Calendarul zilei – 25 iunie
Publicat de Codrin RAITA, 25 iunie 2022, 05:00 / actualizat: 4 iulie 2022, 14:54
S-a întâmplat într-o zi de 25 iunie
* Acum 581 de ani (1441) avea loc prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova. În Ţara Românească a fost menţionată pentru prima oară în 1522. Despre atribuţiile acestei instituţii se cunosc puţine amănunte din documente, însă izvoarele narative oferă ceva mai multe informaţii. Adunarea ţării în Moldova este menţionată ca un organ popular, convocat numai în momentele cruciale, de însemnătate covârşitoare pentru destinele ţării Moldovei. În Ţara Moldovei adunarea stărilor sociale, numită în documentele epocii „sobor”, „mare sobor”, „sfat de obşte”, „adunare obştească” sau „adunare a toată ţara”, adică Mare adunare a ţării, este unul din organele reprezentative caracteristice ale epocii medii, alături de domnie şi de sfatul domnesc. Când „toată ţara” privilegiată, fără ţărani, şi de cele mai multe ori fără orăşeni, se aduna împreună cu marii boieri, cu clerul şi sfatul domnesc pentru probleme generale de o importanţă deosebită, se putea vorbi despre Marea adunare a ţării. Privilegiul moldovenesc din 1441, unul dintre cele mai vechi privitoare la această instituţie, poartă menţiunea că a fost întocmit în cadrul unui „seim” ce a avut loc într-un sat din apropierea unei curţi domneşti
* Cu 123 de ani în urmă (1899) se deschidea Muzeul de Istorie din Sighişoara. Fondatorul, un colecţionar pasionat, medicul Josef Bacon, l-a denumit „Alt Schässburg” (Sighişoara Veche). Este singurul muzeu din țară organizat pe verticală și nu pe orizontală, accesul făcându-se prin urcarea dintr-o sală în alta. Funcţionează în Turnul cu Ceas, turn care constituie un adevărat simbol al oraşului
* Cu 112 ani în urmă (1910) a avut loc, la Paris, premiera baletului „Pasărea de foc”, al compozitorului Igor Fiodorovici Stravinski
* Acum 99 de ani (1923) era fondat Fotbal Clubul Rapid Bucureşti, de un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa, sub numele de „Asociaţia culturală şi sportivă CFR”. Echipa are la activ două titluri naționale (1999, 2003), două Cupe ale României (1998, 2002), trei Supercupe ale României (1999, 2002, 2003), șapte plasări pe podiumul primului eșalon (de trei ori – locul II / 1998, 2000 şi 2006, de patru ori – locul III / 1996, 2002, 2004, 2005), Cupa Ligii (1994), calificare în sferturile de finală ale Cupei UEFA (2006). Societatea s-a transformat în vara lui 2006, înfiinţându-se SC FC Rapid Bucureşti SA, societate comercială pe acţiuni având ca principal obiect de activitate crearea unui climat de performanţă pentru echipa de fotbal. Echipa a intrat într-un declin accentuat și, în 2013, a fost trimisă de TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv) în Liga a II-a, pe criterii financiare, după ce disputase, totuși, un baraj (câștigat cu 2-1 în fața Concordiei Chiajna) și primele două runde ale Ligii I. A revenit imediat în prima divizie, dar, în 2015, a retrogradat pentru a șaptea oară în eșalonul secund. În mai 2016, Rapid a putut sărbători promovarea în Liga I, dar la 14 iunie, justiția a pronunțat falimentul clubului, în primă instanță. În cele din urmă, falimentul a fost pronunțat definitiv la 14 decembrie 2016. După faliment, au demarat patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, dintre care sustenabil s-a dovedit a fi unul: Mișcarea CFR, devenit Academia Rapid și mai apoi Fotbal Club Rapid (Liga a II-a în sezonul 2019-2020). În luna iunie 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească FC Rapid după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului Rapid București fondat în 1923, marca și culorile, fapt recunoscut oficial de Federația Română de Fotbal. În prezent, echipa a reușit să promoveze în Liga I
* Acum 72 de ani (1950) începea „Războiul Coreei”, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene (încheiat prin semnarea, la Panmunjon – 27.VII.1953, a armistiţiului dintre R. P. D. Coreeană şi Coreea de Sud) (25 iun. 1950 – 27 iul. 1953)
