Calendarul zilei – 26 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 26 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 26 februarie 2022, 11:26

S-a întâmplat într-o zi de 26 februarie

* Cu 317 ani în urmă (1705) apărea prima menţiune documentară a denumirii Predeal, în scrisoarea lui Constantin Brâncoveanu către jupân Andreas, marele jude al cetăţii Braşovului, în legătură cu un transport de marfă, conţinând următorul pasaj: „Să pohteşti dumneata pe comandantul den Braşov ca să dea câţiva neamţi ajutor, să vie postavul până la hotarul Tatar, adeca pân la Predeal ca să n’aibă postavul vreo zătniceală”. Pasul Predeal a fost folosit pentru prima dată la trecerea de oşti în Ardeal în anul 1611, când, disperaţi de prigoana lui Gabriel Bathory – principele Ardealului – saşii braşoveni l-au chemat în ajutor pe domnitorul muntean Radu Şerban. Predealul a însemnat, vreme de secole, hotarul dintre două provincii româneşti: Transilvania şi Ţara Românească

* Acum 156 de ani (1866) avea loc deschiderea lucrărilor Conferinţei de la Paris a celor şapte mari puteri europene (până în 23.V/4.VI.1866), convocată pentru a discuta problema Principatelor Unite, a căror unire nu fusese recunoscută decât pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (26.II/10.III)

* În urmă cu 131 de ani (1891) era înfiinţată Societatea (Asociaţia) Arhitecţilor Români (în prezent Uniunea Arhitecţilor din România), al cărei prim preşedinte a fost, în perioada 1891-1894, Alexandru Orăscu

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când lua fiinţă, la Bucureşti, pe lângă Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică. Actualul Institut de Sănătate Publică București a fost înființat prin „Legea pentru Înființarea Institutului de igienă și sănătate publică”, promulgată de regele Ferdinand I la 26 februarie 1927. Crearea Institutului de igienă și sănătate publică este rodul efortului profesorului Dimitrie Mezincescu care, împreună cu doctorul Gheorghe Banu, secretar general în Ministerul Sănătății Publice și Ocrotirii Sociale, au înaintat proiectul de lege pentru înființarea la București a unui institutul de igienă și sănătate publică, cu un aport decisiv atât la constituirea rețelei igienico-sanitare a României, cât și la formarea unor specialiști tehnici și administrativi în problemele sanitare, organizarea de combatere a maladiilor sociale și maladiilor epidemice, în problemele apelor, ale chimiei alimentare, ale statisticii și ale accidentelor de muncă, etc. Institutul de igienă și sănătate publică din București fost inaugurat la 19 februarie 1928. Institutul a încorporat Laboratorul de igienă al Facultății de Medicină, Laboratorul controlului sanitar al alimentelor și băuturilor al Ministerului Sănătății și Școala de infirmiere și agenți sanitari. Institutul de Sănătate Publică București efectuează activități de asistență de sănătate publică și îndeplinește rolul de for tehnic și metodologic al Ministerului Sănătății Publice pentru activitatea de specialitate în domeniul fundamentării, elaborării și implementării strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile și netransmisibile și a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel național și regional

* Acum 78 de ani (1944), în zilele de 26 şi 27 februarie, a avut loc o întrevedere Hitler – Antonescu (la castelul Klessheim), în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, Führerul a ordonat suspendarea planului Margarethe II (de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich). Înaltul Comandament german începuse elaborarea planului „Margarethe II” la 26.I.1944

* Cu 34 de ani în urmă (1988) a fost dată publicităţii o declaraţie a Guvernului SUA prin care se anunţa hotărârea de a retrage României clauza naţiunii celei mai favorizate, cu data de 3.VII.1988. Hotărârea era determinată de înrăutăţirea, în fiecare an, a vieţii locuitorilor, de nerespectarea tot mai accentuată a obligaţiilor asumate prin Actul de la Helsinki (1975) privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Peste numai două zile, la 28 februarie, Guvernul de la Bucureşti anunţa printr-o declaraţie că România renunţă la clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu SUA

