de cotitură în desfăşurarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Mulți istorici consideră că Bătălia de la Stalingrad a fost cea mai importantă bătălie din conflict. Bătălia a oprit avansarea nemților în Uniunea Sovietică și a marcat un moment de cotitură al războiului, în favoarea Aliaților. Bătălia de la Stalingrad a fost câștigată de Uniunea Sovietică împotriva ofensivei germane care a încercat să invadeze orașul Stalingrad (acum Volgograd, Rusia) în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Deși forțele germane au atacat dur teritoriul sovietic, o contraofensivă strategică din partea forțelor sovietice a flancat și înconjurat trupele germane. În cele din urmă, nemții au fost nevoiți să capituleze

* Acum 77 de ani (1945), între 17.VII şi 2.VIII, a avut loc Conferinţa de la Potsdam (Germania) a şefilor de stat şi de guvern ai SUA, Marii Britanii şi URSS, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa. La 17 iulie, în impozantul palat din Potsdam, reprezentanții Uniunii Sovietice, Angliei și Statelor Unite ale Americii, Secretarul General al CC al PCUS, Iosif Vissarionovici Stalin, prim-ministru englez, Winston Churchill și președintele american, Harry S. Truman, s-au întâlnit pentru a decide modul în care va fi administrată Germania, înfrântă şi ruinată. Participanţii la conferinţă au acceptat propunerea lui Truman. Pe baza acesteia au decis definirea a patru zone de ocupaţie. Franţa a primit propria ei zonă de ocupaţie. Practic, Germania îşi pierduse unitatea teritorială, politică şi economică. Conferinţa de la Potsdam a marcat începutul unui troc politic între puterile occidentale şi Uniunea Sovietică, care s-a transformat, câţiva ani mai târziu, într-un război rece. Negocierile au durat până la 2 august, când a fost semnată declaraţia de la Potsdam

* În urmă cu 74 de ani (1948) apărea Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti denunţa Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică. Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10.V.1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunțat de către autoritățile comuniste din România, iar în august 1948, guvernul a preluat o parte din prerogativele papale. Noua Lege a Cultelor consfințea dreptul puterii laice de a interveni în organizarea bisericească. Articolul 22 prevedea că „pentru crearea și funcționarea de eparhii (dioceze, superintendențe), se vor socoti în medie 750.000 de credincioși pentru fiecare eparhie”. Astfel, statul, și nu Suveranul Pontif stabilea modul de organizare

* Cu 67 de ani în urmă (1955) a fost inaugurat renumitul parc de distracţii „Disneyland”, de lângă Los Angeles (California), creat de Walt Disney (producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie

* Acum 53 de ani (1969) legaţia României în Israel era ridicată la rangul de ambasadă. România a recunoscut Statul Israel și a stabilit relații diplomatice cu acesta la 11.VI.1948, imediat după crearea sa, la 14.V.1948, țara noastră numărându-se printre primele state care au stabilit relaţii diplomatice cu noul stat. În același an, s-a procedat la deschiderea oficiilor (legații), conduse de miniștri plenipotențiari. În 1969, reprezentarea diplomatică între cele două țări a fost ridicată la rang de ambasadă, iar la 1 octombrie 2019 a fost inaugurat Consulatul General al României la Haifa

* În urmă cu 47 de ani (1975), în cadrul Proiectului test Apollo–Soyuz, avea loc andocarea navelor spațiale Apollo (americană) și Soyuz (sovietică), marcând prima astfel de legătură între nave spațiale aparținând celor două națiuni. Zborurile Soyuz și Apollo au fost lansate la șapte ore și jumătate unul de celălalt la 15 iulie 1975 și au andocat la 17 iulie 1975. Trei ore mai târziu, cei doi comandanți ai misiunii, Stafford și Leonov, au schimbat prima strângere de mână internațională în spațiu prin trapa deschisă a Soyuzului. NASA calculase că strângerea de mână istorică ar fi avut loc peste stațiunea britanică de pe litoral Bognor Regis, dar o întârziere a dus la apariția sa peste orașul Metz în Franţa

* Acum 46 de ani (1976), între 17.VII şi 1.VIII, s-a desfăşurat la Montréal (Canada), cea de-a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, la care gimnasta română Nadia Comăneci a obţinut (la 18 iulie) trei medalii de aur, fiind prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs

* Cu 37 de ani în urmă (1985), în cadrul unei conferinţe a miniştrilor din 17 ţări şi a membrilor Comisiei Comunităţii Europene, întruniţi la Paris, a fost fondată „Agenția de Coordonare a Cercetărilor Europene” – EUREKA – (European Research Co-ordination Agency), creată ca o iniţiativă inter-guvernamentală cu scopul de a creşte productivitatea şi competitivitatea industriei şi economiei ţărilor europene pe piaţa mondială, printr-o strânsă cooperare în domeniul tehnologiilor avansate, între întreprinderi industriale, universităţi şi institutele de cercetare. România este membră a iniţiativei EUREKA începând cu anul 1997, Secretariatul român Eureka  funcţionând  în  cadrul  Ministerului  Educaţiei,  Cercetării  şi Inovării – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS)

* Acum 27 de ani (1995) România a semnat, la Paris, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare (adoptată la 5.XI.1992)

* În urmă cu 26 de ani (1996) un avion de pasageri cu numărul TWA 800, care zbura de la New York (SUA) spre Paris (Franța), cu 230 de pasageri la bord, a explodat misterios în aer, la 12 minute după ce decolase de pe pista aeroportului John F. Kennedy, din Long Island. Anchetatorii americani au ajuns la concluzia că o explozie produsă în rezervorul de combustibil a provocat prăbușirea avionului Boeing 747 al companiei americane TWA, care avea la bord 230 de pasageri. Cauza accidentului a fost mult timp un mister. Una dintre cele mai vehiculate ipoteze este aceea că aeronava a fost doborâtă, de fapt, de explozia unei bombe plasate la bord sau de o rachetă

* Acum 8 ani (2014) un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, care efectua zborul MH17 între Amsterdam şi Kuala Lumpur, s-a prăbuşit în estul Ucrainei, în zona de conflict unde aveau loc lupte între separatiştii proruşi şi armata ucraineană. Conform rapoartelor inițiale, guvernul ucrainean a sugerat că avionul a fost doborât la o altitudine de 10.000 de metri de tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene Buk lansate de teroriști ai Republicii Populare Donețk. A fost al doilea incident al Malaysia Airlines, după cel din 8 martie 2014, când un avion aparținând companiei a dispărut de pe radare la două ore după decolarea din Kuala Lumpur cu destinația Beijing

* Cu 6 ani în urmă (2016) România a devenit cel de-al 22-lea stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară – CERN, cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial în domeniul fizicii particulelor elementare

* Se împlinesc 5 ani (2017) de la semnarea Acordului de colaborare dintre Radio România şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România (BIPE), de către Georgică Severin – director general (interimar la acea dată) al SRR şi Bogdan Bârlă – reprezentantul BIPE în România. Principalele obiective vizate în cadrul parteneriatului sunt informarea cetăţenilor cu privire la activitatea Parlamentului European, a membrilor PE, temele prioritare aflate pe agenda PE, dezbateri pe marginea politicilor europene, informarea cetăţenilor cu privire la activitatea şi acţiunile pe care le derulează BIPE în România

* Cu 4 ani în urmă (2018) a fost semnat, la Tokyo, Acordul de liber schimb între Japonia și UE (Economic Partnership Agreement – EPA), în prezența prim-ministrului nipon de la acea vreme, Shinzō Abe, a președintelui Consiliului European, Donald Tusk și a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

Aniversări – Comemorări

– 1810: S-a născut August Treboniu Laurian (numele real: Augustin Trifan), filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (m. 1881)

– 1815: S-a născut (la Brody/Polonia) medicul Iuliu Baraş, unul dintre organizatorii medicinei româneşti, alături de Carol Davila; întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti (la 10.X.1858 a fost deschisă o secţie cu 40 de paturi, într-o clădire din cartierul Dudeşti care-i aparţinea dr. Baraş, unde, pentru prima dată, îngrijirea copiilor bolnavi se făcea separat de cea a adulţilor); unul din cei mai activi popularizatori ai ştiinţei din România; rol important în modernizarea vieţii comunitare evreieşti în Bucureşti, modernizarea ritului şi sinagogilor cu orientare spre iudaismul occidental (m. 1863)

– 1867: S-a născut medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); în 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909, şi care i-a purtat numele; dr. Gerota a realizat primele radiografii în România, fiind considerat primul radiolog român; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1939) – 155 de ani

– 1867: S-a născut Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935) (m. 1944) – 155 de ani

– 1882: A murit Pantazi Ghica, prozator, dramaturg şi publicist; secretar particular al lui Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre comisarii pentru propagandă ai Revoluţiei de la 1848-1849; frate cu prozatorul Ion Ghica (n. 1831) – 140 de ani

– 1889: S-a născut Alexandru Zavulovici, compozitor, muzicolog, dirijor (m. 1976)

– 1896, 17/28: S-a născut Eugen Filotti, publicist şi traducător, diplomat; a participat la toate şedinţele Societăţii Naţiunilor (Liga Naţiunilor) între anii 1928 şi 1935; a fost membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea (m. 1975)

