INTERVIU| Simona Sasu, medic primar obstetrică-ginecologie: „Teama de a merge la ginecolog cred eu că vine din niște convingeri și programe mai vechi care s-au transmis printre generații“

Publicat de Doina Sirbu, 3 februarie 2022, 09:03

Consultul ginecologic este considerat  un subiect “mai delicat” de către multe doamne și domnișoare. 80% dintre femeile din România aleg să nu meargă la controalele de rutină. De ce se întâmplă asta, dar și cum reușim să scăpăm de teama de ginecolog? Aflăm de la doctor Simona Sasu, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în medicină materno-fetală.

Dr.Simona Sasu: Teama de a merge la ginecolog cred eu că vine din niște convingeri și programe mai vechi care s-au transmis printre generații, dacă ne gândim de exemplu la bunicii noștri. Ei aveau teama de a merge la orice doctor. Apoi cred că tot din convingeri greșite apare rușinea. Spunem: ”Mi-e rușine să merg la ginecolog!” Ar trebui să eliminăm aceste convingeri pentru că un consult ginecologic  este la fel ca orice alt consult. Iar sănătatea aparatului reproducător feminin este foarte importantă în viața femeii. Totuși, generațiile care vin au mai înlăturat din aceste convingeri. Au alte mijloace de informare decât aveam noi și întâlnim multe tinere care vin la ginecolog chiar înainte de debutul vieții sexuale, pentru a obține informații importante în legătură cu aceasta.

Apar multe schimbări în corpul unei fete în perioada adolescentei și  dacă nu ai mai fost vreodată la ginecolog, este normal să fii neliniștită când nu știi la ce să te aștepți. De aceea, gândul la primul control ginecologic poate fi cu adevarat stresant. Cum decurge primul consult ginecologic?

Dr.Simona Sasu: Primul consult ginecologic decurge la fel ca oricare alt consult, doar discuția dinaintea consultului sau anamneza ar trebui să fie una puțin mai lungă. Explicațiile dinainte de consultație ar trebui să cuprindă o descriere a gesturilor care vor fi efectuate, astfel încât pacienta să nu simtă anxietate și să știe la ce să se aștepte. Medicul trebuie să fie blând iar dacă pacienta știe la ce să se aștepte și știe că acest consult nu este dureros, practic noi suntem atunci și un pic psihologi. Asigurându-le că totul o să fie bine și ușor, cu siguranță că vor mai veni și data viitoare. Pentru că practic consultul ginecologic trebuie făcut toată viața.

Cât de des ar trebui să mergem la un medic de specialitate?

Dr.Simona Sasu: Dacă femeia este sănătoasă, consultul se efectuează anual, când se recoltează și un test Babeș Papanicolau, se face o ecografie a aparatului genital dar și o ecografie mamară. Dacă însă apar probleme, atunci medicul recomandă ritmul consultațiilor  în funcție de probleme, de afecțiunea pe care o are femeia.

Când trebuie să aibă loc prima vizită la ginecolog în calitate de viitoare mămică? Există o vârstă ideală pentru a avea un copil din punct de vedere al femeii şi al sănătăţii ei şi a copilului?

Dr.Simona Sasu: Prima vizită la ginecolog ar trebui să aibă loc în momentul în care femeia se hotărăște să obțină o sarcină sau  înainte de a rămâne însărcinată. De cele mai multe ori, viitoarea mămică ajunge când constată o întârziere a menstruației, suspectează prezența unei sarcini sau chiar a făcut un test imunologic și știe că este însărcinată. E bine și așa. Este indicat ca prima vizită să se facă undeva la două săptămâni de întârziere a menstruației, suspectează prezența unei sarcini sau chiar a făcut un test imunologic și știe că este însărcinată. E bine și așa. Este indicat însă ca prima vizită să se facă undeva la două săptămâni de întârziere a menstruației, când se poate vedea embrionul, se pot auzi bătăile cordului fetal și putem avea mai multe detalii legate de sarcină. Ar fi ideal să facem copiii până în vârsta de 35 de ani.

Ce riscuri implică o sarcină după 35-40 de ani? Cum pot fi depăşite astfel de riscuri?

Dr.Simona Sasu: După vârsta de 35-40 de ani, ovarele și implicit ovocitele noastre “îmbătrânesc”. Și atunci pot apărea mai frecvent anomalii cromozomiale, nașteri premature, pot apărea mai multe probleme. De aceea este recomandat ca o sarcină să fie obținută înainte de 35 de ani. Sigur că pot apărea astfel de probleme și până la vârsta de 35 de ani, însă mult mai rar.

Merg româncele la controlul ginecologic la timp sau există și persoane care nu vin niciodată?

Dr.Simona Sasu: Din păcate există persoane care nu ajung sau ajung mai rar, există și femei care ajung la termenul nașterii fără să fi fost văzute măcar o singură dată în timpul sarcinii de către ginecolog. Însă în ultima perioadă au fost mai puține cazuri.

Româncele care nu reuşesc să rămână însărcinate pierd ani importanţi căutând doctorul/doctorii potriviţi. Cum poate fi depăşită o astfel de situaţie?

Dr.Simona Sasu: Eu cred că dacă îți dorești cu adevărat un copil și ai făcut tratamente sau investigațiile care se impun pentru a putea obține o sarcină și totuși nu apare acea sarcină, te poți orienta către un centru de infertilitate. Sunt astfel de centre peste tot în țară și nu se poate să nu găsești doctorul potrivit. Mai este ceva foarte important și anume: Dumnezeu! Noi,medicii, deși oameni de știință, îl vedem în fiecare caz fericit și rezolvat. Se întâmplă de multe ori ca un cuplu să facă tot felul de tratamente, fertilizări, fără a avea rezultate. Și după o vreme să apară copilul pur și simplu. Și atunci putem spune fie că au avut efect tratamentele în timp, fie că atunci a vrut Dumnezeu să vină acel copil.