* În data de 26 februarie 1993, cu 29 de ani în urmă, la Istanbul, reprezentanţii parlamentelor din nouă ţări – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au adoptat „Declaraţia privind instituirea Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre” (APCEMN). În iunie 1995, Grecia s-a alăturat Adunării ca al zecelea membru cu drepturi depline. Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997. După semnarea declaraţiei privind instituirea APCEMN, au mai devenit membri ai Adunării Serbia şi Muntenegru (2004). În anul 2006, după ce Muntenegru şi-a declarat independenţa, Republica Serbia a devenit succesorul legal al fostului stat, atât la OCEMN cât şi la APCEMN. Bazele Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) au fost puse la 25 iunie 1992. La această dată, şefii de stat sau de guvern din 11 state – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina (statele fondatoare, care sunt ţări riverane sau din bazinul Mării Negre) – au semnat, la Istanbul, „Declaraţia Summit-ului Cooperării Economice a Mării Negre” şi „Declaraţia de la Istanbul”, care definesc principiile de bază şi obiectivele OCEMN, instituţionalizând în mod oficial un nou proces de cooperare regională. Din 2004, din OCEMN face parte şi Serbia. Statut de observator au o serie de adunări parlamentare internaţionale, europene şi regionale, între care Uniunea Interparlamentară, Adunarea Parlamentară a NATO, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Iniţiativa Central Europeană-Dimensiunea Parlamentară, Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est şi Parlamentul European

* Tot într-o zi de 26 februarie, şi tot cu 29 de ani în urmă, a avut loc primul atentat (cu bombă) la baza unuia dintre cele două turnuri gemene din Manhattan, parte integrantă a complexului comercial World Trade Center din New York, simbolul puterii financiare a SUA. Atentatul s-a soldat cu şase morţi şi peste 1.000 de răniţi. Opt ani mai târziu, la 11 septembrie 2001, două avioane Boeing deturnate de terorişti afiliaţi reţelei Al-Qaida au lovit turnurile gemene, transformând World Trade Center într-o ruină

* Acum 21 de ani (2001) miniştrii de externe ai ţărilor membre UE au semnat Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, Tratatele de Instituire a Comunităţilor Europene şi Anumite Acte Conexe. Documentul, semnat în prezenţa preşedintelui Parlamentului European, Nicole Fontaine (1999-2002), avea ca obiectiv modificarea structurii instituţionale a Uniunii Europene pentru a face faţă provocărilor viitoarelor extinderi. Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare la 1.II.2003

* Cu doar 2 ani în urmă (2020) a fost confirmat în România primul caz de infecţie cu coronavirusul COVID-19, la un pacient din Gorj, un bărbat care a intrat în legătură cu un cetăţean italian din Rimini, infectat cu SARS-CoV-2, venit în zonă în perioada 18 – 22 februarie. A doua zi, ministrul interimar al Sănătăţii de la acea vreme, Victor Costache, declara că starea bărbatului infectat este una bună, fără a prezenta simptome. Tot la 27 februarie, cetăţeanul din Gorj a fost adus la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti. Din acest moment, România s-a confruntat cu pandemia mondială de coronavirus, autorităţile începând să impună restricţii şi să ia măsuri de izolare sau carantinare. Totul a culminat cu decretarea, pe 16 martie, pentru 30 de zile, a stării de urgenţă, de către preşedintele Klaus Iohannis. Pe 14 aprilie, starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 30 de zile. Ulterior, din 14 mai, a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri de Guvern, astfel că şi astăzi, România se află în stare de alertă, cu restricţii impuse de autorităţi şi localităţi carantinate. Primul deces în ţara noastră a fost înregistrat pe 22 martie, la un bărbat de 67 de ani, care avea comorbidităţi. În data de 11 noiembrie, s-a atins un record – peste 200 de decese într-o singură zi. În luna decembrie s-a înregistrat un trend descrescător al îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, însă numărul celor aflaţi în stare critică la ATI s-a menţinut ridicat

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1838: S-a născut (la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina) Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (m. 1907)

– 1865: S-a născut Paulina Cruceanu, prima femeie farmacist din România (m. 1921)

– 1880: S-a născut (într-o familie de armeni) pictorul Apcar Baltazar (Balthazar) (m. 1909)

– 1895: S-a născut muzicologul Ştefan Lakatoş (m. 1989)

– 1900: S-a născut Jean Negulesco (nume la naștere: Ioan Negulescu), regizor american de film, de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1993)

