Calendarul zilei – 1 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 octombrie 2021, 05:00 / actualizat: 2 octombrie 2021, 17:55

S-a întâmplat într-o zi de 1 octombrie

* Cu 166 de ani în urmă (1855) apărea (cu întreruperi până în noiembrie 1860), la Iaşi, ziarul unionist „Steaua Dunării”, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Publicaţia a fost tipărită şi la Paris, în versiune franceză, sub denumirea „L’Etoile du Danube” (4.XII.1856 – 1.V.1858) (1/13)

* Acum 163 de ani (1858) era înfiinţată la Bucureşti „Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie de ajutor reciproc, constituită din muncitori şi patroni, primul preşedinte fiind C. A. Rosetti (1/13)

* În urmă cu 161 de ani (1860) s-a înfiinţat, la Iaşi, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune (pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza); primul director, muzicianul Francisc Serafim Caudella. La 6 octombrie 1864, Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune, ce se compunea din două şcoli, una la Iaşi şi alta la Bucureşti. În acelaşi an, a fost aprobat Regulamentul pentru Şcoalele naţionale de Arte Frumoase, cu secţiile: pictură, sculptură, gravură, arhitectură şi arta grădinilor, revizuit ulterior în 1869 şi 1883 (1/13)

* Acum 157 de ani (1864), în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu denumirea de „Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”, a fost înfiinţat Învăţământul de Arhitectură. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură. Aprobată în august 1892 şi condusă de Ion Socolescu, Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897. Prin Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii din domeniul arhitecturii din 14 noiembrie 1952, Facultatea a devenit cunoscută sub denumirea de Institutul de Arhitectură. Prin Decretul nr. 147/1953 Institutului i s-a conferit numele lui Ion Mincu. Sub această titulatură instituţia a funcţionat până în anul 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care este şi în prezent titulatura oficială

* Cu 152 de ani în urmă (1869) Oficiul Poştal din Austria emitea primele cărţi poştale din lume, ca urmare a propunerii dr. Emmanuel Hermann (primele cărţi poştale româneşti datează din 1894)

* Cu 149 de ani în urmă, la data de 1/13 octombrie 1872, s-a înfiinţat, la Bucureşti, în cadrul unei adunări convocate ad-hoc la Ateneu, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie. A editat (începând din 5/17.XI.1872 până în 1873) gazeta săptămânală „Lucrătorul român”

* Acum 139 de ani (1882) inginerul H. Ilade inaugura, la Bucureşti, prima „fabrică de curenţi electrici” din România. Clădirea în care a fost instalată pe Calea Victoriei. O lună mai târziu este pusă în funcţiune cea de-a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare. În 1885, inginerul american de origine română, Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mult mai performantă

* În urmă cu 114 ani (1907) apărea (până în 1914), la Braşov, revista de cultură în limba germană „Die Karpathen”, iniţiată şi editată de scriitorul Adolf Meschendörfer

* Acum 98 de ani (1923) era inaugurat Spitalul Central de Boli Nervoase și Psihice, actualul Spital Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. Profesorul Alexandru Obregia (care a fost și primul director al spitalului, din 1923 până în 1930) și primul-ministru Gheorghe Grigore Cantacuzino au propus o lege pentru înființarea unui ospiciu pentru alienați, lângă București, mai exact pe terenul deținut de Eforia Spitalelor Civile, între Filaret și Văcărești. În 1907 a început construcția unui spital de psihiatrie la standarde europene, după planurile concepute chiar de prof. Obregia, dar izbucnirea Primului Război Mondial a întârziat inaugurarea acestuia până în 1923. De-a lungul istoriei sale, spitalul a purtat și denumirile de: Institutul de Boli Mentale, Nervoase şi Endocrinologice, Spitalul unificat nr. 9, „Dr. Gh. Marinescu”, Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie „Prof. Dr. Gheorghe Marinescu”

* În urmă cu 97 de ani (1924) era adoptat Calendarul gregorian de către Biserica Ortodoxă Română (BOR), ziua de 1 octombrie devenind 14 octombrie. Calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă

* Acum 89 de ani (1932) a fost transmisă pentru prima oară emisiunea radiofonică de umor „Ora Veselă”. Întro zi de duminică, la ora 14:00, s-a auzit „mica jucărie muzicală”: „Alo, alo, aici e Radio/ Stroe şi Vasilache/ Lache, lache, lache!…”. Mai apoi semnalul permanent a fost binecunoscutul: „Ora veselă, doamnelor,/ Ora veselă, domnilor,/ Ore vesele pleacă-n zbor/Către inimile tuturor!”, iar emisiunea a purtat şi alte nume de-a lungul timpului: „Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon”, „Unda veselă”. Maestrul Ion Vova (1917-2011) a fost animatorul emisiunii vreme de 55 de ani

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când era pronunţată sentinţa în primul proces al principalilor criminali de război nazişti de către Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg, Germania (care a funcţionat în perioada 1946-1949)

* Cu 73 de ani în urmă (1948) avea loc, la Cluj, în prezenţa a 36 de preoţi uniţi (iniţial fuseseră programaţi 38 – replică în timp la numărul celor 38 de protopopi care au participat la Sinodul unionist din 7.X.1698, în frunte cu episcopul Atanasie Anghel), o adunare care a adoptat, în numele celor 430 de preoţi uniţi, „favorabili” trecerii la ortodoxie, „Proclamaţia de revenire” a Bisericii Române Unite în sânul Bisericii Ortodoxe Române. La data de 7 octombrie, Episcopatul Bisericii Române Unite a adresat o scrisoare-protest şi un memoriu autorităţilor comuniste. În data de 21 octombrie, la Alba-Iulia, delegaţiile din toate parohiile uniaţilor au făcut act de supunere faţă de Patriarhie. De fapt, Biserica Unită (greco-catolică) a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor, numeroşi preoţi şi înalţi ierarhi greco-catolici (episcopii Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie) au fost arestaţi, în perioada 27-29 octombrie, mulţi dintre ei murind în temniţele comuniste. La 1.XII.1948, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul 358/1948, prin care se stabilea încetarea practicării cultului greco-catolic şi exproprierea bunurilor acestuia. Prin Decretul-lege din 31.XII.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul 358/1948, situaţia juridică a lăcaşelor de cult greco-catolice urmând a fi reglementată ulterior

* Acum 63 de ani (1958) era creată Agenţia spaţială americană NASA (National Aeronautics and Space Administration – Administraţia Naţională pentru Aeronautică şi Spaţiu). Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei între SUA şi URSS (Cursa spaţială) în timpul Războiului rece. Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spaţiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul american pe orbită în jurul Pământului la 20 februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7. Una dintre cele mai recente realizări ale NASA, o zi istorică pentru savanţi, a fost amartizarea robotului spaţial Curiosity, la data de 6 august 2012, ora 8:32 (ora locală), după o călătorie de aproape opt luni şi 567 de milioane de kilometri. Acest sofisticat robot spaţial, practic un laborator mobil, a început căutarea eventualelor semne de viaţă pe Marte, pentru a perioadă de doi ani. Curiosity este primul laborator ştiinţific, cu propulsie nucleară, trimis către o altă planetă. La data de 28 septembrie 2015, NASA a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a descoperit cea mai clară dovadă din istorie privind existenţa apei în stare lichidă pe planeta Marte

* Consiliul de Stat emitea, la data de 1 octombrie 1966, acum 55 de ani, Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă ce a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii femeilor ca urmare a unor intervenţii abortive în condiţii de clandestinitate. În plus, măsura nu a fost însoţită de asigurarea unor condiţii sanitare şi materiale propice creşterii şi instruirii copiilor. În 1957 s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Decretul 463 a „produs” 7.521.100 de avorturi, în numai nouă ani, din 1958 până în 1966, iar în 50 de ani, între 1958 şi 2008 au fost făcute 22.178.906 avorturi

* Se împlinesc 50 de ani (1971) de la inaugurarea „Disney World”, renumit parc de distracţii de lângă Orlando/Florida. În data de 17.VII.1955 a fost inaugurat „Disneyland”-ul, de lângă Los Angeles/California, primul parc de acest gen, creat de Walt Disney (1901-1966; producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie

* Acum 29 de ani (1992) se deschidea, la Bucureşti, Centrul Cultural Ungar (la 8 octombrie acelaşi an a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român), actualmente purtând denumirea de Centrul Cultural Maghiar București

