Calendarul zilei – 18 martie
Publicat de Codrin RAITA, 18 martie 2022, 05:00 / actualizat: 18 martie 2022, 13:58
S-a întâmplat într-o zi de 18 martie
* Cu 189 de ani în urmă (1833) se constituia, la Iaşi, din iniţiativa medicilor Iacob Cihac şi Mihai Zotta, Societatea de Medici şi Naturalişti, prima și cea mai veche societate științifică din România, având drept scop progresul medicinii şi ştiinţelor naturii, răspândirea cunoştinţelor agronomice, valorificarea bogăţiilor naturale, studierea faunei, florei şi apelor minerale ale Moldovei ş.a. Iacob Cihac (1800 – 1888), medic ceh de formație germană, s-a stabilit la Iași și a organizat serviciul sanitar al armatei din Moldova. Împreună cu Mihai Zotta (1806 – 1877), Protomedicul capitalei Iași, a înființat „Cercul ieșean de citire medicală”, care ulterior a devenit Societatea de Medici și Naturaliști din Iași (18/30)
* Acum 166 de ani (1856) avea loc semnarea, la Paris, a Tratatului de pace care a încheiat Războiul Crimeii (1853-1856). Partea din Tratat referitoare la Principatele Române prevedea înlăturarea protectoratului rus (care dura de 25 de ani), menţinerea suzeranităţii otomane, dar sub garanţia colectivă a marilor puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia şi Regatul Sardinei), convocarea unor Adunări ad-hoc pentru a consulta populaţia din Principate dacă doreşte sau nu unirea Moldovei cu Ţara Românească (18/30)
* Cu 151 de ani în urmă (1871) a avut loc insurecţia proletariatului parizian în Franţa. A fost răsturnată burghezia şi instaurată „Comuna din Paris” – nume dat guvernului instituit la această dată – înfrântă, la 28 mai 1871, de armata guvernamentală cu sprijinul Prusiei
* Acum 116 ani (1906) inginerul Traian Vuia (1872-1950), pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903), a realizat, la această dată, la Paris, pe câmpul de la Montesson, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său)
* În urmă cu 101 ani (1921) a fost semnată Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele de Tratatul de la Riga), între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. În ciuda succeselor poloneze, Rusia Bolșevică anexează Ucraina și Belarus
* Acum 97 de ani (1925) una dintre cele mai violente tornade din istoria SUA a lovit statele Missouri, Indiana şi Illinois, ducând la moartea a aproximativ 700 de oameni şi rănirea altor 13.000. Valoarea totală a pagubelor s-a ridicat la 16,5 miliarde de dolari, fenomenul rămânând în istorie sub denumirea de „Tri-State Tornado”
* Acum 68 de ani (1954) apărea (până la 3.X.1968) „Gazeta literară”, săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România. Publicaţia a fost continuată, din 1968, de revista „România literară”. Transformarea fostei „Gazete literare” în „România literară” s-a făcut de către o echipă redacțională condusă de Geo Dumitrescu (ca redactor-şef), Gabriel Dimisianu şi Ion Horea (redactori-şefi adjuncți) şi din care mai făceau parte: Teodor Balş (secretar general de redacție), Al. Cerna-Rădulescu (secretar de redacție), Ion Caraion, Valeriu Cristea, S. Damian, Nicolae Jianu, Marcel Mihalaş, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Petru Popescu, Lucian Raicu, Constantin Țoiu. Cu numărul 5/1968 începe ascensiunea lui Nicolae Breban, întâi ca redactor-şef adjunct, apoi, de la numărul 20/1970, redactor-şef. Între anii 1971 – 1988 director a fost George Ivaşcu. Este etapa cea mai lungă, înainte de 1989, în care prestigiul revistei s-a consolidat, România literară devenind o voce de autoritate nu doar în viața literară, ci chiar în cea socială. Din anul 1990, directorul revistei este Nicolae Manolescu
