Calendarul zilei – 18 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 18 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 18 februarie 2022, 8:27

S-a întâmplat într-o zi de 18 februarie

* La data de 18 februarie 1790, în urmă cu 232 de ani, a apărut, la Iași, periodicul de limbă franceză „Courrier de Moldavie”, primul ziar tipărit pe teritoriul țării noastre (până în aprilie 1790), considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc. „Courrier de Moldavie” a fost o publicaţie periodică bilingvă (tipărită în limbile franceză şi română), şi nu un ziar în accepţiunea modernă, cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, stabiliţi în acea vreme la Iași, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1787-1792

* Cu 168 de ani în urmă (1854) începea construirea liniilor de telegraf electric Bucureşti-Giurgiu, Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Lugoj-Orşova, făcându-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania

* Acum 104 ani (1918) era încheiată, la Brest-Litovsk, pacea dintre Rusia Sovietică, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte (denunţată de guvernul sovietic la 12 noiembrie acelaşi an). În aceste condiţii, România a trebuit să facă faţă singură presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe frontul oriental, fără nici o legătură cu Aliaţii (18.II/3.III)

* Cu 104 ani în urmă (1918) avea loc inaugurarea, la Chişinău, a Universităţii Populare Moldoveneşti, sub preşedinţia lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferinţe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ţinerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia, Herson, Podolia, Taurida, Crimeea; şi-a încetat activitatea după 28 iunie 1940 (18.II./3.III)

* Acum 93 de ani (1929), după mai multe emisiuni de lecturi şi recitări la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a fost transmisă prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic”, cu piesa într-un act „Ce ştie satul” de V. Al. Jean (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu)

* Tot acum 93 de ani (1929), la Hollywood (California, SUA), erau anunţaţi câştigătorii primelor trofee ale Academiei Americane de Film. Premiile Academiei Americane de film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar, sunt premiile decernate în prezent de această Academie din Los Angeles, California. Premiul, o statuetă care reprezintă un om cu o spadă în mână, a primit numele Oscar pentru că, se spune, actriţa Margaret Herrick a exclamat la vederea statuetei: „seamănă cu unchiul meu, Oscar”. Prima ceremonie de decernare a premiilor Academiei (desfăşurată la 16 mai 1929, la Hotelul Hollywood Roosevelt) a decurs fără surprize, numele premiaţilor cunoscându-se deja de la 18 februarie. La prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar, în 1929, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor

* În urmă cu 92 de ani (1930) a fost descoperită cea de-a noua planetă a sistemului solar, Pluto (numită adesea Pluton, în special în lucrări mai vechi), de către astronomul american Clyde Tombaugh, de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona. Planeta Pluto este cea mai îndepărtată dintre planetele sistemului nostru solar şi poate fi văzută numai cu instrumente foarte puternice. Din 2006 Uniunea Astronomică Internaţională i-a acordat statutul de planetă pitică şi tot atunci s-a descoperit că Pluto pare mai degrabă un asteroid. În luna octombrie 2015, specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat că primele imagini color ale învelişului de ceaţă din atmosfera planetei pitice Pluto, surprinse de misiunea New Horizons, dezvăluie că acesta are culoarea albastră. În acelaşi anunţ făcut de NASA, s-a precizat că sonda spaţială New Horizons a detectat numeroase regiuni mici şi expuse de apă îngheţată pe Pluto. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul informaţiilor colectate de un aparat de cartografiere aflat pe această misiune, denumit „Ralph”. Până în 2006 a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, atât în ordinea distanței față de Soare, cât și a descoperirii. Pluto împreună cu satelitul său, Charon, sunt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se află în interiorul niciunuia dintre cele două corpuri. La 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de planetă, Pluto a primit statutul de planetă pitică, deoarece nu a curățat spațiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. Pluto a făcut notă discordantă faţă de celelalte planete din sistem, prezentând o serie de caracteristici care o individualizează faţă de toate planetele aflate pe orbite în jurul Soarelui şi care au dus, în cele din urmă, în 2006, la revizuirea definiţiei planetei şi la excluderea sa din această categorie

