Calendarul zilei – 8 Mai

Publicat de Codrin RAITA, 8 mai 2022, 05:00 / actualizat: 9 mai 2022, 15:28

S-a întâmplat într-o zi de 8 mai

* Se împlinesc 170 de ani (1852) de când, la Iaşi, a avut loc premiera comediei „Chiriţa în provincie”, de Vasile Alecsandri (8/20)

* Acum 137 de ani (1885) trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti, alcătuită din iniţiativa şi sub conducerea lui George Stephănescu, dădea primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix”, de Gaetano Donizetti (8/20)

* Cu 136 de ani în urmă (1886) avea loc lansarea pe piaţă a băuturii răcoritoare „Coca-Cola”, inventată de farmacistul american John Pemberton (din Atlanta, Georgia). La această dată, Dr. John Pemberton a vândut, cu 5 cenți, primul pahar de Coca-Cola, la Jacobs’ Pharmacy. Servind doar nouă băuturi pe zi în primul său an, Coca-Cola a devenit în timp, un brand de succes

* În urmă cu 101 ani (1921), în perioada 8 – 12 mai, se desfășura la București Congresul Partidului Socialist. Delegații au votat transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist (9 mai 1921 – 22 decembrie 1989), numit inițial Partidul Socialist-Comunist din România, și afilierea la Internațonala a III-a comunistă, fără condiții și rezerve

* Acum 77 de ani (1945) avea loc semnarea, la Moscova, a Acordului comercial româno-sovietic, pe 5 ani, în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice („faimoasele” sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovromurile au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de când era inaugurat, în clădirea Poştei Centrale din Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie al României) – primul director, Florian Georgescu

* În urmă cu 32 de ani (1990) Sovietul Suprem al Estoniei a adoptat legea privind simbolurile de stat şi a schimbat denumirea ţării din Republica Sovietică Socialistă Estonia în Republica Estonă

* Acum 19 ani (2003) congresul SUA a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să adere la această organizaţie: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia

* Cu 14 ani în urmă (2008) torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, fiind adusă de o echipă de alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing. A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Beijing, China în perioada 8 august – 24 august 2008

* Acum 4 ani (2018) fostul preşedinte al SUA, Donald Trump, a anunțat că retrage SUA din acordul nuclear iranian, semnând, de asemenea, un memorandum prezidențial care a restabilit sancțiunile nucleare din SUA asupra regimului iranian. În aprilie 2021, actuala administraţie Biden a confirmat reluarea negocierilor cu Iranul, în format multilateral, în scopul relansării Acordului nuclear

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Duminica Femeilor creștine”, stabilită în Duminica a 3-a după Paşti sau a Mironosiţelor (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Fericitul Ieremia Valahul, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi”, marcată din 2015, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La această dată, în 2002 (- 20 de ani), a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 202 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

– „Ziua Naţională Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010, pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua Mamei” (în 2022, la 1 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1877: S-a născut Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (m. 1963) – 145 de ani

– 1879: S-a născut Ioan Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1945)

– 1908: S-a născut Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (m. 1985)

– 1924: S-a născut scriitorul și publicistul Petru Dumitriu; stabilit din anul 1960 în Germania, reîntors în România în 1996; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1924: S-a născut Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România. După 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (m. 2014)

– 1929: S-a născut Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară, regizor de teatru şi televiziune (m. 1978)

– 1933: A murit Spiridon Popescu, scriitor, publicist şi pedagog (n. 1864)

– 1937: S-a născut Ferenc László, muzicolog, flautist şi profesor român de etnie maghiară (m. 2010) – 85 de ani

– 1937: S-a născut fostul ambasador Dumitru Ciauşu, diplomat de carieră; a reprezentat România în Republica Federală Germania, Norvegia, Franţa, precum şi în comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturilor omului, precum şi în calitate de secretar de stat în MAE; ultima sa misiune în serviciul exterior a fost de ambasador al României în Republica Franceză (m. 2011) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, eseist, traducător de limbă spaniolă, jurnalist şi diplomat (m. 2018) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Constantin Prut, critic şi istoric de artă, profesor; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română