* În urmă cu 23 de ani (1998) intra în vigoare statutul oficial al „Europol”, organism al poliţiilor europene, cu sediul la Haga, ce operează sub egida Uniunii Europene (statut devenit operaţional de la 1.VII.1999). Convenția de instituire a Europol, în temeiul articolului K3 din Tratatul de la Maastricht, a fost aprobată în 1995 și, după ratificarea de către statele membre, a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. În conformitate cu Convenția de la fiecare stat membru a fost obligat să desemneze o unitate națională pentru a face legătura între propriile autorități competente și Europol

* Cu 17 ani în urmă (2004) era inaugurat Muzeul Național Filatelic, cu ocazia celui de al 23-lea Congres al Uniunii Poștale Universale, în prezența a 40 de miniștri, reprezentanți ai Administrațiilor Poștale de pe întregul mapamond, fiind amenajat în incinta Muzeului Național de Istorie a României. Muzeul Național Filatelic, conceput ca o instituție culturală a Poștei Române, are misiunea de a promova cunoașterea și înțelegerea lumii întregi, prin studierea timbrelor, a scrisorilor sau a altor mijloace de comunicare prin poștă

* Acum 16 ani (2005) pugilista Mihaela Cijevschi (categoria 54 kg) devenea prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia

* Se împlinesc 10 ani (2011) de la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil (Legea 287 din 17 iulie 2009) şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia. Noul Cod Civil a înlocuit vechiul cod intrat în vigoare la 1 decembrie 1865 și adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

* Acum 4 ani (2017) a avut loc Referendumul de independență catalan, desfășurat la 1 octombrie 2017 în comunitatea autonomă spaniolă a Cataloniei, adoptat de Parlamentul Cataloniei ca Legea referendumului privind autodeterminarea Cataloniei și convocată de Generalitat de Catalunya. Acesta a fost declarat neconstituțional la 7 septembrie 2017 și suspendat de Curtea Constituțională a Spaniei după o cerere din partea guvernului spaniol, care a declarat că este o încălcare a Constituției spaniole. În plus, la începutul lunii septembrie, Înalta Curte de Justiție din Catalonia a emis ordine poliției pentru a încerca să îl prevină, inclusiv prin reținerea diferitelor persoane responsabile de pregătirea acestuia. Din cauza presupuselor nereguli în timpul procesului de vot, precum și a utilizării forței de către Corpul Național de Poliție și Garda Civilă, observatorii internaționali invitați de Generalitat au declarat că referendumul nu a îndeplinit standardele internaționale minime pentru alegeri, deși guvernul regiunii autonome Catalonia a anunţat că 90% dintre catalani s-au pronunţat în favoarea independenţei faţă de Spania

Aniversări – Comemorări

– Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Acoperământul Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Tereza a Pruncului Isus, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Luptei împotriva Cancerului de Sân” stabilită prin Legea nr. 273/2015 şi iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului; decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. NOTĂ: Octombrie este desemnată de OMS ca fiind luna de conștientizare a cancerului de sân în țări din întreaga lume

– „Ziua Scafandrilor Militari”; la 1.X.1976 s-a înfiinţat (pe structura Grupului 279 Scafandri Mangalia, care fiinţa din 1967) Centrul de Scafandri din Constanţa al Marinei Militare Române, singura instituţie din România autorizată să breveteze scafandri profesionişti şi să autorizeze şi să inspecteze activităţile cu scafandri. Acest statut, întărit prin HG nr 350 din 21 iulie 1993, este urmarea anilor de muncă asiduă în Laboratorul Hiperbar, a miilor de ore de scufundări simulate şi reale, a recordurilor proprii de scufundare, a cercetării ştiinţifice aplicative sau lucrărilor de mare complexitate executate, atât în folosul Forţelor Navale, cât şi al economiei naţionale – 45 de ani

– „Ziua Sectorului 2″, marcată, începând din 2019, la inițiativa viceprimarului Dan Cristian Popescu. Preafericitul Părinte Patriah Daniel a acordat binecuvântarea ca Primăria Sectorului 2 al Municipiului București să primească ocrotirea Acoperământului Maicii Domnului, prăznuit în fiecare an la 1 octombrie

– 1864: S-a născut Gheorghe Ghibănescu, istoric, genealogist şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1936)

– 1878: S-a născut Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet, autorul a numeroase traduceri din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Ibáñez, Stendhal ş.a; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (m. 1942)

– 1888: S-a născut Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (m. 1962)

– 1890, 1/13: S-a născut Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical; fiul actorului Constantin I. Nottara (m. 1951)

