Calendarul zilei – 2 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 2 decembrie 2021, 9:29

S-a întâmplat într-o zi de 2 decembrie

* Se împlinesc 2535 ani (514 î.H.) de când avea loc prima atestare documentară a geto-dacilor, de către istoricul grec Herodot din Halicarnas, părintele istoriei, care-i descria pe geto-daci „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”, singurii care „luaseră hotărârea îndrăzneaţă” de a-l înfrunta pe temutul rege persan Darius I

* Se împlinesc 320 de ani (1701), de când, printr-un edict imperial, românilor din Transilvania li se lăsa libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii „recepte” (catolică, luterană, calvină şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă. Diploma din 1701, mai mult decât cea din 1699, leza interesele stărilor privilegiate din Transilvania. În aceste condiții, diploma nu a fost niciodată pusă în aplicare (2/12)

* În urmă cu 217 ani (1804), la Catedrala Nôtre Dame din Paris, Napoleon Bonaparte a fost încoronat Împărat al Franței (1804-1814 și 1815), în prezenţa Papei Pius al VII-lea. Napoleon Bonaparte s-a născut la 15 august 1769 la Ajaccio, în Corsica. În 1802, a fost numit consul pe viață, iar în mai 1804 a fost proclamat împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I, la 2 decembrie 1804 având loc încoronarea sa. Învins, însă, definitiv la Waterloo (1815) de armatele coaliției europene, a fost silit să abdice pentru a doua oară și a fost deportat în Insula Sf. Elena, unde a murit, la 5 mai 1821. În 1840, rămășițele sale pământești au fost aduse cu o fregată în Franța și apoi depuse, la 15 iulie 1840, într-un cadru solemn, în Catedrala Domul Invalizilor din Paris

* Acum 216 ani (1805) a avut loc Bătălia de la Austerlitz, în care armata lui Napoleon, în inferioritate numerică, a învins o armată ruso-austriacă comandată de țarul Alexandru I, desfășurată în estul Cehiei de astăzi, lângă actualul oraș Brno. Victoria de la Austerlitz a dus la forţarea Austriei să semneze Tratatul de la Pressburg cu Franţa şi la retragerea ruşilor în teritoriul lor

* Cu 198 de ani în urmă (1823), în mesajul anual către Congres, James Monroe, preşedinte al SUA între anii 1817-1825, a lansat programul de politică externă a ţării (care-i va purta numele, „Doctrina Monroe”), prin care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa

* Acum 176 de ani (1845) se înfiinţa, la Paris, „Societatea Studenţilor Români”, în frunte cu Ion Ghica (preşedinte), C. A. Rosetti şi Scarlat Vârnav (secretari). Societatea a organizat în capitala Franţei o Bibliotecă română (1846) şi a militat pentru unitatea politică a Ţărilor Române. Acest fapt istoric a stat şi la baza înfiinţării Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) în ianuarie 2009, organizaţie care întruneşte astăzi peste 4.000 de tineri români din întreaga lume (2/14)

* Cu 173 de ani în urmă (1848) urca pe tron Franz Joseph I de Habsburg (1830-1916), împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916). În timpul domniei sale, Franz Joseph I a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul. În timpul său, în anul 1867, s-a creat statul dualist Austro-Ungaria. A participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei

* Acum 172 de ani (1849) paşoptiştii români refugiaţi la Paris înfiinţau, în capitala Franţei, „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei”, care milita pentru împlinirea idealurilor Revoluţiei de la 1848. Asociaţia era condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti şi Dumitru C. Brătianu

* Cu 157 de ani în urmă (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal (intrat în vigoare la 1.V.1865), alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851). Documentul avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone și a fost în vigoare în perioada 2 decembrie 1864 – 18 martie 1936 (2/14)

* Se împlinesc 120 ani (1901) de când apărea la Bucureşti, (până la 27.VI/10.VII.1910), revista literară săptămânală „Sămănătorul”, avându-l ca promotor şi ideolog principal pe Nicolae Iorga. La conducerea revistei s-au aflat, succesiv, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, Şt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu ş.a. (2/15)