* Cu 79 de ani în urmă (1943) ministrul nazist Joseph Goebbels, unul dintre principalii colaboratori ai lui Adolf Hitler, anunţa (într-un discurs ţinut la Palatul Sporturilor din Berlin) „războiul total” ca reacţie la înfrângerea armatei germane la Stalingrad (din 2 februarie acelaşi an)

* Şi tot într-o zi de 18 februarie, acum 32 de ani (1990), o manifestaţie neautorizată, pornită din Piaţa Unirii, degenera, în faţa sediului Guvernului din Piaţa Victoriei, în acţiuni violente ale unei părţi a demonstranţilor, care au atacat sediul Executivului, pătrunzând în clădire, devastând încăperi şi molestând persoanele aflate înăuntru, militari şi civili. În urma acestui atac, în seara aceleiaşi zile au venit în Capitală circa 5.000 de mineri din Valea Jiului, care au ocupat Piaţa Victoriei pentru a apăra Guvernul

Aniversări – Comemorări

– 1882, 18.II/3.III: S-a născut omul politic Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918), care a fuzionat cu Partidul Naţional Român (1926), creându-se Partidul Naţional Ţărănesc; preşedinte al PNŢ (1933-1937), ministru al agriculturii şi domeniului public şi ministru de interne în mai multe rânduri; în noiembrie 1947 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în procesul intentat de regimul comunist conducătorilor PNŢ (m. 1963, în penitenciarul din Râmnicu Sărat) – 140 de ani

– 1883: S-a născut pictorul Nicolae Dărăscu (m. 1959)

– 1884: S-a născut Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1939)

– 1886: A murit Constantin D. Aricescu, istoric, scriitor şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească (n. 1823)

– 1889: A murit Ioan Popazu, protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean, întemeietor al primei episcopii ortodoxe la Caransebeş (n. 1808)

– 1907: S-a născut Traian Herseni, personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei şi etnologiei româneşti; reprezentant al primei generaţii a Şcolii Sociologice de la Bucureşti (m. 1980) – 115 ani

– 1911: S-a născut sculptorul Constantin Antonovici; ucenic al lui Constantin Brâncuşi între anii 1947 şi 1951, după ce trecuse prin atelierul croatului Mestrovici şi fusese prigonit de Garda de Fier; s-a stabilit în SUA (m. 2002, la New York)

– 1916: A murit regina Elisabeta (Elisabeta de Neuwied, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (n. 1843, la Neuwied/Germania). NOTĂ: Alte surse menționează decesul la 18.II/2.III.1916

– 1922: S-a născut interpreta de muzică uşoară Dorina Drăghici (m. 1994) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Şerban C. Andronescu, cercetător, eseist, scriitor, publicist; în anul 1969 ia calea exilului, primind imediat statutul de refugiat politic în Franţa (m. 2004)

– 1934: S-a născut Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor (m. 2011)

– 1935: S-a născut pictorul şi restauratorul Gheorghe Pătraşcu

– 1939: S-a născut pictorul, gravorul şi profesorul Ion Stendl

– 1943: S-a născut ceramistul şi artistul decorator Ion Berendea

– 1943: S-a născut Cristian Breazu, sculptor francez de origine română (stabilit în Franţa din 1987)

– 1951: S-a născut regizorul de teatru Vlad Stănescu (Tata Vlad), şeful regizoratului tehnic de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti; a coordonat, timp de cinci decenii, echipele tehnice ale Teatrului Național din București, dar și echipe diverse pe tot parcursul celor câteva ediții ale Festivalului Național de Teatru din organizarea căruia a făcut parte, ca director tehnic (m. 2020)

– 1952: A murit (în temniţa de la Tg. Ocna) Valeriu Gafencu, numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”; este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, luptând pentru apărarea credinţei ortodoxe şi a neamului românesc (n. 1921, la Sângerei, judeţul Bălţi, azi în R. Moldova) – 70 de ani

– 1955: S-a născut actorul Constantin Cotimanis

– 1958: S-a născut pianistul şi profesorul Christian Beldi, stabilit în Germania

– 1959: A murit Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (n. 1893)