Când se impune să apelăm  la medicul supraspecializat în medicina materno-fetală?

Dr.Simona Sasu: Cumva se implică urmărirea sarcinii cu medicina materno-fetală pentru că se recomandă ca morfologiile fetale să fie făcute de către un medic cu specializare de medicină materno-fetală. Lucrul acesta nu este obligatoriu, dar în cazul depistării ecografice a unor probleme, a unor malformații, el este  cel care poate consilia pacienta pentru următoarea perioadă, pentru investigațiile suplimentare care trebuie făcute sau chiar pentru intervenții “in utero”. Morfologiile fetale sunt 3. În fiecare trimestru al sarcinii se efectuează câte una, ele având un anumit specific și protocol. Cea de trimestrul întâi se axează mai mult pe excluderea acelor anomalii cromozomiale, cea de trimestrul al doilea este pentru depistarea malformațiilor congenitale iar cea de trimestrul al treilea este pentru depistarea malformațiilor și pentru vascularizația fătului. Practic aceste morfologii sunt teste de screening ecografic al sarcinii. Fiecare etapă are protocol specific.

Cât de des întâlnim  malformaţiile, sindromul Down, anomaliile cromozomiale?

Dr.Simona Sasu: Frecvența malformațiilor este variabilă. Depinde ce fel de malformații sunt și unde apar ele. Sindromul Down este întâlnit la una din o mie de nașteri și este destul de frecvent. Aceste anomalii cromozomiale sunt mai multe, dar majoritatea nu sunt compatibile cu supraviețuirea copilului și atunci sarcinile respective se opresc din evoluție.

Ce este sarcina extrauterină? Reprezintă o urgență medicală?

Dr.Simona Sasu: Sarcina extrauterină este acea situație în care sarcina se fixează nu în interiorul uterului, cum ar trebui, ci în exteriorul lui, în diferite locuri: în trompă, pe ovar, pe intestine  sau colul uterin. Cel mai frecvent se fixează în trompa uterină. Ea nu este o urgență medicală, ci o urgență chirurgicală pentru că, prin creșterea sarcinii și prin invadarea de către placentă a țesuturilor pe care s-a fixat ea, produce sângerare în abdomen. Și atunci este nevoie de intervenție chirurgicală.

Multe femei preferă naşterea prin cezariană. Ce riscuri are cezariana făcută fără a fi neapărat o indicaţie medicală, ci o preferinţă? Cum ar putea fi întors un astfel de curent contra naşterilor naturale?

Dr.Simona Sasu: Se preferă nașterea prin cezariană datorită fricii din timpul travaliului. Dar și pentru comoditatea mamei și, de ce să nu recunoaștem, și pentru comoditatea noastră, a medicilor. Pentru că un travaliu durează 10-12 ore, iar o cezariană maxim o oră. Complicațiile sunt multiple, sunt complicațiile unei intervenții chirurgicale, recuperarea după o intervenție chirurgicală este diferită și mai grea decât recuperarea după o naștere normală. Complicațiile mai mari pot apărea la următoarea sarcină. Cum putem întoarce acest curent? Păi el se cam întoarce de la sine. Tot mai multe femei își doresc nașterea pe căi naturale dacă, desigur, nu există o indicație care să recomande cezariana. În plus, asigurarea analgezei la naștere în peridurală reduce suferința în travaliu și face ca nașterea să fie o experiență frumoasă.

Vaccinarea gratuită anti-HPV a fost extinsă până la 18 ani pentru fete. Până acum, vaccinarea anti-HPV se realiza gratuit doar pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani. De ce este importantă această vaccinare? Se poate face vaccinul și după 18 ani?

Dr.Simona Sasu: Sigur că este importantă! Prin vaccinarea tinerelor se reduce transmiterea acelor tulpini de HPV care determină cancerul de col uterin și astfel se reduce incidența cancerului. Există țări care au introdus acest vaccin  și la băieți, astfel încât la ei cancerul de col uterin nu mai este o problemă  de sănătate  a populației. Vaccinul se poate  face și după 18 ani, cu ceva investigații în prealabil: cu o citologie, cu o genotipare HPV.

Să discutăm și despre sarcina în timpul pandemiei de coronavirus. Gravidele sunt incluse în categoria de risc pentru forme grave de COVID. Cât de importantă e vaccinarea gravidelor?

Dr.Simona Sasu: Societatea Română de Obstetrică și Ginecologie, ca urmare a studiilor făcute la nivel mondial și a indicațiilor  Organizației Mondiale a Sănătății, recomandă vaccinarea gravidelor. Pe de altă parte, a trecut mai mult de un an de când avem vaccinurile în țară. În acest moment putem spune că e de preferat ca femeia să fie imunizată înainte de a rămâne însărcinată. Vaccinul se poate face și în timpul sarcinii, de preferat ar fi să îl facă totuși înainte de a rămâne însărcinată.

Dacă mama se vaccinează în timpul sarcinii, va avea și bebelușul imunitate?

Dr.Simona Sasu: Nu se cunoaște dacă apare imunitatea și la copil. Aceasta fiind o imunitate prin anticorpi, mai probabil ajung la copil prin laptele matern, așa cum ajung și ceilalți anticorpi ai mamei, după naștere, prin alăptare se poate obține o oarecare imunitate. Dar lucrul acesta din câte știu eu nu a fost studiat sau cel puțin nu a fost publicat.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – arhivă personală