* Se împlinesc 60 de ani (1962) de la semnarea acordurilor de la Évian, rezultat al negocierilor întreprinse între reprezentanții guvernului francez și cei ai Guvernului provizoriu al Republicii Algeriene, care a reprezentat apoi guvernul în exil al Frontului de Liberație Națională (FNL), pentru a pune capăt războiului din Algeria. Acordurile, negociate în secret timp de câteva săptămâni în orașul francez Rousses, la granița cu frontiera elvețiană, au fost ulterior făcute publice la 18 martie 1962 în orașul Évian-les-Bains. A doua zi după semnare, a fost proclamată o încetare imediată a focului și s-a formalizat ideea începerii relațiilor de cooperare între cele două state. Acordurile au fost ulterior ratificate prin referendum atât de partea franceză, în care 91% dintre francezi au votat în favoarea acordurilor, cât și de partea algeriană, în cadrul unui referendum de autodeterminare desfășurat la 1 iulie același an. La 3 iulie, Franța a recunoscut solemn independența Algeriei
* Într-o zi de 18 martie, acum 57 de ani (1965), cosmonautul rus lt. Alexei Leonov (1934 – 2019), devenea primul om care realiza o ieşire în spaţiu, în cadrul zborului Voskhod 2, conectat la navă cu un cablu de 5,35 metri (pentru 12 minute şi 9 secunde). La sfârşitul plimbării spaţiale, costumul spaţial al lui Leonov s-a umflat în vidul spaţial până la punctul în care el nu a putut reintra în sas. El a deschis o valvă pentru a permite depresurizarea parţială a costumului şi abia a reuşit să reintre în capsulă. Leonov a petrecut aproximativ 18 luni de antrenament intensiv pentru această misiune
* Se împlinesc 20 de ani (2002), de când, în perioada 18-27 martie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Numărul persoanelor înregistrate – 21.680.974 a scăzut cu 1.129.061 faţă de recensământul din 1992. Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 89,47%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. La data de 1 februarie 2022, a început recensământul populației și locuințelor, prin desfășurarea primei etape, cea de preluare a datelor din surse administrative și de creare și populare a bazei de date a recensământului cu acest prim set de date
* Cu 8 ani în urmă (2014) Peninsula Crimeea din sudul Ucrainei a fost anexată la Federaţia Rusă în urma semnării, la această dată, la Kremlin, a unui tratat în acest sens de către preşedintele rus, Vladimir Putin, şi liderii proruşi ai regiunii. Documentul a fost ratificat rapid de cele două Camere ale Parlamentului federal rus şi promulgat, la 21 martie, de preşedintele Putin. Promulgarea a finalizat procedura juridică de unire a Crimeii cu Rusia. Anexarea pensinsulei nu este recunoscută, însă, nici de Kiev şi nici de comunitatea internaţională. Această anexare, ca şi semnarea tratatului au fost precedate, la 16 martie, de un referendum separatist în cadrul căruia aproximativ 97% din alegătorii din Crimeea s-ar fi pronunţat în favoarea ataşării peninsulei la statul rus
Aniversări – Comemorări
– 1823: S-a născut Constantin D. Aricescu, istoric, scriitor şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească (m. 1886)
– 1884: S-a născut Julius Bielz, istoric de artă, etnograf, muzeograf, colecţionar şi publicist sas din Transilvania (m. 1958)
– 1892: S-a născut (la Roma) Al[exandru] Duiliu Zamfirescu; prozator şi traducător (traduceri din Jorge Amado şi Francisco Javira); după anul 1919, bogată carieră diplomatică; fiul scriitorului Duiliu Zamfirescu (m. 1968) – 130 de ani
– 1896: S-a născut Alexandru Colorian, poet simbolist şi publicist (m. 1971)
– 1899: S-a născut actorul şi profesorul Ion Finteşteanu (numele real: Iţic Finchelstein) (m. 1984)
– 1909: S-a născut Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă (exeget al operei lui Constantin Brâncuşi), traducător (a realizat prima varinată în limba română a epopeii naţionale finlandeze „Kalevala”) publicist şi poet; deţinut politic (din 1952) în lagărul de muncă Capul Midia şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (m. 2008)
– 1910: S-a născut prozatoarea Ioana Postelnicu (pseudonimul Eugeniei-Ioana Banu) (m. 2004)
– 1913: S-a născut (în Macedonia) George Marcu, folclorist, compozitor şi dirijor; studii despre folclorul aromân (m. 1984)
– 1915, 18/31: S-a născut Gheorghe Pavelescu, etnolog şi folclorist, doctor în filosofia culturii, în sociologie rurală şi în etnologie; a publicat peste 200 de studii despre arta tradiţională, folclor, magie populară, etnomedicină, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Cluj şi Sibiu (m. 2008)