* În urmă cu 67 de ani (1955) a fost înfiinţată (prin H.C.M. nr. 1193/ 25.06.1955) Biblioteca Centrală de Stat, azi Biblioteca Naţională a României, ca principală bibliotecă publică a ţării, instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO
* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când era adoptată Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, ratificată de România prin Decretul 213/1957. A intrat în vigoare la 17.I.1959, ea înlocuind Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, intrată în vigoare la 1.V.1932
* Acum 38 de ani (1984) erau inaugurate oficial lucrările de construcţie a „Casei Poporului” (Palatul Parlamentului de astăzi) şi a Bulevardului „Victoria Socialismului” (astăzi, Bulevardul Unirii) din cadrul noului Centru civic al Capitalei. Pentru aceasta, în perioada 1980-1983, într-o arie reprezentativă pentru arhitectura tradiţională bucureşteană, câteva mii de case au fost dărâmate şi lăcaşuri de cult au fost demolate sau deplasate. Lucrările la „Casa Poporului” au continuat până în anul 1997, când a devenit sediul Parlamentului României. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume
* Se împlinesc 30 de ani (1992), de când șefii de stat și de guvern din unsprezece țări (inclusiv România), au semnat la Istanbul (Turcia), o serie de declarații care au dat naștere Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Organizația a luat ființă ca un model unic și promițător de inițiative multilaterale politice și economice care au ca scop stimularea interacțiunii și armoniei între statele membre, precum și de asigurare a păcii, stabilității și prosperității, dar și relațiilor de bună vecinătate în regiunea Mării Negre. Odată cu intrarea în vigoare a Cartei de la 1 mai 1999, OCEMN a dobândit identitate juridic internațională și a fost transformată intr-o organizație economică regională: Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Odată cu aderarea Serbiei (apoi Serbia și Muntenegru) în aprilie 2004, numărul de membri a crescut la doisprezece. Documentele fundamentale ale organizației sunt Declaraţia de la Istanbul şi Declaraţia Bosforului, semnate la 25 iunie 1992, la Istanbul, de cei unsprezece şefi de stat şi guverne (25 – 26 iun.)
* Cu 24 de ani în urmă (1998) era instituit, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11 din 25 iunie 1998, Ordinul „Steaua României”, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român
Aniversări – Comemorări
– Inima Neprihănită a Mariei (Calendarul Romano-Catolic 2022)
– 1875, 25.VI./7.VII: A murit Alexandru Romalo, judecător, primul președinte al Curții de Conturi (n. 1819)
– 1894: S-a născut (la Sibiu) Hermann J. Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; a obținut primul brevet de autor al unui motor de rachetă experimentat în anul 1930; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1989, la Feucht, Germania)
– 1901: A murit Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (n. 1841)
– 1925: S-a născut pictorul creştin Paul Gherasim; unul din întemeietorii Grupului „Prolog”, în 1985 (m. 2016)
– 1928: S-a născut Şerban Papacostea, reputat istoric, cu o îndelungată carieră în cercetare, mentor al nenumărator generații de istorici români; lucrări privind istoria Evului Mediu în România; membru titular al Academiei Românei din 2016 (m. 2018)
– 1931: S-a născut (la Tighina, Basarabia) mezzosoprana Iulia Buciuceanu; sora actriței Tamara Buciuceanu
– 1937: S-a născut actorul şi poetul Dorel Vişan – 85 de ani
– 1938: S-a născut poetul, traducătorul şi diplomatul Stelian Oancea
– 1938: S-a născut interpretul de muzică populară Simion Pop (m. 2021)
– 1940: S-a născut Aureliu Leca, inginer expert în energie şi profesor; autor şi coautor a 33 de cărţi, monografii şi manuale universitare în domeniul energetic; fost preşedinte şi director general RENEL, senator (2000-2004) (m. 2015)
– 1950: S-a născut Doru Stănculescu, cantautor de muzică folk, instrumentist (m. 2021)
– 1952: S-a născut Octavian Ştireanu, jurnalist, politician şi scriitor – 70 de ani
– 1954: S-a născut George Şerban, scriitor, ziarist, om politic; a iniţiat Proclamaţia de la Timişoara (11 martie 1990); membru fondator al Alianţei Civice, vicepreşedinte şi preşedinte al Societăţii Timişoara (1990-1994), deputat PNŢCD (m. 1999)