* În urmă cu 79 de ani (1942) a avut loc prima reacţie nucleară în lanţ controlată, realizată la Universitatea din Chicago (SUA), sub îndrumarea fizicianului italian Enrico Fermi (stabilit din 1939 în S.U.A.). Prima reacție nucleară în lanț artificială, autoîntreținută a fost inițiată de Metallurgical Laboratory, condus de Enrico Fermi și Leo Szilard, sub peluza stadionului Universității din Chicago, la 2 decembrie 1942, în cadrul Proiectului Manhattan. Singura reacție nucleară în lanț autoîntreținută natural a fost descoperită la Oklo (Gabon) în septembrie 1972

* Acum 77 de ani (1944) miniştrii PNŢ şi PNL din cel de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu şi-au prezentat demisia în semn de protest faţă de încercările de acaparare a puterii de către comunişti, determinând demisia guvernului. Noul guvern a fost format de generalul Nicolae Rădescu, care la 6 decembrie 1944 a obţinut învestitura. Consiliul de miniștri de largă colaborare politică, prezidat de Constantin Sănătescu, a guvernat între 4 noiembrie – 5 decembrie 1944, perioadă în care s-a confruntat permanent cu crizele provocate de comuniști și socialiști. Miniștrii PNȚ și PNL au demisionat în semn de protestat față de încercările de acaparare a puterii de către comuniști. În acest context, Constantin Sănătescu și-a depus mandatul pe 5 decembrie, generalul Nicolae Rădescu fiind desemnat să formeze un nou guvern, de uniune națională

* În noaptea de 2/3 decembrie, acum 37 de ani (1984), la Bhopal, în capitala statului indian Madhya Pradesh, a avut loc o explozie devastatoare prin eliberarea accidentală a 43 de tone de izocianat de metil (MIC) gazos de la fabrica de pesticide a companiei Union Carbide, fiind cel mai mare dezastru industrial din istoria lumii. Evenimentul, etichetat inițial ca „accident”, a atras atenția asupra securității fabricilor chimice din întreaga lume și reprezintă un exemplu de iresponsabilitate managerială, cu efecte devastatoare. Conform surselor medicale din Bhopal, aproximativ 50.000 de persoane au fost expuse chimicalelor periculoase, aproximativ 20.000 murind

* În urmă cu 33 de ani (1988) a avut loc una dintre marile catastrofe navale maritime româneşti, tragedie în care a fost implicat cargoul „Sadu” (pavilion: România, IMO: 7642089, indicativ: YQSC, comandant: căpitanul Sergiu-Lucian Grigorescu), care s-a scufundat în rada exterioară a portului Constanţa, la o adâncime de circa 18 – 24 metri, lovindu-se de stabilopozii Digului de Nord. 15 din cei 22 de membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa

* În zilele de 2 şi 3 decembrie, acum 32 de ani (1989), la Summitul de la Malta, avea loc întâlnirea la nivel înalt între liderii SUA, George H. W. Bush, şi URSS, Mihail Gorbaciov, consacrată „noii ordini internaţionale”, cei doi lideri declarând încheierea „Războiului rece”

* Acum 31 de ani (1990) avea loc lansarea navei cosmice sovietice „Soiuz TM-II”, la bordul căreia s-a aflat şi ziaristul nipon Toyhiro Akiyama – primul ziarist din lume şi primul japonez care a călătorit în Cosmos

Aniversări – Comemorări

– 1839: S-a născut profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (m. 1891)

– 1857: S-a născut Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (m. 1897)

– 1912: S-a născut juristul şi profesorul Tudor Drăganu; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (m. 2010)

– 1932: S-a născut hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (m. 2013)

– 1935: S-a născut poetul Nicolae Labiş (m. 1956, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie)

