Calendarul zilei – 10 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 10 iulie 2022, 05:00 / actualizat: 15 iulie 2022, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 10 iulie

* Cu 556 de ani în urmă (1466), conform Letopisețelor putnene și Cronicii moldo-polone, Ștefan cel Mare punea piatra de temelie a Mănăstirii Putna (jud. Suceava), întâia și cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ștefan cel Mare, concepută în plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod și familia sa. Despre începutul mănăstirii, manuscrisul Letopisețului de la Putna II ne spune: „În anul 6974 ‹1466› iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna”. La data de 3 septembrie 1469, în prezența domnului, a familiei sale, a marilor boieri și a multor credincioși moldoveni, a avut loc fastuoasa ceremonie a sfințirii Mănăstirii Putna. Serviciul divin a fost oficiat de mitropolitul Teoctist al Moldovei și de episcopul Tarasie al Romanului, „fiind de față – după cum spun Analele putnene – egumenii tuturor mănăstirilor și întreg clerul preoțesc în număr de 64”

* Cu 248 de ani în urmă (1774), prin Tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, Moldova şi Ţara Românească erau scutite de haraci (tribut) timp de doi ani, iar Rusia căpăta dreptul de a interveni în favoarea Principatelor la Înalta Poartă. Ca urmare a acestui Tratat, în anul următor, Austria primea, de la Turcia, Bucovina (10/21)

* În urmă cu 97 de ani (1925) a fost creată agenţia sovietică de ştiri TASS – Agenţia Telegrafică a Uniunii Sovietice. Până în 1991 a avut statutul de agenţie de presă pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS. Din 22 ianuarie 1992 a devenit ITAR-TASS – Agenţia Telegrafică de Informaţii a Rusiei – Agenţia Telegrafică a Ţărilor Suverane

* Se împlinesc 60 de ani (1962) de când a fost lansat, de la Centrul Spaţial Cape Canaveral (SUA), primul satelit de telecomunicaţii, „Telstar” (1), care a făcut posibilă transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic. Fiind primul obiect lansat în spaţiu de o companie privată (AT&T), satelitul Telstar 1 a fost realizat prin colaborarea dintre companiile private AT&T, Bell Telephone Laboratories şi agenţiile de stat NASA, poşta britanică şi cea franceză, care încheiaseră un acord pentru fabricarea unui satelit experimental menit să realizeze pentru prima oară transmisii de date, telefonie, televiziune peste Oceanul Atlantic. Telstar 1 a transmis primele imagini de televiziune a doua zi, 11 iulie 1962, dar acestea nu au fost publice, fiind doar pentru a testa sistemul (aceste prime imagini fiind de fapt un steag american care flutura în bătaia vântului), transmisia fiind făcută din S.U.A. în Franţa. Peste aproximativ două săptămâni (23 iulie 1962), au fost efectuate primele transmisii ce au fost văzute pentru prima oară în istorie de milioane de telespectatori de pe cele două maluri ale Atlanticului. În seara zilei de 12 iulie 1962, Telstar 1 a făcut şi primele transmisii telefonice, de date şi chiar de fax transatlantice din istoria umanităţii. Deşi nu mai este funcţional, Telstar 1 se învârte încă în jurul Terrei. Telstar 1 a început să aibă dificultăți de transmisie în noiembrie 1962 și, în cele din urmă, și-a văzut transmițătorul eșuând în februarie 1963. Telstar 2 a fost lansat pe 7 mai 1963. A fost practic un geamăn al lui Telstar 1, dar în acest caz, satelitul a durat până când a fost oprit în 1965 – mai mult decât predecesorul său

* Acum 46 de ani (1976) avea loc catastrofa ecologică din localitatea italiană Seveso, provocată de emanaţiile de gaze otrăvitoare provenite de la întreprinderea „Icmesa”. Gravitatea accidentului (unii l-au comparat ca efect chiar cu explozia de la Hiroshima) a determinat Consiliul Europei să emită aşa-numita Directivă Seveso, prin care s-au introdus reglementări stricte privind producerea şi stocarea a circa 80 de substanţe considerate foarte periculoase. În 1982 a fost adoptată prima Directivă Seveso, iar la 9 decembrie 1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului, aşa-numita Directivă Seveso II

* În urmă cu 31 de ani (1991), prin Hotărârea Guvernului României nr. 478, a fost înfiinţat Muzeul Naţional Cotroceni, ca instituţie de reprezentare naţională, în subordinea Ministerului Culturii. Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent. La 27 decembrie 1991, latura veche a Palatului a fost deschisă marelui public; ulterior, prin H.G. 1279 din 20 decembrie 2001, Muzeul a fost transferat în subordinea Administraţiei Prezidenţiale

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea islamică Eid al-Adha (Kurban Bayrami) – Marea Sărbătoare sau Sărbătoarea Sacrificiului; se celebrează la sfârşitul perioadei de pelerinaj (hajj) la Mecca (Regatul Arabiei Saudite) şi amintește momentul când Profetul Ibrahim (Avraam), ascultând de porunca lui Allah, s-a arătat dispus să-şi sacrifice propriul fiu, dovedindu-și astfel credinţa față de Creator; sărbătoarea începe în seara zilei precedente și durează patru zile