– 1968: S-a născut fotbalistul internaţional şi antrenorul Dorinel Munteanu; este cel mai selecţionat jucător din echipa naţională a ţării pentru care a jucat de 134 de ori și a marcat 16 goluri
– 1972: A murit Marin Iorda (numele real: Marin Iordache), prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901) – 50 de ani
– 1980: A murit G. G. Ursu, istoric literar, poet şi memorialist (n. 1911)
– 1982: A murit actorul Nicolae Gărdescu (n. 1903) – 40 de ani
– 1988: A murit criticul şi istoricul literar Şerban Cioculescu; editor şi comentator al lui I. L. Caragiale; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)
– 1988: A murit Tudor Bugnariu, sociolog şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1909, la Budapesta)
– 1995: A murit soprana Lucia Bercescu – Ţurcanu (n. 1911)
– 1996: A murit muzicianul Virgil Oniţiu; fost consilier artistic în Comisia de ascultare a producţiilor muzicale ale Radiodifuziunii Române (n. 1929)
– 2015: A murit Ioan Chindriș, istoric literar, redactor cultural la studioul Radio Cluj (1962-1985) (n. 1938)
– 2020: A murit Ionuț Popa, fotbalist devenit ulterior antrenor de fotbal; a fost antrenorul echipei FC UTA Arad; cea mai mare parte a carierei și-a petrecut-o la UTA Arad, Politehnica Iași și Poli Timișoara (n. 1953)
EVENIMENTE EXTERNE
– Viena: Simpozion internațional AIEA privind materia primă a uraniului pentru ciclul combustibilului nuclear: explorare, minerit, producție, cerere și ofertă, probleme economice și de mediu (25 – 29 iun.)
– Los Angeles: Manifestări de comemorare a 13 ani de la moartea starului pop Michael Jackson
– Londra: Concert susținut de formația The Rolling Stones în Hyde Park
– Oran, Algeria: Jocurile Mediteraneene (CIJM), eveniment organizat sub auspiciile Comitetului Internațional al Jocurilor Mediteraneene (25 iun. – 5 iul.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Navigatorului”, sărbătorită cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu; decizia marcării acestei zile a fost luată la conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) de la Manila (Filipine) din 2010
– Ziua naţională a Republicii Croaţia (ziua declarării independenţei faţă de R.S.F.Iugoslavia/1991)
– Sărbătoarea naţională a Republicii Mozambic; aniversarea proclamării independenţei – 1975
– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovenia (ziua declarării independenţei faţă de RSF Iugoslavia – 1991)
– 1767: A murit Georg Philipp Telemann, compozitor, dirijor şi organist german (n. 1681) – 255 de ani
– 1822: A murit E.T.A. (Ernst Theodor Amadeus) Hoffmann, scriitor şi compozitor romantic german (n. 1776) – 200 de ani
– 1852: S-a născut Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al „modern-style-ului”, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona, cea mai cunoscută lucrare a sa fiind Sagrada Familia (Sfânta Familie) (m. 1926) – 170 de ani
– 1858: S-a născut Georges Courteline (pe numele său adevărat Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez, care a aparținut celei de-a doua generații de naturaliști (m. 1929)
– 1860: S-a născut compozitorul francez Gustave Charpentier (m. 1956)
– 1864: S-a născut Walther H. Nernst, chimist şi fizician german; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; a enunţat principiul al treilea al termodinamicii (1906); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1920 (m. 1941)
– 1903: S-a născut scriitorul englez George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (m. 1950)
– 1907: S-a născut Johannes Hans Daniel Jensen, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1973) – 115 ani
– 1908: S-a născut Willard Van Orman Quine, filosof şi logician american, considerat una dintre cele mai proeminente figuri din filosofia anglo-americană din ultima jumătate a secolului al XX-lea (m. 2000)
– 1911: S-a născut biochimistul american William Howard Stein; împreună cu Stanford Moore şi Christian B. Anfinsen, a obţinut Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, pentru studiile despre compoziţia şi funcţionarea enzimei pancreatice (m. 1980)