– 1892: A murit Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (n. 1822, la Mamorniţa, azi în Ucraina)

– 1899: A murit Anton Bacalbaşa, prozator, traducător, publicist (întemeietorul revistei „Adevărul literar”; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”) (n. 1865)

– 1905: S-a născut Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1959)

– 1914, 1/14: A murit istoricul Ioan Mihaly (de Apşa); a desfăşurat o intensă activitate pentru afirmarea drepturilor românilor maramureşeni; preocupări şi în domeniile numismaticii, diplomaticii şi arheologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1901 (n. 1844, la Apşa, azi în Ucraina)

– 1915: S-a născut poetul Nicolae Coban (m. 1996)

– 1919: S-a născut medicul Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie; contribuţii în diagnosticul de laborator al virozelor, genetica virusurilor şi profilaxia unor viroze (vaccinul antirujiolos); preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România din iunie 1994 (până la sfârşitul vieţii); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1921: S-a născut fostul antrenor de fotbal Angelo Niculescu; recunoscut oficial de FIFA, în anul 2011, ca fiind inventatorul stilului tiki-taka; făuritorul primei generaţii „de aur” a naţionalei, pe care a calificat-o pentru prima oară după 32 de ani la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 (Mexic) şi în premieră în sferturile Campionatului European (m. 2015) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător (m. 2020)

– 1926: S-a născut Alexandru Miran (pseudonimul lui Mircea Alexandru Pop), poet, traducător (din greacă) și medic pediatru (m. 2019) – 95 de ani

– 1927: S-a născut (în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova) Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2000)

– 1929: S-a născut regizorul de film Gheorghe Vitanidis (m. 1994)

– 1932: S-a născut fizicianul, lingvistul și profesorul Ioan-Iovitz Popescu; specialist în optică și fizica plasmei; a pus bazele domeniului laserelor cu raze gamma; împreună cu dr. Denisa Popescu şi cu profesorul american Carl B. Collins, a fost propus la Premiul Nobel pentru fizică pe anul 1981, pentru cercetările de pionierat din domeniul spectroscopiei laser multifotonice, realizate în cadrul unei cooperări româno-americane; membru titular al Academiei Române din 1990. NOTĂ: Fizicianul s-a născut pe 29 septembrie 1932, dar a fost declarat două zile mai târziu, pe 1 octombrie

– 1935: A murit generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877-1878) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (n. 1852)

– 1939: A murit Ion Poenaru, medic veterinar și profesor; considerat ctitor al clinicii medicale veterinare moderne (n. 1868)

– 1940: S-a născut omul de afaceri şi jurnalistul Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă; a înfiinţat, la începutul anilor ’90, o serie de reviste (Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf-Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP), cotidianul Evenimentul zilei (1992), precum şi posturile Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara (m. 2011)

– 1945: S-a născut Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; a fost fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (m. 2019)

– 1946: S-a născut actriţa Coca Bloos – 75 de ani

– 1947: S-a născut realizatoarea de televiziune Marioara Murărescu, supranumită „ambasadoarea folclorului românesc”; cunoscută în special ca realizatoare, timp de aproape trei decenii, a emisiunii tv. „Tezaur folcloric” (m. 2014)

– 1950: S-a născut fostul fotbalist Mihai Romilă; a jucat pe postul de mijlocaș în 18 meciuri pentru echipa națională de fotbal a României, inclusiv în calificările la Euro 1976 și Euro 1980 și în calificările la Campionatul Mondial din 1978 (m. 2020)

– 1955: S-a născut poetul Ion Stratan; s-a numărat printre fondatorii şi protagoniştii „Cenaclului de luni” (m. 2005)

– 1956: S-a născut Cristian Tudor Popescu, publicist, analist politic, scriitor şi filmolog; fost preşedinte al Clubului Român de Presă (martie 2003 – noiembrie 2006, februarie 2007 – februarie 2008), fost director al cotidianului „Gândul” (2005-2008) – 65 de ani

– 1968: A murit actorul şi profesorul Gheorghe Storin (n. 1883)

– 1982: A murit compozitorul Diamandi Gheciu (n. 1892)

– 1990: A murit Ioana Em[anuela] Petrescu, istoric, critic şi teoretician literar; fiica istoricului literar Dumitru Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu (n. 1941)

– 1993: A murit actorul Teofil Vâlcu (n. 1931)