– „Ziua Statisticianului”, instituită prin Hotărârea de Guvern 592/2002; se marchează în a doua duminică a lunii iulie (la 12.VII.1859 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa Domnească nr. 276 de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, actul de naştere a statisticii oficiale în România; de acest moment îşi leagă numele şi doi eminenţi economişti români ai secolului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad). NOTĂ: „Ziua mondială a statisticii” este marcată la 20 octombrie, o dată la cinci ani, începând din 2010

– 1819, 10/22: S-a născut Alexandru Romalo, judecător, primul președinte al Curții de Conturi (m. 1875)

– 1862: S-a născut (la Storojineţ, azi în R. Moldova) Tudor Flondor, compozitor, violonist, dirijor şi om politic (m. 1908) – 160 de ani

– 1872: S-a născut Aristide Demetriade, regizor şi actor de teatru şi film; a fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând primele peliculele româneşti, alături de Grigore Brezeanu (m. 1930) – 150 de ani

– 1873: S-a născut geologul Ion Th. Simionescu; lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României; membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for (m. 1944)

– 1888: S-a născut arheologul Harilaos Metaxa, colaborator apropiat al lui Vasile Pârvan (m. 1944)

– 1893: S-a născut Anton Crihan (la Sângerei, jud. Bălţi, azi în R. Moldova), avocat, economist, politician, profesor și publicist; fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire; membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (m. 1993)

– 1903, 10/23: S-a născut Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni (m. 1973)

– 1914, 10/23: A murit istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1874)

– 1920: S-a născut inginerul Teodor Oroveanu; specialist în mecanica fluidelor; aplicaţii în domeniul industriei petrolului; a introdus metode moderne de calcul al conductelor pentru petrol, produse petroliere şi gaze, inclusiv metode de optimizare, folosind pentru prima dată în România calculatoarele; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2005)

– 1925: S-a născut Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictorul Florin Niculiu (m. 1997)

– 1929: S-a născut Marin Ioniţă, scriitor, jurnalist și profesor (m. 2018)

– 1932 S-a născut medicul şi profesorul Ioan Puşcaş, unul dintre marii specialişti români în gastroenterologie, de numele căruia se leagă descoperirea (în 1973) Ulcosilvanilului, medicament pentru tratarea ulcerului, dar şi introducerea, în anii ’80 ai secolului XX, a videoendoscopiei optice şi electronice în România (m. 2015) – 90 de ani

– 1941: S-a născut omul de știință Constantin Răuță, stabilit din 1973 în SUA; a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble (m. 2020)

– 1942: S-a născut Nicolae Pârvulescu, profesor, istoric literar și scriitor (m. 2021) – 80 de ani

– 1949: S-a născut Eugen Cristian Motriuc, actor al Teatrului Mic din București vreme de trei decenii (m. 2017)

– 1951: S-a născut Vasile Şeicaru, autor şi interpret de muzică folk

– 1952: S-a născut Mădălin Voicu, dirijor şi violonist (fiul violonistului Ion Voicu); fost deputat din partea Partidei Romilor (1996-2000), a PDSR – Partidul Democraţiei Sociale din România şi din partea PSD – 70 de ani

– 1960: A murit Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (n. 1883)

– 2002: A murit Henri Wald, filosof şi eseist; studii şi lucrări de logică, teoria cunoaşterii şi semantică (n. 1920) – 20 de ani

– 2003, 10/11: A murit prozatorul, publicistul şi traducătorul Florin Bănescu (n. 1939)

– 2007: A murit Răzvan Givulescu, geolog şi paleobotanist; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1920) – 15 ani

– 2017: A murit prozatorul, eseistul, publicistul și scenaristul Augustin Buzura; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; fondator şi conducător (1990-2003) al Fundaţiei Culturale Române, apoi al Institutului Cultural Român (2003-2004); fondator al revistei „Cultura”; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1938) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Japonia: Alegeri pentru Camera Superioară a Parlamentului

– Congo: Turul I al alegerilor legislative și locale

– Spielberg bei Knittelfeld, Austria: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Austriei

– Monza, Italia: Campionatul Mondial de Anduranță (WEC), Cele 6 ore de la Monza

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Insulelor Bahamas; aniversarea proclamării independenţei – 1973

– 1099: A murit (la Valencia) El Cid (Rodrigo Diaz de Bivar), erou naţional spaniol; devenit personaj de legendă, a inspirat, de-a lungul timpului, numeroşi poeţi şi dramaturgi (n. 1043). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1096

– 1509: S-a născut Jean Calvin, reformator religios francez, fondatorul calvinismului (sistem teologic protestant); conducător al republicii teocratice Geneva (1541); Calvin este, alături de germanul Martin Luther, unul dintre iniţiatorii reformei protestante, în opoziţie cu anumite dogme şi rituri ale Bisericii Catolice (m. 1564)