– 1917: S-a născut (la Herson în Ucarina, unde familia sa era refugiată) Mircea Ionescu-Quintus, om politic liberal, jurist şi epigramist; preşedinte de onoare al PNL (din 2002), preşedinte al PNL (1993-2001); preşedinte al Senatului (feb. – nov. 2000); ministru al justiţiei (1991-1992); preşedinte de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România; fost deţinut politic (în anii 1948 şi 1952-1954); veteran de război (înaintat în gradul de general-maior cu două stele, în retragere) (m. 2017) – 105 ani
– 1921: S-a născut ÎPS Bartolomeu (numele de mirean: Valeriu Anania), fost arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului (din 1993) şi mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (întronizat la 25.III.2006); teolog, dramaturg, poet şi traducător; membru de onoare al Academiei Române (din noiembrie 2010) (m. 2011)
– 1926: S-a născut Romul Munteanu, critic şi istoric literar, comparatist (m. 2011)
– 1926: A murit Ioan Paul, profesor de estetică la Universitatea din Cluj, prozator din gruparea „Vieţii româneşti” (n. 1857)
– 1927: S-a născut juristul Ion P. Filipescu; contribuţii în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2002) – 95 de ani
– 1937: S-a născut Horia Moculescu, compozitor de muzică uşoară, pianist, interpret vocal, mediator şi creator de programe TV – 85 de ani
– 1942: S-a născut Eugen Dorcescu (pseudonimul literar al lui Eugeniu Berca), poet, prozator, eseist şi traducător; membru al Uniunii Scriitorilor din România – 80 de ani
– 1946: S-a născut Sorin Dumitrescu, pictor, grafician, publicist şi profesor; fondatorul Editurii şi Fundaţiei „Anastasia”; membru corespondent al Academiei Române din 2006
– 1953: A murit Mihai Costăchescu, istoric şi folclorist; s-a remarcat ca editor de izvoare slavo-române; autor a numeroase monografii istorice despre sate moldoveneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1884)
– 1955: S-a născut ÎPS Casian Crăciun (numele la botez: Costică), Arhiepiscopul Dunării de Jos (din iulie 1994)
– 1955: S-a născut István Bessenyei, actor, regizor și director de teatru maghiar din România (m. 2018)
– 1957: S-a născut Horia-Roman Patapievici, scriitor, fizician, filosof şi eseist – 65 de ani
– 1960: A murit Vasile Al-George, poet, publicist şi traducător (mai ales din literatura maghiară) (n. 1895)
– 1968: A murit Eugen Cuteanu, compozitor şi violonist, fondator al cvartetului de coarde timişorean ce-i poartă numele (n. 1900)
– 1972: S-a născut Diana Manuela Câmpan, critic literar, scriitoare și profesoară – 50 de ani
– 1984: A murit părintele profesor Ene Branişte, considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturgiști ai Ortodoxiei românești (n. 1913)
– 1991: A murit Maria Holban, istoric (studii de valoare legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc, secolele XIII-XIV); membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1901)
– 1994: A murit actriţa Gina Patrichi (n. 1936)
– 2007: A murit (la Paris) sculptorul şi profesorul Ovidiu Maitec; membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1925) – 15 ani
– 2016: A murit lingvistul şi ziaristul Şerban Iliescu, cel care, timp de peste 20 de ani, a realizat la Radio România Actualităţi rubrica „Ghid radiofonic de exprimare corectă” (n. 1956)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Termen limită dat de UE, Ungariei ca aceasta să-şi retragă veto-ul exprimat faţă de tranzacţia dintre VIG şi Aegon, în caz contrar urmând să trimită Ungaria în faţa tribunalului european pentru violarea dreptului exclusiv al UE de a aproba tranzacţii
– Évian-les-Bains, Franța: Ceremonii de marcare a 60 de ani de la semnarea acordurilor de la Évian prin care se recunoștea independența Algeriei și se stabilea un armistițiu în ziua următoare
– Atena: Audierea în procesul lui Dimitris Lignadis, fost director artistic al Teatrului Naţional, pentru viol asupra minorilor
– Londra: Lansare celui de-al doilea film din serialul „Downton Abbey”
– Santiago de Chile: Festivalul Lollapalooza (18 – 20 mar.)