– 1936: S-a născut actorul de teatru, film și televiziune Mitică Popescu, un adevărat maestru al comediei româneşti – 85 de ani

– 1937: S-a născut graficianul și ilustratorul de carte Done Stan

– 1938: S-a născut Emilia Jivanov, artist plastic şi scenograf; în anul 2000, UNITER i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate

– 1939: S-a născut Dumitru Drăgan, actor de teatru și film (m. 2018)

– 1940: S-a născut poetul George Iarin (pseudonimul lui Gheorghe Ionescu)

– 1940: S-a născut Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist (m. 2011)

– 1944: S-a născut Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (m. 2016)

– 1950: A murit (la Geneva) Dinu Lipatti, pianist, compozitor, muzicolog și pedagog; supranumit „al Doilea Enescu”; „BBC Music Magazine” l-a desemnat, în 2010, ca fiind unul dintre cei mai buni 10 pianişti ai tuturor timpurilor; membru post-mortem al Academiei Române (1997) (n. 1917)

– 1951: S-a născut Alexandru Cistelecan, profesor, critic literar, considerat unul dintre cei mai importanți și influenți critici literari români contemporani, redactor-şef adjunct al revistei „Vatra” (Tg. Mureş) – 70 de ani

– 1955: S-a născut scriitoarea basarabeană Iulia Brânză Mihăileanu (m. 2017)

– 1957: S-a născut bateristul Edi Petroşel (membru al formaţiei „Holograf”)

– 1964: S-a născut Leo Iorga, solistul vocal al trupei PACT by Leo Iorga şi Adrian Ordean (m. 2019)

– 1970: A murit soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (n. 1881)

– 1998: A murit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din întreaga lume ortodoxă (n. 1912)

– 2013: A murit Octavian Sava, scenarist, dramaturg, autor de texte umoristice; redactor la Radio (1949-1964) şi apoi la Televiziune (n. 1928)

– 2013: A murit sculptorul Ştefan Călărăşanu; autorul mai multor lucrări de artă monumentală, între care „Clopotul libertăţii” şi „Compoziţie” în Timişoara, „Martir” şi „Iisus Cristos” în Lugoj, „Monumentul deţinuţilor politici” în Turnu-Severin, „Clopotul de piatră” în Reşiţa, „Pianul No.1270” la Filamonica Banatul, „Cruce” în Cehia; este creatorul trofeului Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara (n. 1947)

– 2014: A murit tenorul şi profesorul Corneliu Fânăţeanu (n. 1933)

– 2017: A murit Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (n. 1933)

– 2020: A murit Augustin Lucici, unul dintre cei mai apreciaţi pictori români contemporani, autor de artă monumentală, grafică, muzeograf; şef al Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer – Cumpăna” din Piteşti (n. 1956) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Reuniune ministerială a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și ai Aliaților săi OPEC+, pentru a stabili politica de producție

– Nicosia/Atena: Papa Francisc va vizita Cipru și Grecia (2 – 6 dec.)

– Stockholm: Reuniunea miniștrilor de externe din 57 de țări membre ale OSCE (2 – 3 dec.)

– Londra: Alegeri partiale după decesul politicianului britanic, James Brokenshire

– Luxemburg: Aviz al avocatului general al CJUE cu privire la recursul de la Varșovia și Budapesta împotriva unui mecanism care leagă fondurile europene și statul de drept

– Luxemburg: Eurostat publică date privind șomajul în luna octombrie în zona euro

– Emirate Arabe Unite: Sunt marcați 50 de ani de la crearea federației Emiratelor Arabe Unite

– Rabat, Maroc: Procesul în apel al istoricului Maâti Monjib condamnat pentru „punerea în pericol a securității statului”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Abolirea Sclaviei”; marchează adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 317/8 din 2.XII.1949, a Convenţiei internaţionale pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării omului de către om; în această zi se militează pentru eradicarea formelor contemporane de sclavie precum traficul de persoane şi organe umane, exploatarea sexuală, munca forţată, exploatarea copiilor prin muncă, recrutarea forţată a copiilor pentru a-i utiliza în conflictele armate, vânzarea de copii, căsătoria forţată, vânzarea femeilor etc.

