INTERVIU | Iman Mologani, studentă la Facultatea de Medicină: “Îi sfătuiesc pe toți tinerii să se vaccineze. Pentru că avem un viitor în față, mi se pare foarte important să știm că putem evita o boală care poate provoca efecte adverse foarte grave”
Publicat de Doina Sirbu, 5 noiembrie 2021, 14:33 / actualizat: 8 noiembrie 2021, 14:33
O caracterizează empatia cu oamenii. Este unul dintre motivele pentru care drumul spre profesia de medic nu pare atât de anevoios. Are 23 de ani și se declară optimistă că mentorii din alte țări ne vor ajuta să implementăm cu succes tehnicile lor medicale în România.
Vă propunem astăzi să o cunoaștem pe Iman Mologani, studentă anul V la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius din Constanța.
Când a început pasiunea pentru medicină?
Iman Mologani: Cred că a început în perioada liceului, în momentul în care începeam, după ce am studiat biologia și chimia, să înțeleg mai bine lucrurile pe care mi le povestea mama mea. Mama este asistent medical în cadrul Spitalului Județean Constanța. Întotdeauna ne povestea cazuri emoționante despre bucuriile pacienților, dar și lucruri mai puțin vesele. Și toate aceste povești cu care venea acasă în fiecare zi cred că au avut o influență asupra mea. Mi-au dirijat gândurile către admiterea la Facultatea de Medicină. M-am gândit că m-aș potrivi mai mult pe partea aceasta de științe medicale. Mie mi-a plăcut mult să citesc, bunicul avea un atlas de anatomie pe care îl răsfoiam când eram mică. Îmi trezea interes, dar cum cu o floare nu se face primăvară, anatomia nefiind de ajuns pentru a putea practica în domeniul medical, trebuie învățat mult mai mult acum în anul V. Sunt conștientă de lucrul acesta, însă atlasul de anatomie a fost scânteia care a aprins flacăra.
Când a devenit medicina ceva serios pentru tine?
Iman Mologani: În prima săptămână din anul I, când am avut primul laborator de anatomie. Domnul doctor care ne ținea cursul ne-a anunțat atunci că într-o perioadă foarte scurtă de timp va trebui să susținem un colocviu care, ca și cantitate de material de studiu, va egala tot ce am avut de pregătit pentru admitere. Pot să spun că acela a fost primul zid de care m-am lovit. Însă au fost trecute cu succes toate acele obstacole.
Arată studiul medicinei așa cum ți-ai imaginat înainte de a ajunge studentă?
Iman Mologani: Cu siguranță prin prisma pandemiei s-au schimbat toate concepțiile, gândurile și planurile cu care plecasem în această facultate. Ne-a zguduit destul de tare, și aici vorbesc și în numele colegilor mei. Este un hop destul de greu de trecut, însă prima parte pe care am prins-o înainte să înceapă pandemia a fost un vis devenit realitate pentru majoritatea, pentru mine mai ales. Mi-a plăcut mult tot ce s-a întâmplat. A fost cum mi-am închipuit, poate mai greu în anumite momente.
Dar pandemia v-a redus accesul în spital…
Iman Mologani: A fost o perioadă grea. De confuzie pentru noi în primul rând, deoarece aveam o rutină. Știam că avem cursul teoretic care se ține în aulă, iar lucrările practice, laboratoarele și stagiile se țineau în spital sau în laboratoarele campusului. Toate au trebuit trecute în mediul online. A fost o adaptare destul de grea. Nimeni nu era pregătit pentru acest lucru. Am avut o perioadă de câteva săptămâni de latență în care nu am putut face nimic, deoarece nimeni nu știa cum să gestioneze problema într-un mod eficient. Nimeni nu știa cât va dura această perioadă pe care va trebui să o trecem. După ce ne-am adaptat, am simțit că am pierdut contactul cu partea practică pe care trebuie să o desfășurăm. Nu mai vedeam pacienți, a fost un lucru care ne-a debusolat . Cu timpul am învățat că putem compensa într-o oarecare măsură aceste deficite. Sunt tot felul de materiale interactive pe internet, filmulețe, sunt tot felul de platforme pe care le putem accesa ca să suplinim într-un fel lipsa părții practice. Însă niciodată acest deficit nu va putea fi 100% compensat.
Și ați ajuns să faceți practică în Turcia…
Iman Mologani: Tocmai pentru a compensa această perioadă în care am vegetat în casă(ca să spun așa) am ales să mă înscriu pentru o bursă pe timpul semestrului prin programul Erasmus+. Am beneficiat de o bursă pentru mobilitate de studiu pe timpul semestrului II din anul IV. Am fost admisă prin concurs, interviu și dosar la Facultatea Acibadem din Istanbul. Experiența de acolo pot spune că mi-a influențat din toate punctele de vedere toate concepțiile cu care intrasem în facultate, toate părerile și gândurile, idealurile pe care mi le-am închipuit și pe care mi le-am asumat în timpul facultății. A fost unul dintre cele mai de răscruce puncte care-mi vor forma viitorul. Am petrecut 7 luni la Istanbul și aș vrea să menționez că spitalele în care am făcut practică fac parte dintr-un lanț de spitale private. Deci ce am văzut nu este cea mai corectă reprezentare a sistemului medical turc. Pacienții nu sunt similari, aici am întâlnit cazuri care nu sunt atât de urgente cum întâlnim, de exemplu, în Spitalul Județean Constanța. Pot spune că am învățat într-o manieră ceva mai inovativă, cursurile se desfășurau altfel. Am văzut și pacienți care au contractat virusul, în schimb pacienții care se adresau medicilor în spitalele respective nu veneau cu urgențe majore. Erau unele boli mai serioase care necesitau o atenție sporită. Erau și pacienți care se prezentau cu probleme minore. Am învățat aici multe patologii, se prezintă cazuri variate. Interesant este că studenții sunt lăsați să se apropie mai mult de pacienți. Cel mai mult m-a ajutat faptul că știu puțin limba turcă, am avut un acces mai mare la pacienți decât au avut colegii mei din programul Erasmus+ care nu cunoșteau limba.