– 1948: S-a născut poetul Vasile Dan

– 1950: S-a născut scriitorul şi profesorul Gheorghe Crăciun (m. 2007)

– 1956: S-a născut fostul fotbalist internaţional Victor Piţurcă; a antrenat de două ori echipa naţională de fotbal a României, pe care a reuşit să o califice de fiecare dată la turneele finale ale Campionatului European

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bikerich (n. 1895)

– 1968: A murit G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (n. 1883)

– 1970: S-a născut Anca Ţurcaşiu, solistă vocală şi actriţă

– 1977: A murit Ion Cârja, prozator şi deţinut politic român (n. 1922) – 45 de ani

– 1979: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (n. 1913)

– 2007: A murit actorul Victor Moldovan (n. 1926) – 15 ani

– 2011: A murit George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (n. 1924)

– 2020: A murit arheologul, clasicistul și profesorul Alexandru Barnea (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Havana: Președintele mexican, Andrés Manuel López Obrador sosește în Cuba (8 – 9 mai)

– San José, Costa Rica: Ceremonia de învestire în funcție a președintelui Rodrigo Chaves

– Hong Kong: Alegerea directorului executiv al Hong Kong-ului

– Kiel, Germania: Alegeri regionale în Landul Schleswig-Holstein

– Belfast, Regatul Unit: Manifestări de marcare a 15 ani de la stabilirea unui guvern bi-confesional în Irlanda, care reunește catolici separatiști și protestanți unioniști, în urma așa-numitelor acorduri de pace din Vinerea Mare

– Tromsoe, Norvegia: Arctic Frontiers organizează conferința anuală dedicată problemelor din zona arctică (8 – 11 mai)

– Miami Gardens, SUA: Campionatul Mondial de Formula 1 – GP Miami 2022, Grand Prix

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului Ovarian”; iniţiativa marcării acestei zile a avut loc în 2009, când reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor din întreaga lume şi profesionişti din domeniul medical s-au reunit într-o conferinţă internaţională axată pe un schimb de experienţe din lupta lor împotriva acestui tip de cancer; a devenit zi internaţională în anul 2013

– 8 – 9.V: „Zilele Comemorării şi Reconcilierii în Memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei; a luat sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939)

– „Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”; marchează ziua de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii), elveţianul Henry Dunant (8.V.1828-30.X.1910); laureat, împreună cu francezul Frédéric Passy, al Premiului Nobel pentru pace pe 1901. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după Bătălia de la Solferino, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, care a făcut 40.000 de victime, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale ”Siamo tutti fratelli” (suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi. În 1863 s-a întrunit pentru prima oară Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate. NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010. Tot în prima duminică a lunii mai este sărbătorită și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania

– „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii”, cea de-a 59-a ediţie, marcată anual de Biserica romano catolică în cea de a patra duminică a Paştelui, cunoscută şi sub denumirea de „Duminica Bunului Păstor” sau „Duminica Vocaţiei”. În diversitatea şi în specificul fiecărei vocaţii, personale şi ecleziale (la preoţie şi la viaţa consacrată), este vorba de a asculta, a discerne şi a trăi chemarea Domnului. Este ziua în care Biserica meditează şi se roagă pentru darul vocaţiei, pe care îl primeşte fiecare creştin

– „Ziua Internaţională a Talasemiei”, iniţiată de Federaţia Internaţională a Talasemiei; din 2007 (- 15 ani) este marcată şi în România de Asociaţia Persoanelor cu Talasemie Majoră

– 1521: S-a născut Petrus Canisius, scriitor și teolog iezuit olandez, pedagog, considerat primul iezuit german, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (m. 1597)

– 1745: La această dată a fost botezat Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (m. 1801)

– 1753: S-a născut preotul Miguel Hidalgo, erou naţional mexican; unul dintre conducătorii Războiului de independenţă împotriva dominaţiei spaniole; înfrânt la Calderón, lângă Guadalajara, a fost prins şi executat (m. 1811)

– 1794: A murit chimistul francez Antoine Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (n. 1743)