– San José, Costa Rica: Concert Coldplay, în deschiderea „Muzicii Sferelor”, turneu ecologic
– New Delhi, India: Festivalul primăverii „Holi”
– Baikonur, Kazahstan: Decolarea a trei cosmonauți ruși către Stația Spațială Internațională
– Nyon, Elveția: Are loc tragerea la sorți pentru sferturi și semifinale la UEFA Champions League 2021/2022
– Sakhir, Bahrain: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Bahrainului (18 – 20 mar.)
– Belgrad: Campionatele Mondiale de Atletism în sală (18 – 20 mar.)
– Holmenkollen, Norvegia: Cupa Mondială de biatlon masculin, etapa Holmenkollen (18 – 20 mar.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Somnului”, inițiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru prima dată la 14 martie 2008, este marcată, anual, în vinerea dinaintea echinocțiului de primăvară, şi este menită să aducă în atenţie importanţa pentru sănătate a unui somn de calitate şi să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl prezintă tulburările de somn, în special a apneii obstructive; sloganul de anul acesta este: „Somn de calitate, minte sănătoasă, lume fericită”
– 1822: A murit pedagogul francez Valentin Häuy, fondatorul primei şcoli pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784 (n. 1745) – 200 de ani
– 1842: S-a născut Stéphane Mallarmé (numele real Étienne Mallarmé), poet şi critic francez (m. 1898) – 180 de ani
– 1844: S-a născut Nikolai Rimski-Korsakov, compozitor, dirijor şi muzicolog rus (m. 1908). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 6 martie 1844
– 1858: S-a născut Rudolf Diesel, inginer german, inventator al motorului cu aprindere prin compresiune care-i poartă numele (brevetat în 1892) (m. 1913)
– 1869: S-a născut omul politic conservator britanic (Arthur) Neville Chamberlain, prim-ministru al guvernului de uniune naţională (28.V.1937-10.V.1940); a dus o politică de conciliere faţă de Germania nazistă, fiind unul dintre principalii promotori ai „Acordului de la München” (1938) (m. 1940)
– 1871: A murit Augustus De Morgan, matematician britanic; celebru pentru contribuțiile sale în logica matematică, motiv pentru care este considerat întemeietorul logicii formale (n. 1806)
– 1882: S-a născut Gian Francesco Malipiero, compozitor, muzicolog şi critic muzical italian (m. 1973) – 140 de ani
– 1905: S-a născut fizicianul american Thomas Townsend Brown; a fost primul care a descoperit teoria referitoare la legăturile dintre electromagnetism şi câmpurile gravitaţionale ale lui Einstein (m. 1985)
– 1910: A murit filologul elveţian Adolf Tobler; specialist în lingvistică romanică; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1835)
– 1913: S-a născut René Clément, regizor de film, scenarist şi actor francez (m. 1996)
– 1926: S-a născut actorul american de film Peter Graves, cunoscut pentru personajul Jim Phelps din serialul de televiziune „Mission: Impossible”, difuzat între anii 1967 şi 1973 (m. 2010)
– 1929: S-a născut scriitoarea germană Christa Wolf, cea mai cunoscută romancieră din fosta RDG (m. 2011)
– 1930: S-a născut trompetistul britanic de jazz Pat Halcox (m. 2013)
– 1932: S-a născut John (Hoyer) Updike, prozator, poet şi eseist american (m. 2009) – 90 de ani
– 1934: S-a născut cântăreţul american de muzică country Charley Pride, primul star de culoare al acestui gen muzical, chitarist și jucător profesionist de baseball (m. 2020)
– 1936: S-a născut Frederik Willem De Klerk, al șaptelea și ultimul președinte al Africii de Sud în perioada de apartheid, servind din septembrie 1989 până în mai 1994, precum și vicepreședintele țării între mai 1994 și iunie 1996 (m. 2021)
– 1941: S-a născut Wilson Pickett, cântăreţ și compozitor afro-american de muzică soul (m. 2006)
– 1943: S-a născut actorul american Kevin Dobson, cunoscut pentru rolurile din seriale ca „Kojak” şi „Days of Our Lives” (m. 2020)
– 1947: S-a născut Antonio Miró, creator de modă, specialist în design şi om de afaceri, reprezentant de seamă al modei spaniole (m. 2022) – 75 de ani
