Calendarul zilei – 5 martie

Publicat de Codrin RAITA, 5 martie 2022, 05:00 / actualizat: 5 martie 2022, 7:42

S-a întâmplat într-o zi de 5 martie

* Cu 591 de ani în urmă (1431) erau menţionaţi pentru prima dată husiţii din Moldova. Ioan de Ryza, episcop catolic de Baia, a semnalat episcopului de Cracovia prezenţa în Bacău a unui nucleu husit (majoritatea refugiaţi din Ungaria şi Polonia), faţă de care domnul Alexandru cel Bun s-a arătat tolerant. Moldova era singurul loc din Europa unde husiţii erau recunoscuţi ca o comunitate legală

* Acum 154 de ani (1868), la Teatro alla Scala din Milano, a avut loc premiera operei „Mefistofele”, pe muzica şi libretul compozitorului Arrigo Boito (pentru libret, sursa de inspiraţie a fost Faust de Johann Wolfgang von Goethe). Versiunea definitivă, destul de mult modificată, a fost prezentată publicului abia în anul 1881

* Acum 142 de ani (1880) au fost stabilite relaţiile diplomatice între România şi Republica Elenă, la nivel de legaţie, fiind ridicate la rang de ambasadă la 1 ianuarie 1939. Constantin Esarcu prezenta la această dată scrisorile de acreditare în calitate de ministru rezident. Întrerupte în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost restabilite la 25 august 1956, la nivel de ambasadă

* Cu 133 de ani în urmă (1889) avea loc primul concert simfonic susţinut în sala Ateneului Român. Orchestra Filarmonicii din Bucureşti, dirijată de George Enescu, a interpretat „Poema română”, creaţie a marelui compozitor

* Se împlinesc 120 de ani (1902) de când era adoptată Legea pentru organizarea meseriilor – „Legea Missir”, intrată în vigoare la 13/26.IX.1902 (5/18)

* În urmă cu 104 ani (1918) avea loc demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand l-a însărcinat pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, în speranţa că şeful conservatorilor, graţie încrederii ce inspira Puterilor Centrale, va putea încheia o pace în condiţii mai uşoare (5/18)

* În urmă cu 103 ani (1919), în data de 5/18 martie 1919, Consiliul de Miniştri a adoptat Decretul-lege nr. 1.053 pentru „Adoptarea calendarului gregorian pe ziua de 1 aprilie 1919”, publicat în Monitorul Oficial în 6 martie. A intrat în vigoare pe întregul cuprins al ţării, cu toate că existau diverse probleme de adaptare, în special în Basarabia, care nu era pregătită administrativ pentru trecerea la noul calendar şi a cărei populaţie s-a dovedit mai reticentă. Conform decretului, ziua de 1 aprilie 1919 (stil vechi) devenea oficial ziua de 14 aprilie (stil nou). Începând cu această dată, toate datele din România s-au scris conform calendarului gregorian

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de la premiera de gală (în Germania) a filmului „Nosferatu – Simfonia groazei” (titlu original: în germană „Nosferatu – Eine Symphonie des Grauens”), film mut german în cinci acte, produs în anul 1922 sub regia lui Friedrich Wilhelm Murnau. Filmul este o adaptare neautorizată a romanului „Dracula” scris de irlandezul Bram Stoker (1847-1912), fiind, de asemenea, unul dintre cele mai cunoscute filme expresioniste germane

* Într-o zi de 5 martie, acum 94 de ani (1928), avea loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care a fost aprobat şi Statutul de funcţionare. Reglementarea privind constituirea SDRR a apărut pe 22 decembrie 1927, în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2

* În urmă cu 82 de ani (1940) NKVD (Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice) a emis Ordinul de execuție în urma căruia a avut loc Masacrul de la Katyń, o execuție în masă a unor cetățeni polonezi de către forțele poliției secrete sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 15.000 și 25.000 de ofițeri militari și polițiști polonezi, luați prizonieri de Armata Roșie, în urma invadării Poloniei, în septembrie 1939, au fost împușcați la ordinul lui Stalin și înmormântați în gropi comune, în primăvara anului 1940. Masacrul de la Katyn este o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, care a condus la împărțirea Poloniei între Germania și URSS

* Acum 76 de ani (1946) Winston Churchill, premierul britanic din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, atrăgea atenţia pentru prima dată, într-un discurs susţinut la Universitatea Westminster College din Fulton/SUA, asupra divizării continentului european prin „Cortina de Fier” (începutul „Războiului Rece”)