– 1830: S-a născut Camille Pissarro, pictor şi grafician francez, reprezentant al impresionismului (m. 1903)

– 1835: S-a născut compozitorul polonez Henryk Wieniawski (m. 1880)

– 1851: A murit Louis Jacques Mandé Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (n. 1787)

– 1863: A murit Clement Clarke Moore, poet, pastor și profesor american (n. 1779)

– 1871: S-a născut Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (m. 1922)

– 1879: S-a născut chimistul britanic Harry Nicholls Holmes; a cristalizat, în anul 1882, vitamina A; filantrop şi colecţionar de artă (m. 1958)

– 1882, 10/11: S-a născut Riccardo Pick-Mangiaglli, compozitor şi pianist italian de origine cehă (m. 1949) – 140 de ani

– 1884: A murit egiptologul german Karl-Richard Lepsius; întemeietor al egiptologiei moderne, este primul care a cercetat Valea Regilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1810)

– 1888: S-a născut Toyohiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (m. 1960)

– 1888: S-a născut (în Volos, Grecia) pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit „pictura metafizică” (m. 1978)

– 1895: S-a născut Carl Orff, compozitor, dirijor, muzicolog şi pedagog german (m. 1982)

– 1897: S-a născut actorul, scenaristul și regizorul american de film John Gilbert (pe numele său real John Cecil Pringle); un june-prim romantic din perioada filmului mut, a cărui carieră este curmată brusc de apariţia sonorului; rămâne în istoria cinematografului ca unul dintre partenerii Gretei Garbo, în viaţă şi pe ecran (m. 1936) – 125 de ani. NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1895 sau 1899

– 1902: S-a născut Nicolás Guillén (numele real: Nicolás Cristóbal Guillén Batista), poet, jurnalist şi activist politic afro-cubanez; este considerat poetul naţional al Cubei (m. 1989) – 120 de ani

– 1903: S-a născut mezzosoprana italiană Ebe Stignani (m. 1974)

– 1919: S-a născut scriitorul francez Pierre Gamarra (m. 2009)

– 1920: S-a născut Owen Chamberlain, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1959, împreună cu Emilio Segrè, pentru descoperirea antiprotonului (m. 2006)

– 1921: S-a născut Eunice Mary Kennedy Shriver (sora președintelui John F. Kennedy), filantrop american, ce și-a consacrat viața apărării drepturilor persoanelor cu handicap mintal; cunoscută ca fondatoarea Special Olympics (în 1968), organizație sportivă pentru persoanele cu dizabilități fizice și intelectuale (m. 2009)

– 1927: S-a născut acordeonistul francez Marcel Azzola; a acompaniat figuri emblematice ale cântecului francez, precum: Edith Piaf, Yves Montand, Tino Rossi, Barbara, Jacques Brel, Georges Brassens, Juliette Greco și alții (m. 2019) – 95 de ani

– 1928: S-a născut pictorul francez Bernard Buffet (m. 1999)

– 1929: S-a născut George Clayton Johnson, scriitor american de SF (m. 2015)

– 1931: S-a născut Alice Munro, scriitoare canadiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013

– 1941: A murit Jelly Roll Morton, pianist, compozitor şi şef de orchestră de jazz american; considerat primul teoretician al jazz-ului (n. 1885)

– 1942: S-a născut Ronnie James Dio (Ronaldo Giovanni Padovan), vocalist şi compozitor de heavy metal american care a cântat cu Elf, Rainbow, Black Sabbath şi cu propria sa trupă, Dio (m. 2010) – 80 de ani

– 1980: S-a născut cântăreaţa americană Jessica Simpson

– 1989: A murit actorul american Mel Blanc, vocea a peste 1000 de personaje de desen animat (Bugs Bunny, ciocănitoarea Woody, Daffy Duck, Porky Pig ş. a.), poreclit şi „Omul cu 1000 de voci” (n. 1908)

– 1996: A murit pictorul elveţian Ferdinand Gehr (n. 1896)

– 1999: A murit politologul german Theodor Eschenburg; a jucat un rol-cheie în constituirea Republicii Federale Germania după înfrângerea nazismului în 1945 (n. 1904)

– 2005: A murit scriitorul britanic A. J. Quinnell (n. 1940)

– 2011: A murit dansatorul şi coregraful francez Roland Petit (n. 1924)

– 2013: A murit muzicianul francez André Verchuren, supranumit „regele acordeonului” (n. 1920)

– 2015: A murit tenorul canadian Jon Vickers (n. 1926)

– 2015: A murit Omar Sharif (nume la naştere: Michael Demitri Shalhoub), actor american de film, de origine egipteană (n. 1932)

– 2018: A murit scriitorul britanic Clive King, autorul mai multor cărţi populare pentru copii, printre care şi cartea clasică „Stig of the Dump” (n. 1924)

– 2020: A murit fotbalistul, antrenoul și managerul Jack Charlton (nume real: John Charlton), unul dintre cele mai populare personaje din istoria fotbalului englez (n. 1935)