– 1902: S-a născut compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (m. 1985) – 120 de ani

– 1903: S-a născut Jean Moscopol (numele real: Ioan Moscu), cântăreţ de muzică uşoară, compozitor şi epigramist; se numără în galeria marilor trubaduri pe care i-a avut România interbelică (m. 1980)

– 1907: S-a născut Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (m. 1992) – 115 ani

– 1919: S-a născut Constant Tonegaru, poet din al doilea val al avangardei româneşti; deținut în închisorile comuniste (m. 1952)

– 1925: S-a născut matematicianul şi profesorul Nicolae Dinculeanu, stabilit în SUA; în activitatea sa ştiinţifică s-a aplecat asupra teoriei măsurii, proceselor stocastice, analizei funcţionale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003)

– 1926: S-a născut istoricul Gheorghe Platon; cercetări şi lucrări referitoare îndeosebi la istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2006)

– 1927: A murit violonistul-lăutar Cristache Ciolac, unul dintre primii creatori ai folclorului orăşenesc (n. 1870) – 95 de ani

– 1930: S-a născut medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (m. 2010)

– 1935: S-a născut sculptorul şi profesorul Napoleon Tiron

– 1940: S-a născut actorul și profesorul Alexandru Repan

– 1940: A murit Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (n. 1886)

– 1943: S-a născut Marin Toma, economist şi profesor; a avut un rol deosebit în evoluţia profesiunii contabile; membru fondator şi preşedinte (aproape două decenii) al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (m. 2012)

– 1955: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și instrumentistul Virgil Popescu

– 1959: S-a născut ceramistul Leontin Ţibacov

– 1962: S-a născut pictorul Liviu Nedelcu – 60 de ani

– 1963: S-a născut interpreta de muzică uşoară Elena Cârstea, stabilită în SUA

– 1999: A murit Cristian Popişteanu, istoric (contribuţii la istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale) şi publicist (comentator de politică externă la Radio România Actualităţi; unul dintre fondatorii revistei „Lumea”, în 1963; redactor-şef al revistei „Magazin istoric” între anii 1969 şi 1999) (n. 1932)

– 2010: A murit artistul decorator Filaret Oloier (n. 1935)

– 2011: A murit juristul Victor Anagnoste; preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România (1990 – 1999), preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, senator ales pe listele FSN (1990 – 1992); soţul actriţei Gina Patrichi (n. 1928)

– 2013: A murit Naarghita (numele la naştere: Maria Amarghioalei), cântăreaţă de muzică indiană (n. 1939)

– 2015: A murit Sergiu Adam, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1936)

– 2020: A murit George Anca, scriitor, traducător, indianist în literatura sanscrită și imnurile vedice, eseist privind literatura antropologică și orientală, poet și profesor universitar (n. 1944)

– 2020: A murit poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Salonul Internațional al Agriculturii (26 feb. – 6 mar.)

– Londra: IAG – rezultate anuale 2021

– Stockholm: Deschiderea muzeului Avicii Experience, dedicat DJ-ului decedat în 2018

– Crans-Montana, Elveția: Cupa Mondială de schi alpin feminin, etapa Crans-Montana (26 – 27 feb.)

– Garmisch-Partenkirchen, Germania: Cupa Mondială de schi alpin masculin, etapa Garmisch-Partenkirchen (26 – 27 feb.)

– Belgia: Ciclism – Circuitul Het Nieuwsblad

– Irlanda: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni (26 – 27 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 1561: A murit scriitorul spaniol Jorge de Montemayor (sau de Montemor) (n. cca 1520)

– 1564: La această dată a fost botezat scriitorul englez Christopher Marlowe, precursor al lui Shakespeare; a introdus versul alb în drama engleză (m. 1593)

– 1723: A murit scriitorul englez Thomas d’Urfey (n. 1653)

– 1770: S-a născut compozitorul ceh Antoine (Antonin) Reicha (Rejcha) (m. 1836)

– 1770: A murit Giuseppe Tartini, violonist şi compozitor italian, unul dintre creatorii şcolii violonistice moderne (n. 1692)

– 1802: S-a născut poetul, dramaturgul şi romancierul francez Victor Hugo (m. 1885) – 220 de ani