– 1962: S-a născut Dinu Olăraşu, cantautor de muzică folk şi poet – 60 de ani

– 1964: A murit George Baron Löwendal, pictor, grafician, pedagog şi om de teatru român de origine danezo-norvegiană; supranumit „pictorul Bucovinei” şi „pictorul ţăranului român”; unul din pionierii artei scenografice din România; a avut un rol decisiv în înfiinţarea primului teatru cult de păpuşi şi marionete din România (inaugurat ca secţie a Teatrului Naţional din Cernăuţi la 1 mai 1928); de asemenea şi-a înscris numele şi printre fondatorii Muzeului Satului (1928), Uniunii Prietenilor Artei (1931), primei Şcoli de arte plastice pentru copii din România (1938), a primei Academii libere de Arte Plastice din România (1938), Uniunii Artiştilor Plastici (1945), precum şi ai Fondului Plastic din România (1945) (n. 1897)

– 1966: A murit Egizio Massini, dirijor român de origine italiană, unul din membrii fondatori ai Operei Române (n. 1894)

– 1974: A murit poetul Cicerone Theodorescu; a desfăşurat o bogată activitate de traducător, mai ales din literatura sovietică, dar şi din autori precum William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci (n. 1908)

– 1976: S-a născut Avram Iancu, cel mai rezistent înotător român în ape deschise (a înotat încontinuu 36 de ore și 26 min.); este primul român care s-a încumetat să lupte cu apele „îngheţate” ale Canalului Mânecii, finalizând traversarea înot a Canalului Mânecii fără costum de neopren (62 de km parcurși în 17 h și 54 min.); a parcurs întregul curs al Dunării de la izvoare la vărsare, 2860 km, în premieră mondială fără costum de neopren, în 89 de zile; a străbătut înot Marea Neagră de la Sulina la Istanbul în 60 de zile, parcurgând 680 km

– 1996: A murit medicul chirurg Ioan (Jak Rene) Juvara, recunoscut drept creator al unei prestigioase şcoli de chirurgie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1913)

– 2006: A murit dirijorul şi compozitorul Edgar Cosma (n. 1925)

– 2008: A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (n. 1928)

– 2014: A murit actriţa Ruxandra Sireteanu (n. 1943)

– 2020: A murit C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor universitar, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist, istoriograf, memorialist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă); fondator și președinte de onoare al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Vizita ministrului afacerilor externe al Greciei Nikos Dendias

– Singapore: Ministrul de finanțe din Singapore, Lawrence Wong, va prezenta bugetul pentru anul fiscal 2022

– München: Conferința de securitate de la München (18 – 20 feb.)

– München: Allianz – rezultate anuale 2021

– Moscova: Decizia unei instanțe de la Moscova privind revocarea amânării fratelui opozantului rus, Aleksei Navalnîy

– Londra: Natwest – rezultate 2021

– Londra: Săptămâna modei (18 – 22 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Consiliului Internaţional al Sportului Militar” (C.I.S.M. Day Run) este marcată din 2006; CISM a luat fiinţă la această dată în anul 1948, la iniţiativa Franţei, când cinci state europene – Franţa, Belgia, Luxemburg, Danemarca şi Olanda – au căzut de acord să organizeze competiţii sportive de amploare între armatele acestor state, având ca obiectiv principal promovarea păcii mondiale prin intermediul sportului pentru toţi

– Proclamarea independenţei Republicii Gambia – 1965. Ziua naţională

– 901: A murit Thabit ibn Qurra, matematician, fizician, astronom și traducător arab din epoca de aur a islamului (n. 826)

– 1455: A murit Fra Angelico (numele real: Guido di Pietro), călugăr şi pictor, unul dintre maeştrii Şcolii florentine (n. ~1395-1400)

– 1516: S-a născut Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de „Maria cea sângeroasă” (m. 1558)

– 1546: A murit Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (n. 1483)

– 1564: A murit Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian; Michelangelo este unul dintre artiştii care întruchipează idealul de universalitate al Renaşterii (n. 1475)

– 1745: S-a născut fizicianul italian Alessandro Volta, inventatorul pilei electrice, prima sursă de curent continuu (1800) (m. 1827)

– 1817: S-a născut Johannes Bosboom, pictor şi acuarelist belgian (m. 1891) – 205 ani

– 1825: S-a născut Jókai Mór, scriitor şi publicist ungar (m. 1904)

– 1838: S-a născut fizicianul şi filosoful austriac Ernst Mach (m. 1916)