– 1920: S-a născut chimistul Cristofor Simionescu; contribuţii în domeniul chimiei produşilor macromoleculari şi în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 2007)

– 1922: S-a născut Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (m. 2007) – 100 de ani

– 1923: A murit Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (n. 1837)

– 1927: S-a născut Sorin Comoroşan, biochimist, fizician, eseist și prozator; de formaţie interdisciplinară, cu preocupări în mai multe domenii: chimie, fizică, matematică şi filosofia ştiinţei; membru fondator al Societăţii Internaţionale de Biologie Cuantică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 – 95 de ani

– 1927: S-a născut Paul D. Popescu, istoric (istoriograf al municipiului Ploieşti şi al judeţului Prahova), scriitor, publicist (m. 2012) – 95 de ani

– 1932: S-a născut pictorul naiv Gheorghe Ciobanu – 90 de ani

– 1936: S-a născut poetul George Almosnino (m. 1994)

– 1945: S-a născut Daniel Dimitriu, critic literar, traducător şi profesor (m. 2017)

– 1967: S-a născut actriţa Oana Ioachim (m. 2015) – 55 de ani

– 1981: A murit Marietta Sadova, actriţă şi regizoare (prima femeie-regizor de teatru din România); condamnată în 1960 la opt ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinei sociale”, graţiată în 1963 (n. 1897)

– 1982: S-a născut Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date); considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti; a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob (m. 2012, în urma unei boli necruţătoare) – 40 de ani

– 2002: A murit sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (n. 1926) – 20 de ani

– 2008: A murit sculptorul și muzeograful Nicolae Adam (n. 1938)

– 2011: A murit fostul jucător de fotbal Ştefan Sameş; a evoluat pe postul de fundaş central la formaţia din Bd. Ghencea; căpitan al Stelei din perioada 1973 – 1982 şi internaţional al „tricolorilor” în aceeaşi perioadă (n. 1951)

– 2012: A murit mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1913) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Justiţiei Penale Internaţionale”. Această dată a fost stabilită prin Declaraţia de la Kampala (11 iunie 2010), adoptată cu prilejul primei Conferinţe de Revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, şi marchează aniversarea datei de 17 iulie 1998, moment istoric la care comunitatea internaţională a adoptat Statutul de la Roma. Adoptarea Statutului, tratatul fondator al Curţii Penale Internaţionale, a reprezentat un pas decisiv în lupta împotriva impunităţii pentru crime deosebit de grave, care pot ameninţa pacea şi securitatea globală, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune

– 1790: A murit economistul, omul politic și filosoful scoțian Adam Smith (n. 1723)

– 1797: S-a născut pictorul academist francez paul (hippolyte) Delaroche (m. 1856) – 225 de ani

– 1871: S-a născut pictorul şi caricaturistul american de origine germană Lyonel Feininger (m. 1956)

– 1888: S-a născut scriitorul israelian Samuel Joseph Agnon (pseudonimul lui Shmuel Yosef Halevi Czaczkes); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1966 (împreună cu poeta germană Nelly Sachs, stabilită în Suedia în 1940) (m. 1970)

– 1894: S-a născut Georges Henri Lemaître, fizician belgian şi specialist în cosmologie, întemeietor al teoriei Big Bang (m. 1966)

– 1894: A murit Leconte de Lisle, poet şi traducător francez, unul dintre principalii reprezentanţi ai parnasianismului (n. 1818)

– 1903: A murit James Whistler, pictor american naturalizat ulterior în Marea Britanie (n. 1834)

– 1904: A murit astronomul britanic Isaac Roberts; a contribuit considerabil la dezvoltarea ştiinţei astro-fotografiei (n. 1829)

– 1912: A murit Henri Poincaré, matematician, astronom, filosof francez; contribuţii la teoria funcţiilor, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale sau al topologiei (unde a deschis un nou capitol, cel al topologiei algebrice); lucrări de fizică matematică şi mecanică cerească; studii de epistemologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1909) (n. 1854) – 110 ani

– 1917: S-a născut actriţa americană Phyllis Diller, considerată o veritabilă pionieră la Hollywood în anii ’60 ai secolului XX, întrucât a fost prima femeie devenită celebră pentru spectacolele ei de stand-up comedy (m. 2012) – 105 ani

– 1918: A murit ultimul ţar al Rusiei, Nikolai al II-lea, executat, împreună cu familia sa, de către bolşevici (la Ekaterinburg/Ural) (n. 1868). NOTĂ: La 17.VII.1998 a avut loc reînhumarea, la Sankt-Petersburg, a rămăşiţelor pământeşti ale ţarului şi ale familiei sale. Pe 4.VIII.2000, Nicolae şi membrii apropiaţi ai familiei lui au fost canonizaţi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse drept Sfinţi Cuvioşi, ziua de prăznuire fiind 17 iulie