– 1808: S-a născut Honoré Daumier, pictor, gravor (în special litograf) şi sculptor francez; maestru al caricaturii politice (m. 1879)

– 1821: A murit Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (n. 1753)

– 1829: S-a născut întreprinzătorul american de origine germană Levi Strauss, creatorul blue-jeans-ilor (patentul l-a obţinut în mai 1873) (m. 1902)

– 1840: S-a născut diplomatul, scriitorul şi traducătorul american Eugen Schuyler; în 1880 a fost numit însărcinat cu afaceri al SUA în capitala României; bun cunoscător al realităţilor româneşti şi al istoriei poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1885) (m. 1890)

– 1842: S-a născut astronomul francez Camille Flammarion, fondator (1887) al Societăţii Astronomice Franceze; autor a numeroase lucrări de popularizare ştiinţifică (m. 1925) – 180 de ani

– 1861, 26.II/10.III: A murit scriitorul ucrainean Taras Şevcenko (n. 1814)

– 1879: S-a născut Frank Bridge, compozitor, violonist şi dirijor englez (m. 1941)

– 1889: S-a născut scriitoarea maghiară Mariska Ady (m. 1977)

– 1900: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (m. 1956)

– 1921: A murit economistul austriac Carl Menger; importante contribuţii în domeniul teoriei valorii sau a utilităţii marginale; fondator al Şcolii de Studii Economice din Viena (n. 1840)

– 1928: S-a născut Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (m. 2014, după opt ani în care a fost în comă)

– 1930: S-a născut pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (m. 2005)

– 1931: A murit Otto Wallach, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1910 (n. 1847)

– 1932: S-a născut Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock (m. 2003) – 90 de ani

– 1934: S-a născut regizorul algerian de film Mohammed Lakhdar-Hamina; de numele lui se leagă naşterea cinematografului algerian

– 1934: S-a născut artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (m. 2017)

– 1936: S-a născut Adem Demaçi, scriitor şi politician kosovar; a petrecut 28 de ani în închisoare pentru că s-a opus discriminării albanezilor în timpul Iugoslaviei comuniste conduse de Josip Broz Tito; supranumit „Mandela din Kosovo” (m. 2018)

– 1940: S-a născut Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute-couture franco-tunisieni (m. 2017)

– 1946: S-a născut chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (m. 2016)

– 1950: A murit Sir Harry Lauder, cântăreţ, actor şi compozitor scoţian (n. 1870)

– 1953: S-a născut Michael Bolton (nume real: Michael Bolotin), cântăreţ, compozitor, actor şi producător american; cunoscut prin baladele soft-rock

– 1954: S-a născut Recep Tayyip Erdoğan, om politic turc, președinte al Turciei (din 2014), fost prim-ministru al Turciei (2003-2014)

– 1956: S-a născut Michel Houellebecq (nume real Michel Thomas), unul dintre cei mai importanți scriitori francezi contemporani, supranumit „copilul teribil al literaturii franceze”; poet, romancier, eseist și regizor

– 1961: A murit Mohammad Al-Khamis Ben Youssef Ben Mohammed Al-Alaoui, cunoscut sub numele de Mohammed al V-lea, sultan al Marocului din 1927 până în 1953; a fost recunoscut din nou ca sultan la întoarcerea din exil, în 1955, și ca rege din 1957 până în 1961 (n. 1909)

– 1966: A murit pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (n. 1883)

– 1969: A murit Karl Jaspers, filosof existenţialist şi psihiatru german; a avut o influenţă majoră asupra teologiei, psihiatriei şi filosofiei moderne (n. 1883)

– 1971: A murit Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), actor de film francez (n. 1903)

– 1974: A murit Tivadar Ács, scriitor, jurnalist şi istoric maghiar (n. 1901)

– 1982: A murit regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (n. 1896) – 40 de ani

– 1999: A murit Jean Coulomb, geofizician şi meteorolog francez; importante cercetări privind climatologia sahariană; s-a interesat şi de problemele geofizice ale României, mai ales în domeniile geomagnetismului şi seismologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1991 (n. 1904)

– 2005: A murit creatorul primului computer MacIntosh, inginerul american Jef Raskin; pionier în domeniu, a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (n. 1943)

– 2013: A murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic, care a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător în Franţa şi peste hotare (n. 1917, la Berlin)