* În urmă cu 54 de ani (1968), în perioada 5 – 10 martie, a avut loc, la Braşov, prima ediţie a Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”. Organizarea a fost asigurată de echipa Televiziunii Române, condusă de Tudor Vornicu, prezentator fiind actorul Iurie Darie. Din 1971 (după a patra ediţie) „Cerbul de Aur” şi-a încetat existenţa, dar după 21 de ani de tăcere, Festivalul s-a reluat în iunie 1992, tot la Braşov, şi s-a desfăşurat până în 2009 (cu o întrerupere între anii 1998 şi 2000). În anul 2018, între 29 august şi 2 septembrie, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la prima ediţie şi a 100 de ani de la Marea Unire (1 dec. 1918), Televiziunea Română a organizat ediţia cu numărul 18 a festivalului, într-un format cu totul special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, Gala Festivalului şi o Gală Centenară

* Acum 52 de ani (1970) intra în vigoare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT). Deschis spre semnare la 1.VII.1968, era valabil pentru o perioadă de 25 de ani. La 11.V.1995 comunitatea internaţională a hotărât prelungirea Tratatului pe termen nelimitat. NPT numără, în prezent, 190 de state-părţi. Coreea de Nord a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi la NPT. România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. Tratatul recunoaște cele 5 state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU ca state posesoare de arme nucleare: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Marea Britanie, Franţa şi China. Cu ocazia Conferinței de evaluare și extindere a NPT din 1995, statele-părți au extins Tratatul pe durată nedeterminată și au formalizat practica de a convoca, la fiecare 5 ani, o Conferință de evaluare a implementării sale (RevCon), facilitată de trei sesiuni ale unui Comitet pregătitor (PrepCom)

* La data de 5 martie 1990, acum 32 de ani, statuia din bronz a lui Vladimir I. Lenin, înaltă de 7 metri, de pe soclul din fața Casei Scânteii (după Revoluție, Casa Presei Libere) a fost demontată cu ajutorul macaragiului Gigi Gavrilescu, victimă a represiunilor de după revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Operațiunile de coborâre de pe soclu au început la 3 martie, iar la 5 martie, la 30 de ani de la inaugurarea sa, soclul a rămas gol. Timp de 20 de ani, statuia a stat în curtea Palatului de la Mogoșoaia, în prezent aflându-se într-un depozit al Primăriei Capitalei. Dezvelită în aprilie 1960, aceasta era opera sculptorului Boris Caragea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Florii de Colț”, delicata floare albă cu petale de catifea, prezentă pe crestele muntoase, este serbată la această dată deoarece numele „edelweiss” („alb nobil”), atât de cunoscut în limbile germană și engleză, a fost atestat pentru prima dată în scris în ziua de 5 martie 1784. Provenind din Himalaya și din Siberia, floarea de colț (pe numele științific „Leontopodium alpinum”) înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, Asia Centrală și de Est. În România, cunoscută și cu numele de „Floarea Reginei”, este declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită prin lege. Minunata plantă a stâncilor este simbolul purității, fidelității și iubirii

– 1887: S-a născut inginerul Corneliu Micloşi; cercetări în domeniul tehnologiei materialelor, mai ales privind sudarea oţelului; a elaborat o teorie nouă a căii ferate fără joante; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1963) – 135 de ani

– 1897, 5/18: S-a născut Barbu Solacolu; poet, dramaturg, memorialist şi traducător (m. 1976) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 18.III.1897 (stilul nou)

– 1902, 5/18: S-a născut Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu), poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX; cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică (m. 1959, la Paris) – 120 de ani

– 1909: S-a născut Alexandru Gregorian, poet, eseist şi jurnalist (m. 1987)

– 1910: S-a născut Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986); teolog, profesor, traducător; în vremea regimului comunist, a dăruit culturii teologice lucrări fundamentale, o nouă ediție a Noului Testament (1979) și a Bibliei sinodale (1982), cărți de cult diortosite, traduceri patristice valoroase și noi manuale pentru învățământul teologic; a reușit să salveze de la distrugere mai multe lăcașuri de cult, prin aplicarea metodei de translare a monumentelor istorice brevetată de ing. constructor Eugeniu Iordăchescu (m. 1986)

– 1920: S-a născut Radu Stanca, poet, dramaturg şi regizor; mentor şi membru marcant al Cercului literar de la Sibiu (m. 1962)

– 1925: A murit Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti, alături de Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1872)

– 1931: S-a născut Alfred Grieb, pictor și grafician (m. 2005)

– 1936: S-a născut Constantin Paiu, filolog, ziarist și critic de teatru

– 1939: A murit Moses Gaster, filolog, istoric literar şi folclorist (autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu); după 1885 s-a stabilit în Anglia; Mare Rabin al evreilor sefarzi din Marea Britanie; militant pentru drepturile evreilor, sionist; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1856)

– 1955: A murit Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (n. 1876)

– 1960: A murit Asztalos István, prozator, dramaturg şi reporter de limbă maghiară din România (n. 1909)