– 1996, 1/2: A murit Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist (n. 1929) – 25 de ani

– 2020: A murit Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător și profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984; fiul marelui ftiziolog Marius Nasta (n. 1933) – 1 an

Aniversări – Comemorări Externe

– „Luna Internațională a Conștientizării Cancerului Mamar”, desemnată de OMS și marcată în țări din întreaga lume în fiecare octombrie, ajută la sporirea atenției și sprijinului pentru conștientizarea, depistarea precoce și tratamentul, precum și îngrijirea paliativă a acestei boli. NOTĂ: „Ziua mondială de luptă împotriva cancerului” se marchează la 4 februarie

– „Ziua Internaţională a Muzicii”; sărbătorită pentru prima dată la 1.X.1975, la iniţiativa Consiliului internaţional al muzicii – UNESCO (prezidat atunci de renumitul violonist şi dirijor Yehudi Menuhin)

– „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”; hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990 şi marcată în toate statele membre ale forului mondial ca o dovadă a preţuirii şi respectului pentru aceste persoane. NOTĂ: Din 2021 este celebrată și „Ziua mondială a bunicilor și a persoanelor în vârstă”, la inițiativa papei Francisc, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, în preajma comemorării liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, bunicii după trup ai lui Iisus (pe 25 iulie, anul acesta). Bătrânețea este un dar și bunicii sunt inelul de legătură dintre diversele generații pentru a transmite tinerilor experiența de viață și de credință

– „Ziua Mondială a Vegetarienilor”, celebrată din anul 1977, la iniţiativa Societăţii Vegetarienilor din America de Nord, fiind adoptată ca zi internaţională în 1978 de către Uniunea Internaţională a Vegetarienilor, cu scopul de „a promova bucuria, compasiunea şi posibilităţile susţinerii vieţii prin vegetarianism”

– „Ziua Internaţională a Cafelei”, celebrată pentru prima oară pe 1 octombrie 2015, a fost desemnată de Organizaţia Internaţională a Cafelei (ICO), cu scopul de a promova industria din sector şi producătorii săi, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare şi, de asemenea, ca această zi să devină un eveniment global în care să se implice întreaga industrie a cafelei. Austria şi Japonia sărbătoresc cafeaua pe 1 octombrie, Costa Rica – pe 12 septembrie, Brazilia – pe 24 mai, iar pe 29 septembrie este Ziua Cafelei în Statele Unite ale Americii, Canada, Malaysia, Ethiopia şi Marea Britanie

– „Ziua Mondială a Zâmbetului” este aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ea a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată în 2001, după decesul lui Harvey Ball, a devenit sponsorul oficial al „Zilei mondiale a zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai

– Proclamarea Republicii Populare Chineze – 1949. Ziua naţională

– Sărbătoarea naţională a Republicii Cipru; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Ziua naţională a Republicii Federale Nigeria; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Ziua naţională a Republicii Palau; aniversarea proclamării independenţei/1994

– Ziua naţională a Insulelor Tuvalu (fostele Insule Ellice); aniversarea proclamării independenţei – 1978

– 1207: S-a născut Henric al III-lea, rege la Angliei în perioada 1216 – 1272 (m. 1272)

– 1499: A murit Marsilio Ficino, filosof, teolog și lingvist italian; unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (n. 1433)

– 1684: A murit poetul dramatic francez Pierre Corneille; fondatorul tragediei clasice franceze (n. 1606)

– 1716: A murit compozitorul italian Giovanni Battista Bassani (n. 1657) – 305 ani

– 1729: S-a născut Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (m. 1777)

– 1865: S-a născut Paul Dukas, compozitor, critic muzical şi pedagog francez (m. 1935)

– 1903: S-a născut pianistul și compozitorul american de origine rusă Vladimir Horowitz (m. 1989). NOTĂ: Pentru evitarea serviciului militar, tatăl său a declarat ca an al naşterii 1904

– 1920: S-a născut actorul de film american Walter Matthau (m. 2000)

– 1924: S-a născut Jimmy Carter, om politic democrat american; preşedinte al SUA (1977-1981); în ultimii ani s-a consacrat unor acţiuni de mediere în probleme conflictuale din diverse zone ale globului; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2002

– 1928: S-a născut (în Lituania) actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (m. 1973). NOTĂ: Site-ul imdb.com/name dă ca an al naşterii 1927