Te implici în campania de vaccinare ca voluntar…
Iman Mologani: Da, Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța derulează în acest moment o campanie de vaccinare a populației și îndrum toate persoanele care doresc să se vaccineze în perioada următoare să aleagă acest centru, deoarece traficul este mai redus, nu sunt cozi atât de mari și dorim să le ușurăm munca și colegilor care vaccinează la alte centre.
Există în continuare o reticență în privința vaccinării…
Iman Mologani: Îi sfătuiesc pe toți tinerii să se vaccineze. Pentru că avem un viitor în față, mi se pare foarte important să știm că putem evita o boală care poate provoca efecte adverse foarte grave. Cum? Prin vaccinare. Și nu numai pentru noi, ci și pentru cei apropiați. Persoanele tinere ar trebui să conștientizeze faptul că în jurul lor se află părinți sau bunici pe care trebuie să-i protejăm. Consider că cei tineri pot fi un model pentru cei mai în vârstă. Această a doua categorie se încrede în cunoștințele tinerilor. Vă rog să vă vaccinați, mi se pare important să păstrăm în continuare (indiferent dacă ne-am vaccinat sau nu) măsurile de distanțare socială, de igienă și e foarte important să purtăm masca. Și să avem optimism că vom trece cu bine peste această perioadă. Să fim conștienți că ne ajutăm și pe noi și pe cei din jurul nostru.
Cât credeți că va mai dura această pademie?
Iman Mologani: Momentan nu pot spune că am un cuvânt valid în legătură cu acest subiect, însă mă gândesc că dacă vom colabora cu toții și vom respecta normele care se impun vom trece cât mai rapid.
Aveți hobby-uri? Dar timp liber?
Iman Mologani: Folosesc timpul liber pentru a-l petrece cu familia. După 7 luni petrecute în străinătate am conștientizat cât de important este să ne petrecem timpul liber alături de familii și de prietenii apropiați. Bineînțeles că nu uităm de distanțarea socială, ne gândim și la bunicii noștri când îi vizităm. Îmi place să cred că în timpul liber, oamenii pot derula activități pentru ajutarea societății. De aceea sunt voluntar la Centrul de Vaccinare, sunt președinte al Asociației Rotaract Pontus Euxinus. Noi derulăm foarte multe acțiuni umanitare de sprijin. Chiar acum avem un nou proiect, se numește “Zâmbește dulce” (n.r. – derulat în parteneriat cu Asociația copiilor și tinerilor cu diabet din județul Constanța Sweet Land) și va avea loc pe data de 14 noiembrie în 2 centre comerciale pentru a testa și pentru a aduce la cunoștință oamenilor importanța diabetului zaharat. Este o boală gravă care poate afecta foarte multe persoane. Noi vom testa glicemia persoanelor care își doresc și care sunt vaccinate, vom împărți materiale informative în centrele comerciale, alături de colegii de la Asociația Studenților la Medicină și a Tinerilor Mediciniști Constanța.
Ce calități trebuie să aibă un tânăr care dorește să devină medic?
Iman Mologani: Orice persoană care își dorește să intre la Facultatea de Medicină trebuie să aibă empatie. Acesta este lucrul cel mai de preț, mai presus de capacitatea de memorare. Mai presus de interesul pentru domeniu, mai presus de orice noi trebuie să fim alături de pacienți. Pentru că pacienții vin la medic cu o problemă. Cel mai adesea aceștia sunt speriați și îngrijorați de problema pe care o au. Își doresc foarte mult să aibă sprijinul cadrului medical pentru a depăși această perioadă dificilă din viață. De aceea cred că empatia este foarte importantă, dorința de a ne ajuta aproapele și sprijinul pe care-l putem acorda necondiționat celor ce apelează la ajutorul nostru.
V-ați gândit ce specializare veți urma? Veți rămâne în țară să profesați?
Iman Mologani: După ce am tatonat terenul, mi-am dat seama că mi s-ar potrivi mai tare o specializare medicală, nu chirurgicală. De aceea mă gândesc la cardiologie și la gastroenterologie. Cele ce țin de medicină internă, în general, m-au pasionat , mi se par mai logice. Eu sunt convinsă că suntem pe un drum bun, că România va avea un viitor medical din ce în ce mai performant. Îmi doresc pe cât posibil să rămân în țară însă consider că plecarea în străinătate aduce foarte multe avantaje. Putem învăța modele aplicate în străinătate și cu succes putem importa aceste avantaje. Pentru că se spune că învățatul în medicină se fură de la mentori. Putem avea mentori și în alte țări de la care să furăm aceste practici și sperăm să le implementăm cu succes în România.
Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – arhivă personală