– 1920: S-a născut Juan Antonio Samaranch, diplomat spaniol; personalitate a sportului internaţional – membru al CIO între anii 1966 şi 2001, preşedinte al acestui for între anii 1980 şi 2000 şi preşedinte de onoare pe viaţă al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din 2001 (m. 2010)

– 1925: S-a născut cântăreţul american de jazz Jimmy Scott, cunoscut pentru vocea sa de soprană (m. 2014)

– 1925: A murit pictorul german Lovis Corinth; unul dintre cei mai importanţi şi influenţi reprezentanţi ai impresionismului german (n. 1858)

– 1927: S-a născut pianistul francez Jean Casadesus (m. 1972) – 95 de ani

– 1932: S-a născut compozitorul italian Niccolo Castiglioni (m. 1996) – 90 de ani

– 1932: S-a născut desenatorul, ilustratorul și caricaturistul argentinian Joaquin Salvador Lavado, supranumit Quino; a devenit popular după crearea celebrului personaj de benzi desenate Mafalda (o fetiță de școală primară care își pune tot timpul întrebări despre problemele globale, politice, economice, demografice etc.) (m. 2020) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul canadian de film Donald Sutherland

– 1937: A murit Gabriel Pierné, dirijor, organist şi compozitor francez (n. 1863) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Franz Alt, jurnalist şi scriitor german; expert în probleme ecologice; realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune

– 1938: S-a născut Pavel Bălan, cineast, regizor, realizator de filme documentare, operator, fotograf şi scriitor din R. Moldova

– 1939: S-a născut cântărețul și muzicianul britanic (galez) Spencer Davis (m. 2020)

– 1939: S-a născut interpreta de muzică uşoară italiană Milva (numele real: Maria Ilva Biolcati) (m. 2021)

– 1944: A murit William James Sidis, matematician american, care, după unele surse, a fost persoana cu cel mai mare IQ (n. 1898)

– 1952: S-a născut David Hasselhoff, actor, cântăreț şi producător american – 70 de ani

– 1954: S-a născut Angela Merkel (nume la naștere: Angela Dorothea Kasner), om politic creştin-democrat german; prima femeie-cancelar din istoria RFG (aleasă în 22 noiembrie 2005; realeasă la 28 octombrie 2009, 17 decembrie 2013 și 14 martie 2018); cunoscută ca unul dintre arhitecții Uniunii Europene; desemnată în 2020, pentru al 10-lea an consecutiv, cea mai puternică femeie din lume, de revista Forbes; a îndeplinit această funcție până la 8 decembrie 2021, atunci când Olaf Scholz a fost ales de Bundestag în funcția de cancelar federal al Germaniei

– 1959: A murit Billie Holiday (numele la naştere: Elinore Harris), cântăreaţă americană de jazz (n. 1915)

– 1975: S-a născut Terence Tao, matematician australian-american; este socotit unul dintre cei mai deştepți oameni din lume (cu un IQ de 230); la vârsta de nouă ani a urmat cursuri de matematică de nivel universitar; în 2000 a devenit cel mai tânăr profesor universitar de la University of California, Los Angeles (UCLA); la 30 de ani a obținut Medalia Fields, echivalentul Premiului Nobel în matematică, care se acordă doar o dată la patru ani

– 1977: A murit pianistul polonez Witold Malcuzýnski (n. 1914) – 45 de ani

– 2009: A murit Leszek Kolakowski, considerat unul dintre cei mai influenţi filosofi polonezi ai secolului XX; cunoscut pe plan internaţional ca un critic al marxismului, dar şi ca istoric al filosofiei; din 1968 a trăit în exil (n. 1927)

– 2013: A murit scenaristul, scriitorul şi jurnalistul italian Vincenzo Cerami, cunoscut la nivel internaţional ca autor al scenariului filmului „Viaţa este frumoasă” de Roberto Benigni (n. 1940)

– 2015: A murit pianistul britanic de jazz John Taylor (n. 1942)

– 2019: A murit Andrea (Calogero) Camilleri, prozator, poet, dramaturg, regizor teatral, scenarist, producător de radio și televiziune și profesor italian; cunoscut pentru seria de romane polițiste care îl are drept protagonist pe comisarul Salvo Montalbano (n. 1925)

– 2020: A murit Renée Marcelle „Zizi” Jeanmaire, dansatoare, cântăreață de music-hall și actriță franceză (n. 1924)

– 2020: A murit John Lewis, unul din cei mai importanţi activişti americani pentru drepturi civile, congresman democrat (n. 1940)