– 1952: S-a născut (în Franța) Salome Zurabisvili, politiciană și fostă diplomată georgiană, președintele Georgiei din 2018 – 70 de ani
– 1956: A murit Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici al Ohridei și Jiciei (cunoscut și ca „Nicolae al Sârbilor” sau „Noul Ioan Gură de Aur”), unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericești din secolul al XX-lea, model de slujitor, învățător și conducător al creștinilor pe calea cea sfântă a credinței, a dragostei și a nădejdii (n. 1880)
– 1956: A murit romancierul american Louis Bromfield (n. 1896)
– 1959: S-a născut Luc Besson, regizor, scenarist şi producător de film francez
– 1959: S-a născut Irene Cara, cantautoare şi actriţă de film americană de origine cubaneză
– 1961: S-a născut Grant Hart, muzician american, solist, toboșar și compozitor al trupei de rock „Husker Du” (m. 2017)
– 1963: S-a născut actriţa şi cântăreaţa afro-americană Vanessa Williams; prima femeie de culoare aleasă Miss America, în 1983
– 1964: A murit Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (n. 1894). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)
– 1971: A murit filologul german Ernst Gamillscheg, specialist în filologie română; a întemeiat, la Berlin, Institutul de Filologie Română; membru corespondent străin al Academiei Române (1929) (n. 1887)
– 1980: A murit (la Locarno/Elveţia, unde se stabilise în ultimii ani ai vieţii) Erich Fromm, psihanalist şi filosof german de origine evreiască; a fost un apropiat al „Şcolii de teorie critică” de la Frankfurt; în 1934 s-a stabilit în Statele Unite (n. 1900)
– 1988: A murit muzicianul Charles Williams Butterfield, cotat printre cei mai buni trompetişti americani albi de dixieland (n. 1917)
– 1996: A murit poetul grec Odysseus Elytis; Premiul Nobel pentru literatură pe 1979 (n. 1911)
– 2005: A murit dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (n. 1927)
– 2008: A murit Anthony Minghella, regizor de film, scenarist şi dramaturg britanic; câştigător al unui premiu Oscar pentru filmul „Pacientul englez” (1996) (n. 1954)
– 2009: A murit (în urma unui accident de schi) actriţa de film britanică Natasha Richardson; fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liamm Neeson (n. 1963)
– 2011: A murit avocatul şi diplomatul Warren Christopher, fost secretar american de stat; a fost învestit în funcţia de secretar de stat adjunct la 26 februarie 1977, şi a servit în această poziţie până la 20 ianuarie 1981; s-a implicat în negocierea Acordurilor Algeriene şi în eliberarea a 52 de ostatici americani din Iran şi a condus relaţiile chino-americane cu Republica Populară Chineză şi o comisie legată de drepturile omului. Preşedintele Jimmy Carter i-a acordat, pe 16 ianuarie 1981, Medalia Prezidenţială a Libertăţii, cea mai importantă distincţie civilă a naţiunii (n. 1925)
– 2014: A murit scriitorul american Lucius Shepard (n. 1943)
– 2017: A murit chitaristul, cântăreţul şi compozitorul american Chuck Berry (nume complet: Charles Edward Anderson Berry Sr.), unul dintre pionierii muzicii rock and roll (n. 1926) – 5 ani
– 2017: A murit dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown, una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (n. 1936) – 5 ani
– 2020: A murit Alfred Merrill Worden, astronaut și inginer american; a fost pilotul modulului de comandă pentru misiunea lunară Apollo 15, cea de-a patra misiune cu echipaj uman pe Lună, ce a fost lansată la 26 iulie 1971; a fost primul astronaut care a realizat o misiune extravehiculară în spaţiul cosmic în afara orbitei terestre, la întoarcerea din misiunea de survolare a Lunii din 1971; faptul că a rămas singur pe orbita Lunii, timp de trei zile, i-a adus recordul Guiness de „cel mai izolat om de orice altă persoană” – cei mai apropiaţi oameni de Al Worden fiind cei doi colegi de misiune aflaţi pe suprafaţa Lunii la distanţa de 3.600 de kilometri (n. 1932)