– Ziua naţională a Emiratelor Arabe Unite; aniversarea proclamării independenţei faţă de Marea Britanie şi a constituirii statului/1971 – 50 de ani

– Ziua naţională a Republicii Democrate Populare Laos; aniversarea proclamării republicii – 1975

– 1547: A murit conchistadorul spaniol Hernán Cortes; între anii 1519 şi 1521 i-a înfrânt pe azteci şi a cucerit Mexicul (n. 1485)

– 1814: A murit scriitorul francez Donatien Alphonse-François, Marchiz de Sade, celebru prin activitatea sa erotică libertină, precum și prin scrierile sale apologetice despre acest subiect (n. 1740)

– 1816: S-a născut (în Malta) graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary (m. 1882) – 205 ani

– 1859: S-a născut pictorul francez Georges Seurat; creator și teoretician, împreună cu Paul Signac, al tehnicii divizioniste în pictură (m. 1891)

– 1891: S-a născut Otto Dix, pictor expresionist şi grafician german; considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici germani ai secolului al XX-lea (m. 1969) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Sir John Barbirolli, dirijor englez (m. 1970)

– 1916: A murit Sir Francesco Paolo Tosti, compozitor şi profesor britanic de origine italiană (n. 1846) – 105 ani

– 1918: A murit dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (n. 1868)

– 1923: S-a născut soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (m. 1977)

– 1925: S-a născut actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (m. 2013)

– 1930: S-a născut economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (m. 2014)

– 1930: S-a născut actriţa britanică Natasha Parry (m. 2015)

– 1931: A murit Vincent d’Indy, compozitor şi pedagog francez (n. 1851) – 90 de ani

– 1944: A murit Filippo Tommaso Marinetti, prozator, poet şi dramaturg italian; fondatorul mişcării futuriste („Manifestul futurist”, publicat la 20.II.1909, în ziarul francez „Le Figaro”) (n. 1876)

– 1946: S-a născut creatorul italian de modă Gianni Versace (m. 1997, asasinat, la Miami/SUA) – 75 de ani

– 1978: S-a născut (în Canada, într-o familie de imigranţi portughezi) Nelly Furtado, cântăreaţă, compozitoare, producătoare şi actriţă

– 1980: A murit Romain Gary (nume adevărat: Roman Kacew; alt pseudonim: Émile Ajar), scriitor, regizor, scenarist, aviator și diplomat francez de origine lituaniană (n. 1914)

– 1981: S-a născut Britney (Jean) Spears, cântăreață, dansatoare și compozitoare americană – 40 de ani

– 1987: A murit biochimistul argentinian Luis Leloir; a stabilit mecanismul sintezei multor oligozaharide şi polizaharide; a studiat şi sinteza glicogenului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1970 (n. 1906, la Paris, din părinţi argentinieni)

– 1990: A murit compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (n. 1900)

– 1995: A murit Robertson Davies, romancier canadian de limbă engleză, dramaturg, jurnalist, critic și profesor (n. 1913)

– 1995: A murit Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (n. 1946)

– 2014: A murit saxofonistul american Bobby Keys, membru al trupei „The Rolling Stones” (n. 1943)

– 2019: A murit scenarista şi producătoarea americană D.C. (Dorothy Catherine) Fontana, care şi-a pus semnătura pe mai multe serii şi filme din universul „Star Trek” (n. 1939)

– 2020: A murit Valéry Giscard d’Estaing, una dintre cele mai importante personalităţi politice ale Europei, al treilea preşedinte (1974-1981) al celei de-a Cincea Republici Franceze; a jucat un rol important în adoptarea principalelor proiecte comunitare, precum crearea Consiliului European, sufragiul universal în procesul electoral pentru Parlamentul European şi crearea Sistemului monetar european (n. 1926) – 1 an