– 1849: S-a născut scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Martinius Bjornson şi Jonas Lie) (m. 1906)

– 1851: A murit Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (n. 1804)

– 1859, 18.II./2.III: S-a născut Shalom Aleichem (nume real: Şolom Nahumovici Rabinovici), scriitor şi publicist rus de limbă idiş; emigrat în SUA, spre sfârşitul vieţii (m. 1916)

– 1883: S-a născut Nikos Kazantzakis, romancier, dramaturg şi poet grec (m. 1957)

– 1896: S-a născut André Breton, poet, prozator, editor şi critic francez; teoretician şi principal animator al mişcării suprarealiste (Manifestul suprarealismului/1924) (m. 1966)

– 1922: S-a născut Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (m. 2012) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Lêdo Ivo, poet, jurnalist, romancier şi eseist brazilian (m. 2012)

– 1925: S-a născut actorul american de film și televiziune George Kennedy (m. 2016)

– 1930: S-a născut juristul și profesorul francez Gérard Conac; a avut numeroase colaborări cu juriştii români încă din anii ’70 ai secolului XX, intensificate după 1991; membru fondator al Centrului de Drept Constituţional al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1991); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1931: S-a născut Toni Morrison (nume la naștere: Chloe Ardelia Wofford), scriitoare, profesoară universitară și editoare afro-americană; prima autoare de culoare distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură, în 1993; cunoscută pentru faptul că a dat vizibilitate negrilor în literatura americană (m. 2019)

– 1932: S-a născut Miloš Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film , scenarist, actor şi profesor american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (m. 2018) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Yoko Ono Lennon, cântăreaţă japoneză, soţia lui John Lennon („The Beatles”)

– 1949: A murit (în Argentina, unde se stabilise) Niceto Alcalá Zamora, om politic liberal spaniol; prim-ministru (aprilie-octombrie 1931) şi primul preşedinte al Republicii Spaniole (1931-1936) (n. 1877)

– 1950: S-a născut actriţa americană Cybill Shepherd

– 1950: S-a născut John Hughes, regizor, scenarist și producător american de film (m. 2009)

– 1954: S-a născut John Travolta, actor de film, dansator şi cântăreţ american

– 1956: A murit Gustave Charpentier, compozitor francez (n. 1860)

– 1964: A murit Fredrik Ljungström, inginer, constructor şi industriaş suedez (n. 1875)

– 1965: S-a născut Andre Young (cunoscut sub numele de Dr. Dre), interpret și compozitor de muzică rap şi producător muzical american

– 1967: A murit fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (n. 1904) – 55 de ani

– 1977: S-a născut László Nemes, regizor de film și scenarist maghiar – 45 de ani

– 1986: A murit Václav Smetáček, dirijor, compozitor, muzicolog, oboist, realizator de emisiuni şi profesor ceh (n. 1906)

– 1987: A murit Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (n. 1904) – 35 de ani

– 1997: A murit dirijorul francez Antonio de Almeida (n. 1928) – 25 de ani

– 2002: A murit regizorul georgian de film Lev Kulidjanov (Kulidzhanov) (n. 1924) – 20 de ani

– 2008: A murit Alain Robbe-Grillet, romancier, eseist şi scenarist francez (n. 1922)

– 2013: A murit Kevin Ayers, cântăreţ, compozitor şi muzician englez (n. 1944)

– 2013: A murit Damon Harris, cântăreţ american, cel mai cunoscut ca membru al trupei The Temptations din 1971 până în 1975; câştigător a trei premii Grammy (n. 1950)

– 2017: A murit regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice; a fost căsătorit timp de 30 de ani cu actriţa Claudia Cardinale (n. 1938) – 5 ani

– 2018: A murit Didier Lockwood, violonist francez de jazz (n. 1956)

– 2019: A murit geochimistul și profesorul american Wallace Broecker; a popularizat, în 1975, expresia „încălzire globală” (n. 1931)

– 2020: A murit danezul Jens Nygaard Knudsen, „părintele” figurinelor Lego (n. 1942)

– 2020: A murit Flavio Bucci, actor italian de teatru și film (n. 1947)

– 2021: A murit actorul rus Andrei Miagkov, legendă a cinematografiei sovietice (n. 1938) – 1 an