– 1970: A murit profesorul doctor docent Cornel Cărpinişan, creatorul şcolii româneşti de chirurgie toracică (n. 1904)

– 1999: A murit Tia Peltz, pictoriţă şi graficiană; fiica scriitorului Isac Peltz (n. 1923)

– 2004: A murit Irina Coroiu, critic de teatru şi film (n. 1950)

– 2005: A murit Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (n. 1920)

– 2005: A murit dirijorul şi violonistul Sergiu Comissiona; stabilit în Israel (din 1959), apoi în SUA (din 1976) (n. 1928)

– 2017: A murit naturalistul, paleontologul şi profesorul Theodor Anton Neagu; a organizat (în 1962) prima colecţie de micropaleontologie din România; autorul primului Tratat de Micropaleontologie publicat în România; membru titular al Academiei Române din 2001 (n. 1932) – 5 ani

– 2019: A murit Doru Popovici, compozitor, muzicolog, critic muzical, scriitor, ziarist şi profesor; realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română, din 1968 („Piese instrumentale” şi „Corespondenţe spirituale” se numără printre cele mai longevive cicluri de emisiuni ale instituţiei); ctitor în muzicologia românească al fenomenului literar inedit de interviu epistolar, memorialist şi scriitor de monografii (Nicolae Kirculescu, Mircea Popa, Nicolae Brânzeu, Ruxandra Donose, Miltiade Nenoiu), a promovat asiduu generaţia sa (n. 1932)

– 2019: A murit graficianul şi profesorul Ioachim Nica (n. 1937)

– 2019: A murit Ion Milovan, jucător și antrenor de handbal; una dintre cele mai mari personalități ale sportului de performanță și handbalului din județul Mehedinți (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Sesiunea anuală a Congresului Național al Poporului sau Adunării Naționale a Poporului (ANP) (5 – 18 mar.)

– Moscova: Sunt marcați 69 de ani de la moartea liderului sovietic Iosif Stalin

– Roma: Sunt sărbătoriți 100 de ani de la nașterea regizorului Pier Paolo Pasolini

– Berlin: Sunt marcați 100 de ani de la proiecția filmului „Nosferatu – Simfonia groazei”, adaptat după romanul „Dracula” de Bram Stoker

– Kourou, Franța: Are loc o nouă lansare de sateliți din constelația OneWeb

– Arabia Saudită: Maratonul de la Riad

– Italia: Ciclism – Strade Bianche

– Lenzerheide, Elveția: Cupa Mondială de schi alpin feminin, etapa Lenzerheide (5 – 6 mar.)

– Kvitfjell, Norvegia: Cupa Mondială de schi alpin masculin, etapa Kvitfjell (5 – 6 mar.)

– Sydney: Parada LGBT Mardi Gras

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Eficienţei Energetice”; pe 5 martie 1998, în Austria, a avut loc prima reuniune a experţilor din lume pentru a discuta despre criza energetică şi soluţiile sale posibile; marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra practicilor care vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră

– 1534: A murit pictorul italian Antonio da Correggio (pe numele său real Antonio Allegri) (n. 1489)

– 1574: S-a născut William Oughtred, matematician englez; lui i se atribuie crearea, în 1622, a riglei de calcul, invenţie ce a avut la bază logaritmii descoperiţi de John Napier şi scala logaritmică descoperită de Edmund Gunter. De asemenea, Oughtred a introdus semnul „×” pentru operaţia de înmulţire şi prescurtările „sin”, „cos” pentru funcţiile trigonometrice sinus şi cosinus (m. 1660)

– 1637: S-a născut pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (m. 1712) – 385 de ani

– 1696: S-a născut Giovanni Battista Tiepolo, pictor şi gravor italian (m. 1770)

– 1815: A murit medicul german Franz Anton Mesmer; fondatorul teoriei pseudoştiinţifice a magnetismului animal, numit ulterior „mesmerism”; inovator al terapiei prin hipnoză (n. 1734)

– 1827: A murit fizicianul italian Alessandro Volta; a inventat (1800), printre altele, pila electrică ce-i poartă numele – prima sursă de curent continuu; a studiat electricitatea atmosferică (n. 1745) – 195 de ani

– 1827: A murit Pierre Simon Laplace, matematician, astronom şi fizician francez; lucrări fundamentale în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, al ecuaţiilor cu derivate parţiale, al funcţiilor speciale; autorul (1796) unei cunoscute teorii cosmogonice (teoria „Kant-Laplace”) şi al unui „Tratat de mecanică cerească” (n. 1749) – 195 de ani

– 1856, 5/17: S-a născut pictorul rus Mihail Vrubel (m. 1910)

– 1870: S-a născut scriitorul american Franck Norris (m. 1902)

– 1887: S-a născut Heitor Villa-Lobos, compozitor, dirijor şi folclorist brazilian (m. 1959) – 135 de ani