– 1929: A murit Emile Antoine Bourdelle, sculptor francez (n. 1861)

– 1930: S-a născut actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (m. 2006)

– 1935: S-a născut Julie Andrews, actriţă britanică de film şi teatru, cântăreaţă, dansatoare, regizoare de teatru şi scriitoare; câştigătoare a Premiului Oscar pentru rolul din filmul muzical „Mary Poppins”

– 1935: S-a născut Walter Joseph De Maria, artist, sculptor, ilustrator şi compozitor american (m. 2013)

– 1943: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi producătorul francez Jean-Jacques Annaud; la începutul carierei a realizat spoturi publicitare

– 1945: S-a născut Ram Nath Kovind, avocat și om politic indian, președinte al Indiei din 25 iulie 2017

– 1947: S-a născut biochimistul israelian Aaron Ciechanover; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2004, împreună cu conaţionalul său Avram Hershko şi americanul Irwin Rose, pentru cercetările care au dus la descoperirea unuia dintre cele mai importante procese ciclice ce au loc la nivelul celulei, degraderea proteinelor

– 1949: S-a născut André Rieu (nume complet: André Leon Marie Nicolas Rieu), violonist, dirijor și compozitor olandez; în 1987 a înființat Orchestra Johann Strauss, care în timp a ajuns cea mai mare orchestră privată din lume; numit „Regele modern al valsului”, a revitalizat muzica de vals la nivel internaţional cu spectacolele sale pline extravaganţă şi de emoţie; turneele sale se situează în mod regulat în Top 10 Billboard Touring Charts cu cele mai de succes spectacole din întreaga lume

– 1950: S-a născut cosmonautul şi medicul rus Boris Moroukov, care a coordonat proiectul Mars-500, un experiment început în 2010, în cadrul căruia o echipă internaţională formată din şase oameni a petrecut 520 de zile în izolare pentru a simula o călătorie spre planeta Marte (m. 2015)

– 1950: S-a născut Vladimir Hotineanu, medic-chirurg, doctor habilitat în științe medicale, academician, profesor universitar și politician din R. Moldova (m. 2019)

– 1972: A murit Louis Seymour Bazett Leakey, arheolog, antropolog şi paleontolog britanic (n. 1903)

– 1986: A murit Erik (Belton Evers) Bruhn dansator danez, coregraf, director artistic, actor și scriitor (n. 1928) – 35 de ani

– 2009, 1/2: A murit Guido Jendritzko, sculptor, pictor, grafician şi fotograf german; reprezentant de seamă al culturii abstracte după cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1925)

– 2011: A murit sportivul suedez Sven Tumba (născut Sven Olof Gunnar Johansson); de trei ori campion mondial (1953, 1957, 1962), a fost desemnat în 1999 „cel mai bun jucător suedez de hochei pe gheaţă din toate timpurile” (n. 1931) – 10 ani

– 2012: A murit istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (n. 1917)

– 2013: A murit actorul italian Giuliano Gemma, devenit celebru pentru rolurile sale din numeroase filme western italiene, denumite ”western spaghetti” (n. 1938)

– 2013: A murit Tom Clancy, romancier american; a lansat genul literar ”tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial şi spionajul de stat (n. 1947)

– 2018: A murit Charles Aznavour (numele real: Shahnour Varenagh Aznavourian), cântăreț, compozitor, actor, activist public şi diplomat francez de origine armeană; criticul muzical Stephen Holden l-a numit „Zeul muzicii pop franceze” (n. 1924)

– 2018: A murit Jerry Gonzalez, trompetist şi percuţionist american, unul dintre cei mai buni muzicieni din curentul latin jazz (n. 1949)

– 2019: A murit Miguel León-Portilla, antropolog, istoric, filolog, filosof și profesor mexican; una dintre cele mai renumite autorități din mediul academic mexican din domeniul culturii și literaturii aztece din epocile precolumbiene și coloniale (n. 1926)

– 2019: A murit cântăreţul și compozitorul ceh Karel Gott; supranumit „Vocea de aur din Praga” sau „Sinatra din Est”, a fost considerat cel mai popular cântăreţ de muzică pop din Republica Cehă (n. 1939)

– 2020: A murit Derek Mahon, poet, critic de teatru, editor, traducător, nume important al literaturii irlandeze (n. 1941) – 1 an