– 1912: A murit Lawrence Alma-Tadema (născut Lourens), pictor britanic de origine olandeză (n. 1836) – 110 ani
– 1918: S-a născut compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (m. 2015)
– 1924: S-a născut regizorul american de film Sidney Lumet, unul dintre cei mai prolifici regizori ai erei moderne, conform „Encyclopedia of Hollywood” (m. 2011)
– 1926: S-a născut scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann; opera scriitoarei (lirică, teatru radiofonic şi proză) este marcată de dorinţa de evadare dintr–o existenţă adversă şi năzuinţa către o existenţă plenară („Timpul amânat”, „Bunul Dumnezeu din Manhattan”, „Malina”) (m. 1973)
– 1928: S-a născut desenatorul belgian Pierre Culliford (pseudonimul Peyo), creatorul ştrumfilor (mici creaturi fictive, de culoare albastră, personaje ale benzilor desenate) (m. 1992)
– 1928: S-a născut Alexei Abrikosov, fizician şi profesor rus; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu Vitali Ghinzburg şi Anthony Leggett pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (m. 2017)
– 1929: S-a născut Eric Carle, autor american de orgine germană, designer și ilustrator de cărți pentru copii; cartea sa ilustrată The Very Hungry Caterpillar / Omida mâncăcioasă, publicată pentru prima dată în 1969, a fost tradusă în peste 66 de limbi și vândută în peste 50 de milioane de exemplare (m. 2021)
– 1929: A murit Georges Courteline (nume real: Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez (n. 1858)
– 1937: S-a născut americanul Baron Wolman, primul fotograf al legendarei reviste „Rolling Stone”, care a surprins momente importante din istoria rockului în instantanee de neuitat cu Jimi Hendrix şi Grace Slick (m. 2020) – 85 de ani
– 1940: S-a născut A. J. Quinnell, scriitor britanic (pe numele adevărat Philip Nicholson); este cunoscut mai ales pentru romanul “Man on Fire” (m. 2005)
– 1944: S-a născut Gary David Goldberg, scriitor şi producător american de televiziune şi film (m. 2013)
– 1963: S-a născut, în Spania, scriitorul canadian Yann Martel, cunoscut mai ales pentru romanul pentru care a fost recompensat cu un Premiu Man Booker pentru ficţiune în anul 2002 – „Life of Pi” – ecranizat în anul 2012 de Ang Lee şi câştigător a patru statuete – pentru regie, imagine, coloană sonoră originală şi efecte speciale – la cea de-a 85-a ediţie a premiilor Academiei Americane de Film, cel mai mare număr de Oscaruri obţinut de un film la ceremonia din anul 2013
– 1963: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi producătorul britanic de origine cipriotă George Michael (numele real: Georgios Kyriacos Panayiotou); star de prim rang al muzicii pop (m. 2016)
– 1983: A murit compozitorul argentinian Alberto Ginastera (n. 1916)
– 1984, 25/26: A murit Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (n. 1926)
– 1986: S-a născut Wong Kah Chun (cunoscut și sub numele de Kahchun Wong), dirijor și compozitor din Singapore
– 1995: A murit fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi amândoi cu Premiul Nobel pentru fizică pe 1951 (n. 1903)
– 1997: A murit oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau; a condus numeroase expediţii oceanografice la bordul navei „Calypso” (din 1952), realizând şi numeroase filmări subacvatice („Lumea tăcerii”, „Aventurile navei Calypso”); în 1943, împreună cu Émile Gagnan, a inventat scafandrul autonom; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (n. 1910) – 25 de ani
– 2009: A murit actriţa americană de film Farrah Fawcett, fost sex-simbol al anilor ’70 și ’80 ai secolului XX (n. 1947)
– 2009: A murit cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „Regele muzicii pop” (n. 1958)
– 2010: A murit artistul Wu Guanzhong, considerat părintele picturii chineze contemporane (n. 1919)
– 2014: A murit scriitoarea spaniolă Ana María Matute (n. 1925)
– 2016: A murit Bill Cunningham, fotograf american de modă; a lucrat peste 40 de ani la cotidianul „New York Times” (n. 1929)
– 2018: A murit fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (n. 1930)