– 1893: A murit Hippolyte Taine, istoric, estetician şi filosof francez (n. 1828)

– 1898: S-a născut Ciu En-Lai (Zhou Enlai), om politic comunist chinez; personalitate de seamă a Chinei, a acţionat, de-a lungul celor cinci decenii de activitate, pentru transformarea acesteia într-o ţară modernă; în anii ‘70 a fost iniţiatorul restabilirii relaţiilor R. P. Chineze cu ţările occidentale (m. 1976)

– 1905: S-a născut Günther Lüders, actor de film şi regizor german (m. 1975)

– 1907, 5/18: A murit chimistul şi omul politic francez Marcelin (Pierre Eugène) Berthelot; contribuţii în special în domeniul termochimiei ; împreună cu Vieille, a studiat pentru prima dată amestecurile explozive; lui i se datorează şi inventarea bombei calorimetrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1827) – 115 ani

– 1908: S-a născut Rex Harrison, actor englez de teatru şi film (m. 1990)

– 1909: S-a născut (în Rusia) Ossip K. Flechtheim, istoric, sociolog şi futurolog german; el a creat şi popularizat conceptul de „futurologie” (m. 1998)

– 1918: S-a născut James Tobin, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1955 (m. 2002)

– 1922: S-a născut Pier Paolo Pasolini, regizor, scenarist, scriitor, ziarist, teoretician şi critic de film italian (m. 1975) – 100 de ani

– 1931: S-a născut actorul francez de film Jean-Paul Roussillon (în februarie 2009 a obţinut premiul „César” pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul „Un conte de Noël”) (m. 2009)

– 1934: S-a născut Daniel Kahneman, psiholog și profesor israelian; contribuţiile sale sunt considerate deschizătoare de drum în domeniul psihologiei judecăţii şi luării de decizii, al euristicii, comportamentului economic şi psihologiei hedonice; Premiul Nobel pentru economie pe 2002, ”pentru a fi integrat avansurile investigației psihologice în știința economică în special în ceea ce se referă la judecata umană și la adoptarea de decizii în condiții de incertitudine”

– 1936: S-a născut Dean Stockwell, actor american de film și de televiziune (m. 2021)

– 1942: S-a născut Mike (Michael) Diamond Resnick, scriitor american de literatură științifico-fantastică (m. 2020) – 80 de ani

– 1947: A murit Alfredo Casella, pianist, dirijor şi compozitor italian (n. 1883) – 75 de ani

– 1953: A murit dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Dugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (n. 1879, în Georgia)

– 1953: A murit Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (n. 1891)

– 1956: S-a născut Teena Marie, cântăreaţă şi compozitoare americană de muzică R&B (m. 2010)

– 1957: S-a născut cântărețul şi compozitorul britanic Mark E. Smith; membru al trupei post-punk britanice „The Fall” (m. 2018) – 65 de ani

– 1958: S-a născut cântăreţul britanic Andy Gibb, membru al formaţiei „Bee Gees” (m. 1988)

– 1966: A murit poeta rusă Anna Ahmatova (pseudonimul Annei Andreevna Gorenko) (n. 1889)

– 1973: A murit Paul Kletzki, dirijor şi compozitor elveţian de origine poloneză (n. 1900)

– 1984: A murit baritonul italian Tito Gobbi (n. 1913)

– 1984: A murit organistul francez Pierre Cochereau (n. 1924)

– 2012, 5/6: A murit compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman; a compus, împreună cu fratele său, Richard; multe dintre melodiile semnate de ei au fost incluse pe coloanele sonore ale unor filme clasice produse de studiourile Walt Disney, precum „Mary Poppins” şi „Cartea Junglei” (n. 1925) – 10 ani

– 2013: A murit Hugo Chávez, om politic venezuelean, fost preşedinte al Venezuelei (1999-2013) (n. 1954)

– 2016: A murit Nikolaus Harnoncourt (Johann Nikolaus Graf von La Fontaine und Harnoncourt-Unverzagt), dirijor, muzicolog, gambist, violoncelist şi profesor austriac; cercetător de muzică veche; în 1953 a pus bazele primei formații baroce profesioniste din istoria muzicii, „Concentus Musicus Wien” (n. 1929)

– 2016: A murit Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971 (n. 1941)

– 2018: A murit Hayden White, istoric, filosof și profesor american; contribuții fundamentale în domeniul istoriografiei (n. 1928)

– 2018: A murit inventatorul britanic Trevor Baylis (nume complet: Trevor Graham Baylis); a creat aparatul de radio cu manivelă și lanterna ce se încarcă prin intermediul unei manivele (n. 1937)

– 2020: A murit André Chéret, artist francez de benzi desenate; creator, alături de Roger Lécureux, al personajului Rahan (1969) (n. 1937)