– 1873: A murit John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician şi economist englez; unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea utilitarismului (n. 1806)

– 1880: A murit scriitorul francez Gustave Flaubert (n. 1821)

– 1884: S-a născut omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al SUA între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (m. 1972)

– 1899: S-a născut Friedrich August von Hayek, economist şi filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1974; de numele său este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontană a pieței (m. 1992, în Germania)

– 1903: S-a născut Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), actor francez de film (m. 1971)

– 1903: A murit pictorul francez Paul Gauguin (n. 1848)

– 1906: S-a născut regizorul italian de film Roberto Rossellini; unul dintre cei mai importanți regizori ai filmului neorealist italian (m. 1977)

– 1914, 8/21: S-a născut, în Lituania, Romain Gary (pe numele său adevărat Roman Kacew), scriitor, regizor, cineast şi diplomat francez (m. 1980, la Paris). NOTĂ: A mai semnat sub pseudonimul Émile Ajar

– 1917: S-a născut filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2005) – 105 ani

– 1926: S-a născut Sir David Attenborough, redactor științific și cercetător naturalist britanic; s-a remarcat în calitate de realizator al unui număr impresionant de documentare de televiziune despre natură și viața animalelor sălbatice; „părintele documentarului BBC” este considerat pe scară largă în Marea Britanie o comoară națională

– 1927: S-a născut Murray Lerner, regizor și producător de documentare muzicale, scriitor și editor american (m. 2017) – 95 de ani

– 1936: A murit filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (n. 1880)

– 1937: S-a născut Thomas Ruggles Pynchon Jr., scriitor postmodern american – 85 de ani

– 1938: S-a născut desenatorul francez Jean Henri Gaston Giraud (cunoscut sub pseudonimul Moebius), considerat părinte al benzilor desenate în Europa (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (numele real: Eric Hilliard Nelson) (m. 1985)

– 1945: S-a născut Keith Jarrett, pianist și compozitor american de jazz

– 1947: S-a născut biologul american Robert Horvitz; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru medicină pe 2002, împreună cu britanicii Sydney Brenner şi John Sulston, pentru descoperirea reglării genetice a dezvoltării organelor și moartea celulară programată – 75 de ani

– 1947: S-a născut soprana britanică Felicity Lott – 75 de ani

– 1960: A murit John Henry Constantine (J.H.C.) Whitehead, matematician britanic (n. 1904, în India)

– 1975: S-a născut Enrique Iglesias (nume complet: Enrique Miguel Iglesias Preysler), cântăreț, compozitor, producător muzical, manechin și actor spaniol; considerat „regele premiilor Billboard ale muzicii latino-americane”; fiul cântăreţului Julio Iglesias

– 1985: A murit Theodore Sturgeon (pe numele său real Edward Hamilton Waldo), scriitor american de science fiction (n. 1918)

– 1988: A murit scriitorul american Robert A. Heinlein, autor de romane ştiinţifico-fantastice (n. 1907)

– 1990: A murit compozitorul italian Luigi Nono, unul dintre cei mai proeminenţi creatori ai secolului al XX-lea (n. 1924)

– 1991: A murit Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (n. 1903)

– 1994: A murit actorul american George Peppard (n. 1928)

– 1996: A murit Luis Miguel Dominguín (pe numele real Luis Miguel González Lucas), celebru toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (n. 1926)

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928) – 25 de ani

– 1999: A murit actortul britanic de film Dirk Bogarde (n. 1921)

– 1999: A murit actorul american Ed Gilbert (n. 1931)

– 2012: A murit Maurice Sendak, cunoscut autor american de literatură pentru copii, devenit celebru graţie romanului grafic „Where the Wild Things Are” (n. 1928) – 10 ani

– 2013: A murit Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (n. 1926)

– 2015: A murit Rutger Gunnarsson, muzician, aranjor şi producător suedez; basist al trupei ABBA (n. 1946)

– 2021: A murit chimistul și pictorul american Spencer Silver; specializat în adezivi, inventatorul notiţelor adezive Post-it, alături de Art Fry (n. 1941) – 1 an